Munca, mai 1973 (Anul 29, nr. 7915-7941)
1973-05-01 / nr. 7915
TRĂIASCA 1 MAI Proletari din toate țările, unifi-vâ ! ,Sr ,^ •-*■ - ' ■■*•■. ............... ' • • • • ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Primăvară a muncii UNU MAI 1973. In devenirea noastră comunistă am mai urcat o treaptă către piscurile progresului, civilizaţiei şi bunăstării. Urcînd, luminaţi de partidul muncitorilor, simbol şi sinteză a gîndurilor şi trăirilor noastre, am mai zidit cu forţa braţelor, cu iscusinţa minţii, mîndri de idealurile noastre, noi şi durabile împliniri la edificiul socialismului şi comunismului. Urcînd, ţara şi noi înşine, suntem acum mai puternici, mai viguroşi, mai încrezători în biruinţa destinului ce ni l-am ales. Astăzi este UNU MAI, ziua noastră, a celor ce muncim. Este primăvara noastră. Pentru măreţia ei au lucrat, au luptat şi adesea s-au jertfit cei mai luminaţi fii ai neamului nostru, ce s-au vrut şi ne-au vrut liberi şi stăpîni pe acest milenar pămînt. Astăzi este UNU MAI, ziua noastră, a solidarităţii şi frăţiei dintre noi toţi, oameni de la olaşe şi sate. Uniţi, noi am dus mai departe crezul şi visul străbun durînd prin muncă, prin creaţie, cu entuziasm şi cu optimism un present de care suntem mîndri. Rememorăm azi trecutul nostru glorios şi ne bucurăm de prezentul la care lucrăm pentru că voim a ne realiza mai bine, mai profund, saltul gigantic, multidimensional pe care l-am săvîrşit in puţinii ani de la vechea şi nedreapta orînduire burghezo-moşierească, la această zidire nouă, socialistă, în care patria noastră scumpă şi noi înşine ne împlinim, in drumul nostru, în urcuş, spre societatea socialistă multilateral dezvoltată, ne-am înnobilat munca şi gîndul cu atributele creaţiei, ale ştiinţei cele mai înaintate şi am înălţat uzine, fabrici, oraşe, şcoli, laboratoare, cinematografe, teatre. Prin munca noastră proprie, prin efortul nostru generos şi plin, am făurit pe temeliile solide ale trecutului o cultură şi o ştiinţă nouă a cărei valoare intrinsecă adaugă valoare valorilor acumulate de poporul nostru, de omenire. Prin munca noastră proprie, prin efortul nostru neostenit am infăptuit mari şi radicale transformări în agricultură, în viaţa fiecărui om al satului românesc. Prin munca noastră proprie am creat bogăţii materiale şi spirituale mereu mai numeroase, înlăturînd din căminele noastre, pentru totdeauna, sărăcia. Viaţa noastră de azi este incomparabil mai bună decit în trecut , nivelul bunăstării materiale, social-culturale este într-o neîntreruptă ascensiune. Solul fertil care a generat marile împliniri ce au avut loc în societatea românească modernă, victoriile dobindite pe calea revoluţiei şi a construcţiei socialiste, este în fapt solul pe care s-a născut, s-a dezvoltat şi s-a afirmat bogata istorie a mişcării muncitoreşti, tradiţiile revoluţionare, democratice ale poporului român, forţele progresiste, patriotice. Imbogăţindu-le, corespunzător condiţiilor şi cerinţelor actuale, clasa muncitoare, întregul pastru popor, sub conducerea partidului comuniştilor, a muncit cu neobosită energie şi pasiune, ca iniţiativă pentru traducerea în viaţă a programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, propăşirii patriei libere, suverane şi independente. Zilele trecute ţara întreagă a trăit momente cu valoare de simbol : cei mai harnici, cei care prin rezultatele obţinute în 1972 au urcat pe cel mai înalt podium al întrecerii au fost distinşi cu înalte ordine şi diplome de onoare. Intre aceştia sunt organizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene, institute de cercetare şi proiectare. Au devenit, de asemenea, larg cunoscute întreprinderile fruntaşe şi evidenţiate pe ramuri de producţie in întrecerea socialistă, în anul 1972. Semne simbol, in ele ne recunoaştem, noi suntem cei ce le-am dat viaţă. Retrăind dimensiunea şi amploarea revoluţiei pe care am înfăptuit-o şi o înfăptuim în societate şi în conştiinţa oamenilor, aducem un omagiu fierbinte gloriosului nostru partid comunist. Fiinţă din fiinţa neamului nostru, continuatorul în timp al strălucitelor noastre tradiţii revoluţionare, cel mai statornic şi fidel reprezentant al voinţei şi aspiraţiilor noastre. Partidul, în frunte cu secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost, este şi va fi catalizatorul energiilor poporului nostru, totodată cel care propulsează prin noi şi pentru noi România spre comunism. Partidul a dat muncii sens şi conţinut, a eliberat-o pentru totdeauna de asuprire şi exploatare; pentru oricare dintre noi munca, contribuţia directă, nemijlocită la sporirea valorilor materiale, a devenit mijlocul esenţial, fundamental de formare şi afirmare a personalităţii umane, de făurire a unui om cu un larg orizont de cunoaştere, capabil să-şi conştientizeze, în resorturile intime, programele de muncă şi să participe la înfăptuirea lor. Indeplinindu-le, proces în care ne aflăm azi, mersul nostru înainte, spre comunism, va fi mai dinamic, iar satisfacţiile şi bucuriile noastre, ale fiecăruia, mai mari şi mai durabile. Măsurile de perfecţionare a vieţii noastre economice şi sociale, parte intrinsecă a programului de înflorire a României moderne, jalonat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a partidului, asigură o participare mai largă a poporului la conducerea ţării, o angajare socială mai efectivă a noastră, a tuturor, la opera naţională, majoră, de progres, realizarea cincinalului corespunzător cu angajamentele asumate. Astăzi este UNU MAI primăvara noastră, ziua muncii şi a solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii de pretutindeni, cu toate forţele revoluţionare şi progresiste. O sărbătorim împreună pentru că UNU MAI este înscris în conştiinţa poporului nostru ca un simbol al ncrederii al vitalităţii, al păcii, al libertăţii şi dreptăţii, al frăţiei cu toţi cei ce muncesc din lumea întreagă. „MUNCA“ Trei oameni despre ei şi despre noi toţi Supunem timpul Cind, in 1932, mă apropiam pentru prima dată de strung, nu bănuiam că, după mai bine de 30 de ani, nu voi mai şti ce să fac cu miinile dacă nu am un strung aproape. Şi, mai apoi, cind, in 1946, intram pentru prima dată pe porțile „Griviţei roşii", nu bănuiam că niciodată după aceea nu voi mai putea părăsi atelierele. Nu ştiam, pe atunci, că pasiunile îşi, pot avea ca obiect o maşină anume şi un anume loc de muncă. Am învăţat după aceea, pină la deprindere, pină la crez. Cei de la care am învăţat erau muncitori ca şi mine, şi, la rindul meu, i-am învăţat şi eu pe alţii. Infiat de Mai - ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, e, pentru mine ărbătoarea acestui transfer de conştiinţă muncitorească, acestei ştafete a omeniei ce-şi are, ca supremă vetoare, munca. Am învăţat prin timp să ne supunem timpul şi doar prin muncă am putut-o face Şi pentru că atit de mult credem în timpul ce-l avem in faţă, pentru că atit de mult ne dorim viitorul, încercăm, acum şi aici, să-l accelerăm ritmul venirii. Pentru că, ce altceva înseamnă cincinalul in patru ani şi jumătate, dacă nu dorinţa noastră fierbinte de a intra mai repede în viitor ? Şi cum altfel am putea-o face dacă nu prin înţelegerea necesităţii de a munci mai mult şi mai bine ? Am crescut mulţi strungari şi încă şi mai mulţi s-au invirlit în jurul strungului meu să-i „fure" taina. Şi îmi aduc aminte de bătrinul acela care şi-a sfătuit feciorii să sape grădina pină vor da de comoara ascunsă un ogor. Şi feciorii au săpat pină au înţeles că singura comoară e munca. Tot asta-i şi taina strungului meu şi mulţi au găsit-o. Din ce in ce mai mulţi. E sărbătoare şi gîndul nostru sărbătoresc se îndreaptă astăzi spre toţi muncitorii, spre oamenii ţării, spre Partidul Comunist Român - chezăşie de nezdruncinat pentru prezentul nostru fericit, pentru marele nostru viitor. Marin Banilă strungar la U.M.M.R. „Griviţa roşie“, Erou al Muncii Socialiste ZI- ÎMPLINIRE In albe izbucniri, dezvăluind o eră, stindarde roşii urcă spre gurile de plai vulcanica lumină, drum nou deschis, arteră sub cer desăvirşit de inceput de mai.. Şi pururea mai limpede-i puterea credinţei noastre - pasul mai uşor — privind prin timp, întrezărim izbinda iluminată-n clarul viitor. Eternele coloane in calda unduire a semnului sub care neînvinsă s-a născut această zi menită să fie împlinire de idealuri pure şi, deopotrivă, scut. Pe-al patriei pămint respiră, se înalţă, clădesc o lume nouă, din largul evantai al inimilor lor azi imnuri-biruinţe desăvîrşesc destinul Inttiului de Mai. Laurentiu Olan Ritm de viaţă Tradiţia a făcut ca Ziua Muncii să nu fie sărbătorită in toamna plenitudinii roadelor, nu în vara miracolelor înfloririi, nu in iarna aşteptărilor pline de încredere, ci in primăvara pe vecie logodită cu versul şi cu floarea de măr. Armindenul românesc sărbătoresc ritual cu origini pierdute pe treptele vechimilor - s-a putut lesne confunda cu mai noua zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc din întreaga lume şi calendarul are pentru noi, îngemănate, două sărbători cuprinse în albul unei singure file. Se pot evoca gesturile consfinţind cu aurul sfint al datinei izbinda forţei generatoare de fertilitate şi lumină, a primăverii. Împotriva iernii înţelese ca simbol al împietririi. Crengile de armindeni sint prinse acum in grinzile caselor ţării, in poieni se aprind focuri şi in cintece vechi, păstrate in inimi, ca in scrinuri odoarele de zestre, răsar zine ale iubirii, cu păr de griu copt şi buze de strugure. Pentru citadini, străzile ninse de neon, mulţimea steagurilor prevestesc începutul unei sobre sărbători a spiritului. Oamenii celebrează Munca aşa cum ar incanta virtuţile Tinereţii fără de moarte ori ale Iubirii. Oamenii găsesc in prima zi a lui Mai un fericit prilej de a se privi in oglinda unei clipe unice şi de a se descoperi - în unanim consens - integraţi unui ritm de viaţă superior, conducind implacabil la împlinire. E ritmul pe care partidul comunist ni l-a insultat in cuvinte mereu îmbărbătătoare, ritmul unui mecanism social care ţinteşte desăvirşirea unui lucid program de acţiune în stare să ne conducă spre etape superioare de viaţă. Primăvara aceasta a găsit acest mecanism preocupat de înnoirea sa, refu. Gheorghe Tomozei (Continuare in pag. a 5-a) nr. 7915 Marți 1 mai 1973 Anul XXIX 6 pagini 30 bani Ca sentiment al datoriei împlinite Ţara trăieşte din plin entuziasmul faptelor pe care conştiinţa muncitorească le aşează la temelia îndeplinirii hotăririi patriotice de a realiza prevederile actualului cincinal înainte de termen. In marea cronică a întrecerii socialiste sunt încrustate, zi de zi, realizări născute din mindria unui popor ce-şi găseşte exprimate propriile sale năzuinţe în chemarea partidului de a creşte necontenit eficienţa muncii, de a folosi mai gospodăreşte resursele materiale. Din această cronică, astăzi, in ziua Initiului de Mai, din mulţimea faptelor desprindem citeva mărturii ale pasiunii şi priceperii muncitoreşti de a da fiecărei clipe din timpul nostru socialist un conţinut cit mai bogat. 82 DE ZILE AVANS Minerii, de la EXPLOATAREA MINIERA LEŞUL URSULUI, JUDEŢUL SUCEAVA adaugă, cu fiecare zi, noi succese la buchetul realizărilor care apropie îndeplinirea angajamentului de a înfăptui cincinalul înainte de termen. Bilanţul întrecerii, desfăşurată de ei în cinstea zilei de 1 Mai, arată că aici, în minele Bucovinei primele patru luni ale anului au adus, printr-un susţinut efort colectiv, o depăşire de 5,8 milioane lei la planul producţiei marfă. Aşa după cum relatam intr-un reportaj publicat deunăzi, în fruntea întrecerii socialiste se situează cunoscuta brigadă condusă de Petru Moraru. Dar nici celelalte brigăzi, între care cele conduse de Vasile Oros, Gavril Mihu, Toader Curcă Dumitru Donceanu, Trifan Cotleţ, Ioan Atodiresei nu s-au lăsat mai prejos. obţinînd realizări apropiate de acelea ale ortacilor lui Petru Moraru. Datorită muncii avîntate a tuturor minerilor, avansul pe exploatare, faţă de prevederile cincinalului pe această perioadă, a ajuns la 82 de zile. (MIHAI TÍNTAR, corespondent „MUNCA“). PATRIEI, MAI MULT METAL ...Mai mult metal — faptă comunistă ! Cu sentimentul îndeplinirii exemplare a acestui imperativ patriotic întîmpină SIDERURGIŞTII REŞIŢENI marea sărbătoare a muncii. • OŢELARII Au realizat peste plan 7 500 tone oţel Adică 85 la sută din angajamentul anual asumat in întrecerea socialistă. Tot de la începutul anului ei înscriu pe agenda intrecerii o economie de metal de peste 7 000 tone. In frunte se află cuptorul nr. 4 (peste 2 000 tone producţie suplimentară), deservit de echipele prim-topitorilor Florea Bălan, Vasile Mocea, Dumitru Geană. Pe locul II — cuptorul nr. 1. Aici în cinstea zilei de 1 Mai echipa prim-topitorului Vasile Lusan elaborează cea mai rapidă șarjă — 5 ore și 50 minute. • FURNALIȘTII. Angajamente in cinstea sărbătorii muncii : 5 000 tone fontă, 100 tone economii cocs. Realizări : 5 900 tone fontă, 230 tone economii cocs. Ultimele două angajamente — dublate de nume de fruntaşi : Ion Păsat, topitor şef, Alexandru Colca, topitor, Stefan Drotlef, topitor şef, Ladislau Karpeney, maistru, Sorin Călinescu, inginer secţie, schimbul I. • LAMINATORII. De la începutul anului : 6 500 tone laminate şi bandaje, peste plan. Pe loc de frunte — Linia fină, care depăşeşte producţia fizică cu 14,6 la sută, cea mai mare producţie de la reconstrucţia liniei. Intre realizatori spicuim : laminatorii Dumitru Vidoi, Petru Banduru, Dumitru Marieş, inginerul Ion Potra, şeful atelierului. (IOAN MITRIC, coresp. „MUNCA“). Cele 8 milioane ale metalurgiştilor De a fost zi sau de a fost noapte, de s-au găsit în preajma băilor de zincare, a maşinilor de trefilat sau a liniilor de elaborare a electrozilor, metalurgiştii UZINEI DE SIRMĂ ŞI PRODUSE DIN SÎRMA BUZĂU şi-au încorporat vrednicia şi iscusinţa profesională in ampla acţiune de înfăptuire înainte de termen, a prevederilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecere. Bilanţul încheiat la capătul primelor 4 luni din acest an este concludent : metalurgiştii buzoieni au realizat în plus o producţie marfă în valoare de 8 milioane lei, ceea ce reprezintă 55 la sută din angajamentul anual. In bogata cronică a activităţii colectivului uzinei au fost înscrise în ultimele 4 luni rezultate semnificative. Astfel s-a extins decaparea mecanică a sîrmelor, care dublează producţia faţă de decaparea chimică, s-a asimilat electrodul tubular, a fost creat cu mijloace locale un bobinator orbital care deţine parametrii comparabili cu ai celor mai moderne instalaţii de acest gen din ţară şi a intrat in fabricaţie o nouă linie de electrozi cu o capacitate de 3 800 pe an. Uzina a inceput să-şi execute propriile maşini : instalaţia de zincare electrolitică, cuptorul de detensionat sirma, utilaje pentru plase sudate etc. (MIHAIL DORAŞ, coresp. „MUNCA“) Astăzi, marţi, în jurul orei 10, posturile noastre de Radio şi Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Culmi de cincinal 1 Mai, sărbătoarea in miez de primăvară a oamenilor muncii de pretutindeni şi de totdeauna, este şi sărbătoarea oamenilor muncii pe ogorul fertil al ştiinţei, al cercetătorilor ştiinţifici, harnici, pasionaţi şi devotaţi frămintărilor neîncetate ale minţilor lor neobosite. Slujitorii ştiinţei se simt in ţara noastră solidar şi indestructibil legaţi de toţi Ce îşi închină puterile braţelor şi sclipirile minţii operei de construcţie îndrăzneaţă a Romăniei socialiste multilateral dezvoltate, sarcină nobilă şi năzuinţă fierbinte a întregului nostru popor. Se simt solidari cu toţi cei ce muncesc pe ogoare şi în fabrici, pe şantiere şi in mine, în văzduh şi pe ape, fiindcă munca ştiinţifică este astăzi o activitate socială de primă importanţă şi de primă răspundere de care depinde intr-o largă şi acută măsură întreaga producţie materială, cea care stă la temelia bunăstării şi a progresului multilateral al vieţii societăţii româneşti din această etapă superioară a construcţiei socialiste, in care am intrat pe poarta cincinalului pe care ne-am legat să-l prescurtăm cu cel puţin o jumătate de an. Integrarea invăţămintului cu cercetarea şi producţia este sinteza creatoare, chezăşia succesului pe calea cea bună, cu pasul grăbit şi bine bătut. Ea exprimă şi sinteza omului nou al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu ochii spre viitor, cum ne învaţă fără preget şi cu folos Partidul, prin exemplul viu şi rodnic al clarviziunii privirilor sale, acest f Mal al anului hotăritor al cincinalului ne apare luminos şi cald ca o promisiune şi o chezăşie a îndeplinirilor pe care cîndva nu îndrăzneam să le visăm. Iar azi le aşteptăm cu înfrigurare și încredere surâzătoare. Acad. N. Teodorescu