Munca, iulie 1973 (Anul 29, nr. 7968-7993)
1973-07-02 / nr. 7968
Vrolefarî din toate furile, unîfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA 4 pagini 30 bani Anul XXIX nr. 7968 ♦♦♦ Luni 2 iulie 1973 ♦♦♦ întimpinat cu entuziasm şi de oamenii munciii la înapoierea in Capitala, tovarăşul nicolae ceauşescu ŞI-A încheiat vizita oficiala In republica federala germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români în R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, in avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşten, au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o in Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi in ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care in timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai ambasadei şi Agenţiei economice ale ţării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R. F. Germania, la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români care lucrează în R. F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire „Ceauşescu— România“, aclamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragostea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu, şi doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi pre-Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborirea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi în întîmpinare au aclamat entuziast, le-au urat bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres) şedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La 9,15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, indreptîndu-se spre patrie. Pină la frontieră, avionul prezidenţial este escortat de o escadrilă a forţelor aeriene federale. La invitaţia preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania, în perioada 26—30 iunie 1973, în timpul şederii în Republica Federală Germania, preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele care l-au însoţit au vizitat, în afară de Bonn, obiective industriale din oraşele Oberhausen, Hanovra, Wolfsburg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, expresie a bunelor relaţii care s-au dezvoltat între cele două ţări. In cursul vizitei, preşedintele Consiliului de Stat al Republi(Continuare in pag. a 3-a) Solemnitatea de pe aeroportul Köln - Bonn COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficiala în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu 1044 -*1373 DIN CRONICA MARII ÎNTRECERI SOCIALISTE Noi capacităţi de producţie La Combinatul chimic • Pe platforma chimică din Craiova de la Săvineşti La Combinatul chimic din Craiova a intrat in probe tehnologice fabrica de gamapirolină, prima unitate de acest profil din ţara noastră. Concepută de specialiştii de la „IPROSIN“ din Bucureşti, instalaţia are la bază un procedeu tehnologic original elaborat la Institutul „Chimigaz“ — Mediaş. De remarcat că mai mult de 75 la sută din utilajele care intră în dotare sunt realizate de întreprinderi româneşti. Rezultată din metamorfoza chimică a unor subproduse ale combinatului craiovean, gamapirolina constituie materia primă pentru fabrica de acid izonicotinic — sortiment cu largi utilizări in industria de medicamente. Pe aceeaşi platformă, colectivul Trustului de construcţii industriale Craiova a finalizat lucrările la extinderea fabricii de acetilenă din gaz. S-au creat astfel condiţii pentru echilibrarea balanţei de materii prime a combinatului craiovean, pentru renunţarea la obţinerea acetilenei din carbid şi diminuarea cu circa 100 000 lei pe zi a cheltuielilor de producţie la nivelul întreprinderii Pe platforma chimică de la Săvinești a intrat în probe tehnologice fabrica „Melana-IV“, din cadrul Combinatului de fire şi fibre sintetice. Este vorba de probele utilajelor de la prima linie de recuperare a carbonatului de etilena, precum şi de laminoarele şi maşinile pentru transformarea firelor sintetice în pale. In acest fel, se creează condiţii pentru dublarea actualei capacităţi la producţia de melană. Utilizind o clasică comparaţie, se poate afirma că producţia noii unităţi va fi echivalentă cu luna care ar proveni, intr-un an, de la o uriaşă turmă de 7 milioane de oi. De reţinut că o mare parte dintre maşinile şi utilajele instalaţiei au fost concepute şi realizate în ţară, iar tehnologiile de fabricaţie aparţin specialiştilor de la Săvineşti. In afara acestui important obiectiv, la Săvineşti vor mai intra in funcţiune, pină la finele anului, două noi fabrici: una de relon şi una de caprolactamă. Prestigiul faţă de beneficiarii externi se cîştigă prin competitivitate şi livrări ritmice Ultimii ani, dar cu precădere cel în care ne aflăm, marchează un spor substanţial de cereri la export a motoarelor electrice asincrone fabricate la uzina săceleană „Electroprecizia“. Peste 70 la sută din actuala producţie este destinată exportului. Pentru a cunoaşte cîteva amănunte din activitatea colectivului de aici, am adresat cîteva întrebări tovarăşului inginer Gheorghe Bucerzan, directorul uzinei: — In ce constă saltul activităţii de export şi pe ce considerente se bazează ? — In 1973, volumul producţiei de motoare electrice destinate exportului a crescut cu 21 la sută, faţa de realizările anului 1972 şi cu 53 la sută faţă de cele din 1971. Datorită cererilor suplimentare la export, in anul precedent s-au livrat, in echivalent, peste plan 53 000 kW motoare electrice. In vederea creşterii eficienţei exportului activitatea noastră este axată pe satisfacerea promptă a cererilor beneficiarilor externi, precum şi pe desfăşurarea unei activităţi continue pentru creşterea competitivităţii produselor noastre, prin asimilări de noi produse, reproiectarea şi modernizarea celor aflate in fabricaţia curentă. — Din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-funcţionale şi al calităţii, ce noutăţi prezintă motoarele electrice din actuala fabricaţie ? — Actualele motoare asincrone prezintă caracteristici electromecanice superioare, devenind concurente serioase produselor similare executate de firmă străine cu tradiţie în construcţia motoarelor electrice (AEG, SIEMENS etc.). Încă din anii 1966—1967 colectivul uzinei a trecut la îmbunătăţirea parametrilor acestor produse, le-a adaptat la normele internaţionale. Fabricate la un inait nivel calitativ, ele au şi caracteristici superioare. Motoarele noastre sunt de putere mică — dispun de o putere între 0,75 şi 7,5 kW, cu turaţii de 750, 1 500 şi 3 000 de rotaţii pe minut — dar sunt realizate într-o gamă foarte variată de tensiuni. Executăm, de asemenea, motoare în construcţii speciale, la cererea partenerilor externi. Aşadar, activitatea colectivului uzinei pe linia ridicării caracteristicilor tehnico-funcţionale şi a îmbunătăţirii calităţii motoarelor electrice este multilaterală, domeniu în care comitetul sindicatului are o prezenţă activă. Evidenţiez cu acest prilej acţiunea declanşată în cursul anului trecut de grupele sindicale din serviciile tehnice şi de concepţie sub genericul „Fiecare inginer şi tehnician — autorul unei soluţii tehnice din fiecare an", acţiune care a dat puternice impulsuri cadrelor pentru deplina valorificare a competenţei profesionale şi a gîndirii tehnice. — Pentru viitor ce intenţionaţi să întreprindeţi în domeniul sporirii competitivităţii motoarelor asincrone . — In primul rînd, acţionăm ferm pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei curente şi vom susţine acţiunea de optimizare a motoarelor electrice în funcţie de noutăţile care apar pe linia utilizării materialelor, a tehnologiilor moderne. Avem, de asemenea, in vedere introducerea în fabricaţie, la sfîrşitul anului 1975, a unei serii noi de motoare electrice, complet reproiectate, cu caracteristici superioare de folosinţă. Concomitent, colectivul de specialişti desfăşoară o intensă activitate de asimilare de noi produse Convorbire consemnată de Ilie Mihalea coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. a 2-a) VALOROASĂ CONTRIBUŢIE LA DEZVOLTAREA PRIETENIEI ŞI COOPERĂRII ROMÂNO- VEST-GERMANE Istoria va consemna la loc de frunte recenta vizită oficială făcută în Republica Federală Germania de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Gustav Heinemann şi a soţiei sale, Hilda Heinemann. însemnătatea istorică a recentei vizite oficiale a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România constă nu numai în faptul că ea marchează un important pas înainte în dezvoltarea relaţiilor prieteneşti, de cooperare multilaterală, reciproc avantajoasă între România şi R. F. Germania, ci şi in aceea că a demonstrat in mod concludent că semnificaţia bunelor relaţii româno—vest-germane depăşeşte cu mult cadrul unor relaţii bilaterale şi se înscriu ca o contribuţie rodnică, constructivă la promovarea unui climat de încredere, pace, securitate şi cooperare multilaterală între toate popoarele Europei, fără deosebire de orînduire social-politică, de mărime şi stadiu de dezvoltare economică. Este bine cunoscut faptul că în amplul proces de normalizare a relaţiilor dintre statele europene — desfăşurat în ultimii ani — România a avut de multe ori un rol de pionierat, deschizător de drumuri. Promovind o politică externă realistă şi în acelaşi timp de largă perspectivă, România a stabilit relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, cu Republica Federală Germania, încă din februarie 1967. Au trecut de atunci şase ani, şi aceşti ani au fost deosebit de semnificativi pentru a ilustra caracterul realist al politicii externe româneşti, înţelepciunea cu care conducerea partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu au apreciat evoluţia de perspectivă a situaţiei politice din Europa şi din întreaga lume. Ar putea fi date multe exemple care să vină in sprijinul afirmaţiei de mai sus, dar cred că este suficient, să amintim că numai într-o singură zi din săptămîna premergătoare vizitei oficiale în R. F. Germania a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a intrat în vigoare Tratatul asupra bazelor relaţiilor dintre R. D. Germană şi R. F. Germania, Consiliul de Securitate a hotărît în unanimitate recomandarea celor două state germane pentru a fi primite în Organizaţia Naţiunilor Unite, iar la Bonn a fost parafat Tratatul privind normalizarea relaţiilor dintre Republica Federală Germania şi Republica Socialistă Cehoslovacia. Să adăugăm la aceasta numeroase alte acorduri semnate în ultimii ani de R. F. Germania cu U.R.S.S. şi R. P. Polonia şi vom înţelege mai clar valoarea Declaraţiilor făcute de cancelarul Willy Brandt în cadrul interviului acordat unui grup de ziarişti români, in preajma vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Federală Germania ! „Importanţa vizitei pe care o va efectua în curînd în Republica Federală , preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, este evidentă. Ea nu are nevoie de explicaţii amănunţite... Apropiata intilnire pe care o aştept cu bucurie şi speranţă în rezultatele ei favorabile — are o importanţă particulară, bazată pe relaţiile deosebite existente între România şi R. F. Germania. Republica Socialistă România a fost unul din primele state socialiste din Europa răsăriteană care a stabilit relaţii diplomatice depline cu R. F. Germania. Acesta este un fapt care nu trebuie uitat şi care, atunci, nu a fost un lucru de la sine înţeles... Sunt bucuros că astăzi situaţia s-a schimbat: tratatele încheiate în ultimii ani au dus — aşa cum demonstrează evoluţia intervenită între timp — la o îmbunătăţire considerabilă a relaţiilor noastre cu partea răsăriteană a continentului, şi au netezit, de asemenea, calea pentru realizarea în viitorul apropiat — acest lucru îl poţi spune fără a fi profet — a deplinei normalizări a relaţiilor noastre cu toate statele est-europene. Pe calea aces tui Găletecnu (Continuare in pag. a 3-a)