Munca, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7633-7658)

1972-06-23 / nr. 7652

„Reducerea efortului valutar - norma conduitei noastre profesionale!“ O valoroasă şi originală iniţiativă lansată ieri la Uzina de utilaje şi piese de schimb pentru industria materia­lelor de construcţii — Bucureşti Ieri, colectivul Uzinei de utilaje şi­­piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii din Ca­pitală a lansat o originală şi valo­roasă iniţiativă, o înflăcărată che­mare patriotică cu largi implicaţii economice şi politice, cristalizată in formula : „REDUCEREA EFORTU­LUI VALUTAR - NORMA CON­DUITEI NOASTRE PROFESIONA­LE !“. Ea s-a născut din fireasca şi legitima întrebare pe care, la în­demnul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, şi-au pus-o, mai întîi comuniştii din secţia III-a montaj şi apoi întreg colectivul întreprinde­rii : de ce să importăm utilaje, dacă noi, cu inteligenţa şi înzestrarea noastră tehnică, cu priceperea şi ca­pacitatea noastră de dăruire putem să ne realizăm tot atît de bine ? Ac­ţiunea este o expresie elocventă a hotărârii colectivului respectivei uzine de a se înscrie cu propria lui cotă de succese multiple şi de an­vergură, în torentul marilor reali­zări cu care ţara întreagă întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi a 25-a aniversare a Republicii. Prin respectiva iniţiativă, oamenii muncii din uzină îşi propun să re­alizeze pe acest an : 5 000 001­ LEI-VALUTA ECONO­MII, PRIN FABRICAREA UNOR UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB CE FACEAU OBIECTUL IMPOR­TULUI. Acţiunea se va desfăşura, conco­mitent, pe trei direcţii de bază şi anume :­­ asimilări tie utilaje şi piese de schimb ; dezvoltarea activităţii de autouti­­laje ; intensificarea mişcării de invenţii şi inovaţii. Ea este fundamentată pe un ansamblu de măsuri tehnico­­organizatorice şi politico-educative din care notăm : • constituirea a două grupe de proiectanţi cu expe­rienţă care se ocupă exclusiv de a­­similări ; • organizarea tehnologiilor potrivit cerinţelor produselor de a­­similat; • integrarea produselor ce urmează a fi asimilate, in progra­mele­ operative de fabricaţie, incit ele să poată fi realizate, concomi­tent, cu îndeplinirea planului la toţi indicatorii ; • angajarea întregului potenţial al muncii politico-educative în susţinerea iniţiativei. Rezultatele de pină acum: — Linia automată de tăiat şi transportat cărămizi (cu o capacitate anuală de 30 milioane bucăţi) pen­tru noua fabrică de la Zalău ; — Cilindrii filtranţi necesari ma­şinii de format tuburi din linia de azbociment a Fabricii de ciment din Medgidia ; — Maşina de tras continuu bare din fontă aliată cu crom, utilizabile la fabricarea corpurilor cilindrice de măcinare la morile de ciment. însumat, volumul de utilaje şi piese de schimb realizate pe pri­mele cinci luni ale anului înglo­bează o valoare de 2 300 000 lei-va­­lută, eliberîndu-se astfel fonduri pentru alte destinaţii. Toate acestea confirmă capacitatea tehnică, voinţa colectivului de a realiza ce­ea ce şi-a propus. Ieri, în uzină a avut loc o largă consfătuire de lucru, consacrată prezentării iniţiativei. Au participat reprezentanţii întreprinderilor in­ Ioan Văduva (Continuare In pag. a 5-a) Alteţei Sale Regale Marele Duce JEAN DE LUXEMBURG LUXEMBURG Cu ocazia zilei naţionale a Marelui Ducat al Luxemburgului, adresez Alteţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire perso­nală şi de prosperitate pentru poporul luxemburghez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uni­ţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7652 Vineri 23 iunie 1972 6 pagini 30 bani ­ în intimpina­rea Conferinţei Naţionale a P.C.R.J isi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii] Colectivul Fabricii de confecţii din Focşani arată că: CINCINALUL SE POATE ÎNDEPLINI ÎN NUMAI 4 ANI! „...şi ne-am angajat să ne reali­zăm sarcinile ce ne revin in ac­tualul cincinal, in numai patru ani..." mi-a spus vicepreşedintele comitetului sindicatului, tehnicia­nul Ion Dascălu. Precizarea m-a tulburat. Am avut de multe ori ocazia să mă conving de capacita­tea oamenilor de a da timpului un conţinut valoric pe măsura conştiinţei lor comuniste. Am sim­ţit cum timpul, sub voinţa omu­lui interesat, în folosul său şi al întregii societăţi, în a realizei un ritm productiv cit mai înalt, de­vine mai dens. Am simţit cum oa­menii cîştigau prin conţinutul fap­tic al muncii lor: o zi, o săptă­­mînă, o lună avans asupra timpului calendaristic. Să ciştigi insă un an... Ce s-a petrecut aici, la Fa­brica de confecţii din Focşani ? ,,Trebuie să pornim, mai întîi, de la faptul că noul nostru an­gajament reprezintă sinteza unor îndelungate frămîntări colective. Este și firesc. Peste noapte, nu puteam să descoperim elementele pe care să ne întemeiem hotărî­­rea. A fost un proces complex, început chiar din timpul dezbate­rii cifrelor de plan. El a conti­nuat prin tot ceea ce am discutat în adunările generale ale grupelor sindicale, prin tot ceea ce am a­­nalizat, căutind soluţii cit mai e­­ficiente d­in comitetul oamenilor muncii. Organizaţia noastră sindi­cală şi-a concentrat toate forţele în vederea întreţinerii acestei at­mosfere de căutări creatoare, a încurajat orice propunere menită să contribuie la o mai bună des­făşurare a activităţii economice a colectivului. Ne-am ferit ,,ca de foc", cum s-ar zice, să impunem oamenilor reţete, să le îngustăm sfera căutărilor în numele unor „direcţionări". Orice propunere, cu miezul ei cit de mic de eficienţă, a fost luată în discuţie. Practic, angajamentul nostru este, in acest fel, un angajament individual, tre­cut prin gîndirea fiecărui membru al colectivului..." Caut să recon­stitui această atmosferă de lucru. Elementele poate nu se vor rin­­dui în ordinea importanţei lor. Nu vor avea precizia calculului pe care ni l-a făcut, de pildă, ingi­nerul Nicolae Lungoci, atunci când a dorit să-mi redea procentual, pe ce se întemeiază certitudinea co­lectivului că îşi va îndeplini an­gajamentul luat în cinstea Confe­rinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Mi-a spus inginerul : „...27 la sută din angajament se bazează pe fo­losirea mai judicioasă a suprafeţei de producţie existentă, 43 la sută pe creşterea productivităţii fizice a muncii, iar 30 la sută pe inte­grarea în procesul productiv a unor suprafeţe ce aveau altă destina­ţie...“ Se impun cîteva explicaţii. Cum s-a ajuns la aceste determi­nări valorice ? „Vorbeam despre folosirea mai bună a spaţiului de producţie e­­xistent. Ei bine, nu s-ar putea spune că nu era, şi pină acum, suficient de încărcat. Experienţa ne-a demonstrat însă că nu este totul să ai maşină lingă maşină, pentru a da o utilitate deplină suprafeţei de producţie. Este ne­cesar să ordonezi, in mod ştiinţi­fic, aceste maşini incit să reali­zezi un flux optim. Şi am să dau un exemplu — secţia noastră de confecţionat rochii avea 16 linii tehnologice, ordonate după siste­mul de producţie bandă. Un sistem eficient la vremea lui, dar cu multe lacune în ceea ce priveşte folosirea integrală a maşinilor. Confecţionerii trebuie să se aştepte unul pe altul. Sunt insă diferenţe inerente, între oameni şi capaci­tatea lor profesională. De aici de­calaje, goluri de producţie. Reor­ganizind procesul de producţie in sistemul prodsincron, se elimină dependenţa ce exista între mem­brii unei linii în bandă. Stabilin­­du-se tehnologii optime, asigurihi­­du-se o încărcătură de lucru ra­ţională pe fiecare om s-a ajuns să se ridice cu circa 30 la sută ran­damentul maşinilor. In plus, pe aceeaşi suprafaţă de producţie au putut fi create încă 1 110 noi pos­turi de muncă. Cum ? Renunţin­­du-se la lucrul pe bandă, care cerea desfăşurarea în spaţiu, s-a putut asigura o zonificare pe o­­peraţii, cu alte cuvinte o concen­trare de maşini, o grupare a lor. Aratam apoi, îşi continuă explica­ţia asupra conţinutului procente­lor pe care ni­ le enunţase, ingi­nerul Lungoci­u­că o bună, parte din angajamentul nostru se înte­meiază pe creşterea substanţială a productivităţii fizice a muncii. A­­cest aspect este direct condiţionat de complexul de măsuri ce au fost luate pentru folosirea cît mai ju­dicioasă a suprafeţei de­­ produc­ţie. De pildă, prin introducerea unui mobilier tehnologic, studiat din pertect de vedere ergonomic, s-a scurtat simţitor timpul ajută­tor. Corespondentul lui se află în creşterea cu 25 sută­­ a productivi­tăţii fizice a muncii...“ 11 ascultam şi încercam, totuşi, o vagă nemulţumire. Nu faţă de procente. Ele dovedeau o minuţi­oasă muncă organizatorică. Poate nu ajunsă la limita resurselor, însă, cert, serioasă, de perspec­tivă. Nu izbuteam însă să realizez felul în care oamenii fabricii, din­colo de acele măsuri ce țineau de o reorganizare de ansamblu, par­ticipă, prin munca lor de zi cu zi, la îndeplinirea angajamentului de a înfăptui sarcinile actualului cin­cinal în numai patru ani. „Cum să-ţi spun, lucrurile pe care le fac, par mărunte. Fiecare confecţioner, în parte, nu operează cu valori prea mari. Aşa este specificul muncii. Dacă aduni insă...“ Tehnicianul Ion Dascălu are un fel reţinut de a vorbi des­pre succese. Poate unde le con­sideră pe cele de acum doar un început. Un început bun. Dar nu­mai un început. Nu numai el gîn­­deşt­e aşa. Aşa gîndeşte întregul colectiv. Ilie Vasile, de exemplu, din sala de croit nr. 2, nu este încă mulţumit de faptul că s-a reuşit ca printr-o mai bună şa­­blonare să se reducă un centime­tru de stofă din consumul tehnolo­gic al unui costum de haine. „Se poate mai mult" 3 Mihai Coleşiu (Continuare în pag. a 2-a) . .există şi un proverb : să masori de două ori piuă ce tai odată —la noi, asta presupune o muncă migăloasă de încadrare a şabloanelor pe suprafaţa stofei, astfel încît „capetele“ să fie reduse la maximum ; în plus o restituire a şabloanelor ne-a condus spre economisirea unui centimetru de stofă la fiecare costum. Nu e mult, pe total producţie înseamnă însă ceva...“ mi-a spus confecţionerul Ilié Vasile. Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Luis Car­los Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian, ca­re, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. La primire, au participat tova­răşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de informaţii referitoare la preocupările actuale ale celor două partide şi au fost discutate probleme ale situaţiei politice a lumii contemporane, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Reprezentanţii celor două parti­de au constatat cu satisfacţie dez­voltarea legăturilor de prietenie şi solidaritate internaţionalistă dintre P.C. Român şi P.C. Brazilian şi au subliniat, deopotrivă, hotărârea de a extinde raporturile reciproce, schimbul de vederi şi de experien­ţă, informarea bilaterală, în inte­resul ambelor partide şi popoare, al cauzei întăririi unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de caldă prietenie tovărășească. PLECAREA Pil STATULUI CAMBODGIA, PUţl Mii Hu Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statu­lui Cambodgia, preşedintele Frontu­lui Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Moniqpe Sianuk, au ve­nit, pină la aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, împreună cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi­ soţia sa, Elena Maurer, Janos Fazekas, Ştefan An­drei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Ma­rin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi ae­roportul, erau împodobite cu drape­lele de stat ale României şi Cam­bodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portre­tele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stanik. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit, de asemenea, să-i salute pe solii poporului cambod­gian tovarăşii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşe­dinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aero­port prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezen­te pe aeroport. Oaspeţii răspund în­delung aclamaţiilor prieteneşti adre­sate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi sta­tului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Monique Sianuk îşi iau rămas bun cu cor­dialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Alteţele lor Regale au fost Înso­ţite în vizita oficială de prietenie în ţara noastră de domnii Ieng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cam­bodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională a Cam­bodgiei (G.R.U.N.C.), Sarin Chirak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia, Huot Sambath, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în Republica Socialistă România, cu soţia, Thiouin Prasith, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al F.U.N.C. şi mi­nistru însărcinat cu coordonarea efor­turilor luptei pentru eliberarea na­ţională, Alteţă la prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefu­lui statului. Avionul special cu care călăto­resc înalţii oaspeţi cambodgieni de­colează, îndreptîndu-se spre R.P. Al­bania. Pină la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată­ de a­­vioane cu reacţie ale forţelor armate române. DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALA A P. C. R. Temeinicia unei chemări Pentru a contu­ra portretul fila­toarei ANA HA­NE­A, de la fabrica de stofe „Argeşana“, nu au importanţă unele date privind biografia sa, ci mai ales câteva momente din via­ţă, care i-au dat impuls să-şi îm­plinească persona­litatea. Care sînt acestea ? Primul, şi cel mai impor­tant, a fost înce­putul, acel mo­ment cind şi-a spus cuvîntul dra­gostea faţă de meserie. Sentiment ale cărui di­mensiuni le-a cunoscut după terminarea şcolii profesionale şi care, mai apoi, a devenit stabil in colectivul de la „Firul Roşu“-Tîlmaciu, locul despre care şi-aduce aminte cu deosebită consi­deraţie. Acolo a învăţat continuu şi temeinic. Meleagurile argeşene au atras-o prin ’67—’68; aici intra în funcţiune una dintre cele mai mo­derne fabrici de stofe din ţară. A fost o chema­re căreia nu i-a putut rezista, nici ea, nici soţul ei. Din acel an, 1968, amîndoi şi-au legat desti­nele şi împlinirea de noul colectiv. Dumitru Burcea coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare In pag. a 2-a) Muncă 1I la rang de artă . Pe şantierul nr. I 3 construcţii, apar- I ţinind Intreprinde­­­­rii de construcţii­­­ montaj a judeţului I Sibiu, l-am cunos-­­ cut pe maistrul­­ ANDREI REISE­­NAUER. Am aflat I că, din 1948, cind I a absolvit şcoala­­ tehnică de maiştri, I acest renumit con­structor a lucrat­­ pe mai multe şan- I tiere. La Hunedoa-­­ ra, de pildă, a I participat la con- I strucţia primelor­­ coşuri de fum din I beton armat; la Lupeni a contribuit la punerea in funcţiune a spălătoriei de cărbune, şi a do- I vedit multă pricepere şi iscusinţă la construcţia I diferitelor instalaţii de pe platforma industrială­­ Copşa Mică. Din 1964 lucrează ca maistru la I şantierul nr. 3-construcţii, al I.C.M.J. Sibiu. In tot acest timp a dovedit aceeaşi probitate pro-­­ fesională ridicată acum la rang de măiestrie. I — Am învăţat multe pe şantier. Am ajuns să mă cunosc mai bine, să înţeleg şi să preţuiesc­­ munca mea şi a celorlalţi. Ne spune că îi plac acum finisajele eficiente. , Ion Vidrighin­­ coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare in pag. a 2-a) în pagina a 2-a DECLARAŢIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficia­le în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontu­lui Unit Naţional al Cambodgiei Alteţa Sa Regală prinţul Noro­dom Stanuk Tovarăşul Virgil Trofin a primit delegaţia Federaţiei Generale a Muncii din Belgia In cursul zilei de ieri, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindi­catelor din România, a primit dele­gaţia Federaţiei Generale a Muncii din Belgia (F.G.T.B.), formată din André Genot şi George Gogne, secre­tari naţionali al F.G.T.B., şi Germain Duhin, membru al Comitetului Exe­cutiv al F.G.T.B., secretar naţional al Centralei metalurgiştilor, delegaţie care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R. La primire a participat tovarăşul Ştefan Pavel, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Cu acest prilej, tovarăşul Virgil Trofin a înfăţişat realizările obţinute de clasa muncitoare, de poporul nos­tru, pentru înfăptuirea prevederilor planului cincinal şi contribuţia sindi­catelor la dobîndirea unor succese tot mai însemnate în dezvoltarea eco­nomiei, pe tărîm social şi cultural­­educativ. Oaspeţii au relevat bunele impresii din timpul vizitei în România, au mulţumit pentru primirea călduroasă, pentru schimbul util de experienţă ce a fost realizat. In discuţii au fost abordate, de asemenea, unele pro­bleme ale mişcării sindicale mon­diale. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de cordialitate, priete­nească.

Next