Munca, iulie 1973 (Anul 29, nr. 7968-7993)

1973-07-02 / nr. 7968

Vrolefarî din toate furile, unîfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA 4 pagini 30 bani Anul XXIX nr. 7968 ♦♦♦ Luni 2 iulie 1973 ♦♦♦ întimpinat cu entuziasm şi de oamenii munciii la înapoierea in Capitala, tovarăşul nicolae ceauşescu ŞI-A încheiat vizita oficiala In republica federala germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au în­soţit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîn­tors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vi­zita înalţilor oaspeţi români în R.F. Germania a constituit o ex­presie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multi­laterală, pe multiple planuri, in avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Exprimînd satisfacţia opiniei pu­blice din ţara noastră pentru a­­ceste rezultate remarcabile ale vi­zitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşten, au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată dragostea, mulţumirile pro­funde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării în­tre popoare în folosul păcii şi pro­gresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîm­­pinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vi­zita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o in Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi in ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, îm­preună cu soţia, doamna Hilda Hei­nemann, ministrul federal al justi­ţiei, Gerhard Jahn, care in timpul vizitei a fost reprezentant perma­nent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Span­genberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-ger­mane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai am­basadei şi Agenţiei economice ale ţării noastre. Este prezent, de ase­menea, ambasadorul R. F. Germania, la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc rapor­tul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în re­vistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori şi tehnicieni ro­mâni care lucrează în R. F. Germa­nia, în cadrul contractelor de coope­rare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire „Ceauşescu— România“, aclamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragostea şi respectul pentru con­ducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu, şi doamnei Hilda Heinemann buche­te de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi pre-Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burti­că, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Fi­­lipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai institu­ţiilor centrale şi organizaţiilor ob­şteşti, personalităţi ale vieţii noas­tre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborirea­ din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi în în­­tîmpinare au aclamat entuziast, le-au urat bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres) şedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La 9,15, ora locală, aeronava pre­zidenţială decolează, indreptîndu-se spre patrie. Pină la frontieră, avio­nul prezidenţial este escortat de o escadrilă­ a forţelor aeriene federale. La invitaţia preşedintelui Repu­blicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Hei­nemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Re­publica Federală Germania, în pe­rioada 26—30 iunie 1973, în timpul şederii în Republica Federală Germania, preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele care l-au însoţit au vizitat, în a­­fară de Bonn, obiective industriale din oraşele Oberhausen, Hanovra, Wolfsburg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, expresie a bu­nelor relaţii care s-au dezvoltat între cele două ţări. In cursul vizitei,­ preşedintele Consiliului de Stat al Republi­(Continuare in pag. a 3-a) Solemnitatea de pe aeroportul Köln - Bonn COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficiala în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu 1­044 -*1373 DIN CRONICA MARII ÎNTRECERI SOCIALISTE Noi capacităţi de producţie La Combinatul chimic • Pe platforma chimică din Craiova de la Săvineşti La Combinatul chimic din Cra­iova a intrat in probe tehnologice fabrica de gamapirolină, prima u­­nitate de acest profil din ţara noastră. Concepută de specialiştii de la „IPROSIN“ din Bucureşti, instalaţia are la bază un procedeu tehnologic original elaborat la In­stitutul „Chimigaz“ — Mediaş. De remarcat că mai mult de 75 la sută din utilajele care intră în dotare sunt realizate de întreprinderi ro­mâneşti. Rezultată din metamorfoza chi­mică a unor subproduse ale com­binatului craiovean, gamapirolina constituie materia primă pentru fabrica de acid izonicotinic — sor­timent cu largi utilizări in indus­tria de medicamente. Pe aceeaşi platformă, colectivul Trustului de construcţii industriale Craiova a finalizat lucrările la ex­tinderea fabricii de acetilenă din gaz. S-au creat astfel condiţii pen­tru echilibrarea balanţei de mate­rii prime a combinatului craiovean, pentru renunţarea la obţinerea a­­cetilenei din carbid şi diminuarea cu circa 100 000 lei pe zi a chel­tuielilor de producţie la nivelul în­treprinderii Pe platforma chimică de la Să­vinești a intrat în probe tehnolo­gice fabrica „Melana-IV“, din ca­drul Combinatului de fire şi fibre sintetice. Este vorba de probele utilajelor de la prima linie de re­cuperare a carbonatului de etilena, precum şi de laminoarele şi ma­şinile pentru transformarea fire­lor sintetice în pale. In acest fel, se creează condiţii pentru dubla­rea actualei capacităţi la produc­ţia de melană. Utilizind o clasică comparaţie, se poate afirma că pro­ducţia noii unităţi va fi echiva­lentă cu luna care ar proveni, in­tr-un an, de la o uriaşă turmă de 7 milioane de oi. De reţinut că o mare parte dintre maşinile şi uti­lajele instalaţiei au fost concepute şi realizate în ţară, iar tehnologiile de fabricaţie aparţin specialiştilor de la Săvineşti. In afara acestui important obiectiv, la Săvineşti vor mai intra in funcţiune, pină la finele anului, două noi fabrici: una de relon şi una de caprolactamă. Prestigiul faţă de beneficiarii externi se cîştigă prin competitivitate şi livrări ritmice Ultimii ani, dar cu precădere cel în care ne aflăm, marchează un spor substanţial de cereri la export a motoarelor electrice asin­crone fabricate la uzina săceleană „Electroprecizia“. Peste 70 la sută din actuala producţie este destinată exportului. Pentru a cu­noaşte cîteva amănunte din activitatea colectivului de aici, am a­­dresat cîteva întrebări tovarăşului inginer Gheorghe Bucerzan, directorul uzinei: — In ce constă saltul activi­tăţii de export şi pe ce conside­rente se bazează ? — In 1973, volumul producţiei de motoare electrice destinate exportu­lui a crescut cu 21 la sută, faţa de realizările anului 1972 şi cu 53 la sută faţă de cele din 1971. Datorită cererilor suplimentare la export, in anul precedent s-au livrat, in echiva­lent, peste plan 53 000 kW motoare electrice. In vederea creşterii eficien­ţei exportului activitatea noastră este axată pe satisfacerea promptă a ce­rerilor beneficiarilor externi, precum şi pe desfăşurarea unei activităţi con­tinue pentru creşterea competitivi­tă­­­ţii produselor noastre, prin asimilări de noi produse, reproiectarea şi mo­dernizarea celor aflate in fabricaţia curentă. — Din punct de vedere al ca­­racteristicilor tehnico-funcţio­­nale şi al calităţii, ce noutăţi prezintă motoarele electrice din actuala fabricaţie ? — Actualele motoare asincrone prezintă caracteristici electromecani­ce superioare, devenind concurente serioase produselor similare execu­tate de firmă străine cu tradiţie în construcţia motoarelor electrice (AEG, SIEMENS etc.). Încă din anii 1966—1967 colectivul uzinei a trecut la îmbunătăţirea parametrilor aces­tor produse, le-a adaptat la normele internaţionale. Fabricate la un inait nivel calitativ, ele au şi caracteris­tici superioare. Motoarele noastre sunt de putere mică — dispun de o putere între 0,75 şi 7,5 kW, cu tura­ţii de 750, 1 500 şi 3 000 de rotaţii pe minut — dar sunt realizate într-o ga­mă foarte variată de tensiuni. Exe­cutăm, de asemenea, motoare în con­strucţii speciale, la cererea parte­nerilor externi. Aşadar, activitatea colectivului u­­zinei pe linia ridicării caracteristici­lor tehnico-funcţionale şi a îmbună­tăţirii calităţii motoarelor electrice este multilaterală, domeniu în care comitetul sindicatului are o pre­zenţă activă. Evidenţiez cu acest prilej acţiunea declanşată în cursul anului trecut de grupele sindicale din serviciile tehnice şi de concep­ţie sub genericul „Fiecare inginer şi tehnician — autorul unei soluţii teh­nice din fiecare an", acţiune care a dat puternice impulsuri cadrelor pentru deplina valorificare a compe­tenţei profesionale şi a gîndirii teh­nice. — Pentru viitor ce intenţio­naţi să întreprindeţi în dome­niul sporirii competitivităţii motoa­relor asincrone . — In primul rînd, acţionăm ferm pentru îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii producţiei curente şi vom sus­ţine acţiunea de optimizare a mo­toarelor electrice în funcţie de noutăţile care apar pe linia utilizării materialelor, a tehnologiilor moder­ne. Avem, de asemenea, in vedere introducerea în fabricaţie, la sfîrşitul anului 1975, a unei serii noi de mo­toare electrice, complet reproiectate, cu caracteristici superioare de folo­sinţă. Concomitent, colectivul de specialişti desfăşoară o intensă acti­vitate de asimilare de noi produse Convorbire consemnată de Ilie Mihalea coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. a 2-a) VALOROASĂ CONTRIBUŢIE LA DEZVOLTAREA PRIETENIEI ŞI COOPERĂRII ROMÂNO- VEST-GERMANE Istoria va consemna la loc de frun­te recenta vizită oficială făcută în Republica Federală Germania de to­­varăşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Gustav Hei­nemann şi a soţiei sale, Hilda Hei­nemann. însemnătatea istorică a re­centei vizite oficiale a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România constă nu numai în faptul că ea marchează un important pas înainte în dezvoltarea relaţiilor prieteneşti, de­ cooperare multilate­rală, reciproc avantajoasă între România şi R. F. Germania, ci şi in aceea că a demonstrat in mod con­cludent că semnificaţia bunelor re­laţii româno—vest-germane depăşeş­te cu mult cadrul unor relaţii bila­terale şi se înscriu ca o contribuţie rodnică, constructivă la promovarea unui climat de încredere, pace, secu­ritate şi cooperare multilaterală în­tre toate popoarele Europei, fără deosebire de orînduire social-politi­­că, de mărime şi stadiu de dezvolta­re economică. Este bine cunoscut faptul că în am­plul proces de normalizare a relaţii­lor dintre statele europene — desfă­şurat în ultimii ani — România a avut de multe ori un rol de pionie­rat, deschizător de drumuri. Promo­­v­ind o politică externă realistă şi în acelaşi timp de largă perspectivă, România a stabilit relaţii diploma­tice, la rang de ambasadă, cu Repu­blica Federală Germania, încă din februarie 1967. Au trecut de atunci şase ani, şi aceşti ani au fost deose­bit de semnificativi pentru a ilustra caracterul realist al politicii externe româneşti, înţelepciunea cu care con­ducerea partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu au apreciat evoluţia de perspectivă a situaţiei politice din Europa şi din întreaga lume. Ar pu­tea fi date multe exemple care să vină in sprijinul afirmaţiei de mai sus, dar cred că este suficient, să amintim că numai într-o singură zi din săptămîna premergătoare vizitei oficiale în R. F. Germania a tovară­şului Nicolae Ceauşescu a intrat în vigoare Tratatul asupra bazelor re­laţiilor dintre R. D. Germană şi R. F. Germania, Consiliul de Secu­ritate a hotărît în unanimitate reco­mandarea celor două state germane pentru a fi primite în Organizaţia Naţiunilor Unite, iar la Bonn a fost parafat Tratatul privind normaliza­rea relaţiilor dintre Republica Fede­rală Germania şi Republica Socia­­­­listă Cehoslovacia. Să adăugăm la aceasta numeroase alte acorduri semnate în ultimii ani de R. F. Ger­mania cu U.R.S.S. şi R. P. Polonia şi vom înţelege mai clar valoarea Declaraţiilor făcute de cancelarul Willy Brandt în cadrul interviului acordat unui grup de ziarişti români, in preajma vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Federală Germania ! „Importanţa vizitei pe care o va efectua în curînd în Re­publica Federală , preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, este evidentă. Ea nu are nevoie de explicaţii amănunţite... Apropiata in­­tilnire­­ pe care o aştept cu bucu­rie şi speranţă în rezultatele ei fa­vorabile — are o importanţă parti­culară, bazată pe relaţiile deosebite existente între România şi R. F. Germania. Republica Socialistă România a fost unul din primele state socialiste din Europa răsăritea­nă care a stabilit relaţii diplomatice depline cu R. F. Germania. Acesta este un fapt care nu trebuie uitat şi care, atunci, nu a fost un lucru de la sine înţeles... Sunt bucuros că as­tăzi situaţia s-a schimbat: tratatele încheiate în ultimii ani au dus — aşa cum demonstrează evoluţia in­tervenită între timp — la o îmbună­tăţire considerabilă a relaţiilor noas­tre cu partea răsăriteană a continen­tului, şi au netezit, de asemenea, ca­lea pentru realizarea în viitorul a­­propiat — acest lucru îl poţi spune fără a fi profet — a deplinei norma­lizări a relaţiilor noastre cu toate statele est-europene. Pe calea aces­­ tui Găletecnu (Continuare in pag. a 3-a)

Next