Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)

1973-01-31 / nr. 7839

Proletari din toate țârîle, intfi-vâ 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7839 # Miercuri 31 ianuarie 1973 • 6 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România in Pakistan şi Iran, la Începutul lunii ianua­rie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile insemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre Româ­nia şi Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii des­făşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca ministerele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru tran­spunerea in viaţă a înţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluţia situaţiei din Sud-Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie încheierea acordului de în­cetare a războiului şi restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluţie a e­­venimentelor din Vietnam demonstrează că un popor hotărît să-şi apere dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi infrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din par­tea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubi­toare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este ca­lea tratativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietna­mez, celelalte popoare din Indochina, să-şi poată consacra forţele dezvol­tării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespun­zător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmind solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspiraţiile na­ţionale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam, se vor dezvolta continuu relaţii de prietenie şi soli­daritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor so­cialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între popo­rul român şi toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă cola­borare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la li­chidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit ca, pe baza observaţiilor făcute în ca­drul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modifi­care şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu pre­zintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie în viitor sancţio­nate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în legislaţia penală munca corecţională fără privare de libertate ; să se introducă une­le simplificări în activitatea judiciară, pentru a mări operativitatea şi a în­lătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuţiile Comi­siilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înain­tate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale acti­vităţii curente. în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la solemni­tatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucu­reşti, 26 ianuarie 1973 . [telegrame"! RE | FELICITARE | ADRESATE |INVARASl­Lu­l| | NICOLAE | I CEAUȘESCU | (Pagina a Ora 7,30. De la uzina „Republi­ca“, secţia „Griviţa“, peste 40 de salariaţi au răspuns apelului fă­cut de comandamentul de desză­pezire, degajind nu numai căile de acces spre uzină, ci şi străzile limitrofe acesteia (clişeul din stingă sus). In acelaşi timp, 100 dintre salariaţii uzinei Lam­met , împărţiţi pe echipe, au cu­răţat străzile din perimetrul uzi­nei lor, precum şi o parte din bu­levardul Bucureştii Noi (clişeul din dreapta sus). O parte din coloana mecanizată a sectorului 8 — spaţii verzi — a deszăpezit numai pînă la ora II, în cartierul Dămăroaia, 9 din cele 16 străzi planificate (clişeul alăturat). Fotografii : ST. ALBESCU CUM AŢI CĂLĂTORIT O ÎNTREBARE ADRESATĂ NAVETIŞTILOR DIN BUCUREŞTI ŞI DIN ALTE ORAŞE ALE ŢĂRII Bucureşti De 48 de ore în Bucureşti ninge aproape fără întrerupere şi buleti­nele meteorologice anunţă în con­tinuare ninsoare. Incepînd­­ de luni noapte, aşa cum anunţam în ziarul nostru de ieri, Departamentul trans­porturilor navale şi rutiere şi Di­recţia de gospodărie comunală au luat toate măsurile necesare ca cir­culaţia spre Capitală şi în Capitală să se desfăşoare normal, pentru ca activitatea cotidiană să nu fie per­turbată. Iată-ne, aşadar, ieri dimineaţă la porţile cîtorva întreprinderi bucu­­reştene, spre a întîmpina salariaţii. Singura întrebare care am adresat-o a fost, desigur , cum aţi călătorit ? , Viscofil“. Ora 4:53. Peste şapte minute intră în schimb majoritatea salariaţilor. Maşina care transportă navetiştii din direcţia Pasărea-Fru­­muşani-Orăşti-Popeşti Leordeni-Fi­­laret-Bucureşti a sosit la timp. „Nu ştim de ce, dar am mers astăzi mai bine ca în orice zi normală, cînd întîrziam 10—15 minute de la lucru — ne încredinţează Gheorghe Ianculescu, văitor, Anghel Du­mitru1, transportor, ca de altfel toţi cei care au sosit la această oră. Drumul a fost deszăpezit la timp. Singura porţiune mai grea (3 km) este cea din apropierea cantonului Orăşti. Schimbul III însă, care pleacă acum spre casă, va avea şi această porţiune a drumului cură­ţată, pentru că atunci cînd treceam noi spre fabrică intraseră în lucru şi plugurile“. „Danubiana“. Ora 6,30. Ofiţerul de serviciu, Lixandru Constantin, ne confirmă că graficul celor 11 maşini de la I.T.A. Bucureşti — angajate de întreprindere pentru transportul salariaţilor care locuiesc în comunele limitrofe Capitalei — a fost respectat. Cu toate acestea, ne spunea preşedintele comitetu­lui sindicatului, Nicolae Acheaua, „...pentru a uşura situaţia în cazul unei eventuale înzăpeziri, comite­tul sindicatului a înfiinţat un co­mandament de deszăpezire, a pregă­tit dormitoare şi mese calde pen­tru cei care nu se vor putea îna­poia acasă“. In alte colţuri ale Capitalei, la Fabrica de produse zaharoase Bucu­reşti, la Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, la Uzinele „23 August“, la Fabrica de stofe de mobilă, situaţia navetiştilor a fost aceeaşi. Maşinile au sosit în timpul prevăzut în­ grafic. Mai grea a fost însă... sosirea la timp a bucureşteni­­lor. Excepţie au făcut muncitorii Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, precum şi muncitorii de la uzinele „23 August“, care luîn­­du-şi un timp de siguranţă mai mare, au reuşit să sosească la ora de începere a programului. In schimb, la Fabrica de produse za­haroase, 10 la sută din personal a întîrziat 10—15 minute. Maria Ceia, şefa serviciului personal, ne-a a­­tras atenţia că cei care au întîr­­ziat locuiesc în cartierele Berceni şi Drumul Taberei, de unde şi în zilele normale (fără zăpadă) se a­­junge greu la fabrică. Aceeaşi si­tuaţie s-ar părea că există şi la Fabrica de stofe de mobilă. Viorica Ichim, preşedinta comitetului sin­dicatului, ne spune că : „...salariaţii care locuiesc in Floreasca, Balta Albă şi Berceni au aju­ns, în mod paradoxal, cu cel puţin 20 de mi­nute... după navetişti“. E greu desigur să tragi o conclu­zie din numai 4—5 exemple. Totuşi, s-ar părea că, spre deosebire de în­treprinderea de transporturi auto, I.T.B.-ul a făcut multe „ore amare“ călătorilor săi. Şi e păcat să pui perturbările de acest gen pe­ seama zăpezii, mai ales atunci cînd nu acesta e adevărul. ★ Institutul meteorologic prognozea­ză că în următoarele trei zile vre­mea în ţară va fi în general închisă şi umedă. In jumătatea de sud-est a ţării, însă, se anunţă precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Am solicitat deci corespondenţilor noştri din zona­ vizată cîteva flash­­uri asupra măsurilor de deszăpezire, precum şi a celor de prevenire a înzăpezirii, care s-au luat pe plan local. ON­ DUMITRU BURCEA transmite : „Ninsoarea care a căzut în cursul zilei de marţi a atins şi în locali­tăţile din zona centrală şi de sud a judeţului Olt straturi pînă la (Continuare in pag. a 3-a) Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit pe ministrul afacerilor externe al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a primit marţi, 30 ianuarie, pe ministrul afa­cerilor externe al Franţei, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în ţara noastră. La începutul convorbirii, ministrul afacerilor externe, Maurice Schu­mann, a subliniat că are plăcuta în­sărcinare de a transmite personal preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Georges Pom­pidou, un cordial mesaj de priete­nie şi cele mai bune urări de sănă­tate şi fericire personală, de prospe­ritate pentru poporul român. Toto­dată, oaspetele s-a făcut mesagerul o­magiilor adresate tovarăşei Elena Ceauşescu de preşedintele Franţei şi soţia sa. Mulţumind pentru amabilul me­saj, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită pre­şedintelui Georges Pompidou un cor­dial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul francez. Totodată, preşedintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din partea sa şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, şefului statului francez şi soţiei sale expre­sia celor mai alese sentimente. In cursul întrevederii s-a dat o înaltă apreciere relaţiilor tradiţionale şi colaborării multilaterale dintre România şi Franţa, relevîndu-se im­portanţa deosebită pe care au avut-o întîlnirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Georges Pompidou pentru dezvoltarea şi a­­dîncirea prieteniei româno-franceze. In context, s-a reliefat dorinţa comu­nă de a pune in valoare, într-o mă­sură şi mai mare, posibilităţile exis­tente pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a conlucrării recipro­ce pe multiple planuri — politic, eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi cultural —, în folosul ambelor popoare, al înţelegerii şi cooperării între ţările europene, între toate statele lumii. In acest spirit s-a subliniat preocu­parea comună de a amplifica şi echi­libra schimburile comerciale şi a da o pondere crescîndă cooperării eco­nomice sub diferite forme, inclusiv în domeniul industrial. Abordîndu-se aspecte ale vieţii In­ternaţionale, a fost consemnat cu sa­tisfacţie cursul favorabil al eveni­mentelor din ultima vreme, subliniin­­du-se necesitatea participării tutu­ror statelor la procesul de dezvoltare a climatului de destindere şi securi­tate, la soluţionarea tuturor proble­melor care privesc întărirea păcii şi colaborării între state. In aceeaşi or­dine de idei, s-a apreciat contribuţia deosebită pe care o reprezintă crea­rea­ celor mai favorabile condiţii pentru participarea cit mai largă şi nestînjenită a tuturor statelor la schimburile economice internaţiona­le. A fost exprimată convingerea că principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne şi avantajului reciproc constituie fundamentul trainic al în­ţelegerii şi cooperării rodnice între state. (Continuare in pag. a 5-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Uruguayului la Bucureşti Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe ambasadorul Republicii Orientale a Uruguayului la Bucureşti, Victor Pomes, la cere­rea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul Vic­tor Pomes a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu invitaţia oficială a preşedintelui Republicii Orientale a Uruguayului, Juan Maria Borda­­berry, de a vizita această ţară. Invitaţia a fost acceptată cu plă­cere, urmînd ca data efectuării vi­zitei să se stabilească de comun a­­cord. Ambasadorul Uruguayului a ţinut să sublinieze că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu este aşteptată cu mare interes, guvernul şi poporul Uruguayan rezervîndu-i o foarte călduroasă primire. In cadrul con­vorbirii s-a subliniat deosebita im­portanţă pe care o reprezintă Vizita şefului statului român pentru dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Solemnitatea conferirii Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I ziarului „România liberă“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ cla­sa I, conferit ziarului „România liberă“, pentru contribuţia deosebi­tă adusă la înfăptuirea politicii par­tidului şi statului, de construire a socialismului in patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socia­listă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădules­­cu, Cornel Burtică, Miron Constan­­tinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, şeful sec­ţiei de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziarişti­lor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centrale. Ra­­dioteleviziunii şi Agenţiei române de presă „Agerpres“, vechi colabo­ratori ai ziarului. După înmînarea Înaltei distincţii, mulţumind pentru deosebita preţuire pe care conducerea partidului şi statului o acordă activităţii ziarului, tovarăşul Octavian Paler, redactor­­şef al „României libere“, a spus . In memoria noastră, a redactori­lor ziarului, va rămine pentru tot­deauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emoţio­nat gindul că „România liberă" şi-a început drumul în istoria presei ro­mâneşti, purtînd din neagră ilegali­tate cuvîntul partidului către citi­tori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot şi stră­lucit militant revoluţionar, Dumnea­voastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împlinea 25 de ani într-una din în­chisorile unde teroarea fascistă în­temniţase împreună cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi drep­tate ale neamului nostru. înţelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară res­ponsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea şi priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlătu­răm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de forma­lism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigenţelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul spre triumful a tot ce este nou şi slujeşte progresul naţiunii noastre socialiste. Ştim bine că în articolele noastre mai există încă destul steril şi că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării ţării prin eforturi de gîndire ni se adresează şi nouă. Vom sluji cu toată abnegaţia cau­za partidului, a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „România liberă“ — înscris ca o speranţă şi ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicaţii ilegale acum trei decenii — să fie adevă­rul ţării de azi. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros colectivul redacţiei ziarului „Româ­nia liberă“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat, s-au întreţinut apoi într-o at­mosferă caldă, tovărăşească, cu cei prezenţi. (Continuare in pag. a 5-a) Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu per­sonal, să adresez calde felicitări în­tregului colectiv al „României libe­re“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său nu­măr şi al decernării înaltei distinc­ţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez fe­licitări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi decoraţi cu dife­rite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Re­publicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribu­ţia pe care ziarul „România liberă", cei ce l-au redactat şi tipărit au a­­dus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică, şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut în condiţiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească efor­turile tuturor forţelor democratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răstur­narea dictaturii fasciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, a­­lături de „Scînteia“, în anii ilegali­tăţii, „România liberă“ a adus o contribuţie de preţ la activitatea partidului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvîntului partidului, al Frontului Unităţii Socialiste, al guvernului, „România liberă“ contribuie la uni­rea eforturilor întregului nostru po­por pentru transpunerea in viaţă cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activi­tăţii „României libere“. Desigur, că întotdeauna, şi nu toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceas­ta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că in atenţia conducerii ziaru­lui stă îmbunătăţirea continuă a ac­tivităţii, tratării mai exigente a di­feritelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, in­clusiv în ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a principii­lor eticii şi echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol de­osebit de important. Suntem­ convinşi că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca pagi­nile ei să fie citite, să fie bine înţe­lese de cititori, contribuind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluţionare din societatea noas­tră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apari­ţia „României libere", succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare şi de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire ( Aplauze)

Next