Munca, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8072-8097)
1973-11-01 / nr. 8072
„Să vin de două ori şi să tai o singură dată“ Deşi se află de numai doi ani in Fabrica de confecţii din Vaslui, şablonerul Ion Damian este cunoscut de toată lumea de aici. Ba mai mult de atît, numele lui este pomenit tot mai des cu admiraţie, de tot mai mulţi confraţi de meserie din alte fabrici de confecţii. Şi au suficiente motive s-o facă. El este unul dintre acei oameni pentru care normele vieţii şi muncii comuniste, ale eticii şi echităţii socialiste reprezintă nu numai un crez, ci, înainte de toate, o călăuză în întreaga activitate desfăşurată. Şi acest lucru se reflectă, în primul rînd în muncă, în rezultatele obţinute. De pildă, colectivul sălii de croit a fabricii vasluiene, din care face parte şi Ion Damian, a obţinut de la începutul anului şi pînă în prezent economii de materii pri Ion Filip coresp. „MUNCA* (Continuare In pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 8072 Joi 1 noiembrie 1973 ♦♦♦ 4 pagini 30 bani !" PE ŞANTIERUL COMBINATULUI DE FIBRE SINTETICE DIN IAȘI COLABORARE RODNICĂ ÎNTRE BENEFICIAR ŞI eforturi [^&CiX2fGige • O bătălie dîrzâ, neobosită, dusă umăr la umăr, şi o victorie strălucită cu un cîştig de o lună în darea în funcţiune a instalaţiei (etapa a Iii-a) de fibre poliesterice • Soluţii operative, execuţii de calitate şi în devans, un sector de autodotare cu o contribuţie decisivă în rezolvarea diverselor probleme ivite în procesul constructiv . Lucrările din ultima etapă pot fi încheiate cu un avans de 5—6 luni, dacă furnizorii vor grăbi livrările de utilaje necesare CONSTRUCTOR, comune, satisfacţii depline Pe şantierul noului obiectiv industrial, instalaţia de fibre şi fire poliesterice a Combinatului de fibre sintetice din Iaşi, se petrece in aceste clipe un proces firesc, obişnuit. O parte din constructori predă lucrările şi pleacă, beneficiarul preia şi rămine la postul de comandă al instalaţiilor, după ce, luni de zile, mai ales în vară, s-a manifestat o strălucită şi rodnică colaborare a părţilor interesate. — Cred, spunea tovarăşul Nicolae Pragan, vicepreşedinte alcomitetului sindicatului pe combinat, că am găsit un limbaj comun şi o cale sigură de colaborare, atît beneficiarul, cit şi constructorul subordonîndu-şi toate eforturile în slujba interesului general şi reuşind astfel să pună în probe tehnologice capacităţile de fibre şi fire poliesterice cu o lună de zile mai devreme. Remarca îşi are o valoroasă acoperire în fapte. In primul rînd, vreme de şase luni, aproape 600 de muncitori ai combinatului, ca să nu mai vorbim de „voluntarii“ oraşului, au dat o puternică şi indemînatică mină de ajutor constructorilor. Mecanici, electricieni, atomişti şi specialişti de alte profesii au participat direct şi constant la montajul utilajelor şi la executarea lucrărilor de bună calitate. — Noi, remarca tovarăşul Mircea Gheorghiu, secretarul comitetului de partid al combinatului, am luat din vreme măsuri pentru asigurarea cadrelor tehnice necesare instalaţiilor aflate în construcţie. Acest fapt ne-a ajutat ca la momentul oportun, cind a început bătălia hotărîtoare pentru montaj, să dispunem de un detaşament de şoc gata de acţiune. Oamenii noştri, cei care vor conduce şi supraveghea procesele tehnologice din instalaţii, au participat nemijlocit şi cu folos la o bună parte din lucrările de montare şi verificare a utilajelor. Aceasta a făcut şi face ca bagajul cunoştinţelor teoretice să capete şi un fundament practic, o cunoaştere aprofundată a agregatelor cu care se va lucra, condiţie de esenţă pentru o viitoare muncă de calitate. Am consemnat observaţia de faţă nu atît pentru noutatea ei, nu mai ales pentru modul consecvent, permanent şi durabil care a stat la baza întrajutorării. Desigur că la o colaborare fructuoasă, începută prin operative şi rodnice şedinţe de comandament, cu precizarea şi executarea nemijlocită a obligaţiilor părţilor, constructor şi beneficiar, a intervenit şi prezenţa permanentă a factorului „proiectant", gata în orice moment să rezolve deficienţe şi să găsească soluţii, determinînd rapide şi categorice eliminări de timpi morţi atît de dăunători muncilor de pe şantier. S-a întîmplat, după cum ne informează beneficiarul, să găsim rezolvări mai bune în plin proces de montaj. Apelarea la furnizori din afară ne-ar fi împins spre întîrzieri nedorite. Atunci, sub consemnul : „Ajută-te singur, dacă vrei să nu ai bătaie de cap !“ , am apelat la atelierul central de întreţinere şi reparaţii al combinatului, sector de autoutilare puternic, compus din profesionişti valoroşi, în stare să comită adevărate acte de inventivitate şi eroism. ... . .. — Experienţă clŞtig'atîf'cu instalaţia de 20 000 tonei an şi cu cea de Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 2-a) /111III Illlll AIRES C g S • COLECTIVUL INTREPRIN 5 g DERII DE DETERGENŢI Tip g MIŞOARA a economisit de la p E începutul anului şi pină acum g p peste 2,2 milioane kWh energie ~ S5 electrică şi 2 994 tone de com g E bustibil convenţional. P E • NOI CAPACITĂŢI DE p p PRODUCŢIE AU FOST PUSE g gă IN FUNCŢIUNE anul acesta şi 5 m p la întreprinderile „Arta textilă" p g „Garofiţa şi „13 Decembrie" g C din Timişoara. Se află in s g stadiu de finisare şi montaj al- j- P te obiective de investiţii printre 3 S care Fabrica de confecţii din p 3 Timişoara şi Unitatea integrată g p de filatură şi ţesătorie de rine gs g pă din Sînnicolau-Mare. (ION O 5 NIŢU, coresp. „MUNCA“)). S « IN ULTIMELE SAPTAMINÎ 3 E LA ÎNTREPRINDEREA „INg 5 DUSTRIA TEXTILA" LUGOJ g P a intrat în funcţiune o mare g g filatură de bumbac care va asi- p P gura necesarul de fire pentru P p noua ţesătorie construită aici In p g primii doi ani ai cincinalului. g 3 A GRUPUL ÎNTREPRINDE- E 5 RILOR DE INDUSTRIE LO- p g CALA, întreprinderea despre- p S lucrarea lemnului, întreprinde- p g rea de prefabricate şi materiale g g de construcţii şi întreprinderea P p de morărit şi panificaţie ,,Do g g brogea“ — din judeţul Con- p E stanţa — anunţă îndepliniea p 3 planului pe primii trei ani ai g P cincinalului. (GHEORGHE DI P p MA, coresp. „MUNCA“). gjj A OAMENII MUNCII DIN 5 E INDUSTRIA JUDEŢULUI SU g g CEAVA au dobîndit acum un B P nou succes în întrecerea socio- g SS listă. La ora cinci citiţi aceste g p rînduri, după calculele prelimi- g p nare făcute , la Direcţia jude- g 3 teană de statistică, sucevenii p g au realizat sarcinile de plan la g P principalii indicatori pe prime- g g la zece luni ale anului. Depăşi- g g rea de 171 milioane lei la pro- g p ducţia marfă arată că se mim- p .Sucește scaraic-j-tn rimtul-^anga- g g jamen tului de a Înfăptui cinci- p P naiul înainte de termen. (MI- P S HAI TÎNȚAR, coresp. „MUN- gâ 3 CA“). g ^nmmiiinnniiiniiiiiimimiinmniir Component al brigăzii de tineret sudorul Vasile Alexe, din cadrul ICMUT Moreni, este unul din principalii animatori ai întrecerii IZVOR ȘI CATALIZATOR AL ACTIVITĂȚII . PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Ambasadorul R.S.F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia La Bucureşti. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. PROBLEME ACTUALE ALE AGRICULTURII Judeţul Argeş Paratei cu recoltarea ultimelor hectare de porumb trebuie grăbită executarea arăturilor Zilele frumoase din această toamnă au permis lucrătorilor de pe ogoarele judeţului Argeş executarea tuturor lucrărilor de sezon în condiţii optime. Lipsa ploilor a făcut posibilă stringerea şi depozitarea in bune condiţii a întregii producţii de legume, struguni, fructe, cartofi, nutreţuri. Au mai rămas de recoltat unele suprafeţe cultivate cu porumb. In cursul zilei de ieri întreprinderile agricole de stat au raportat încheierea acestei lucrări, in timp ce unităţile sectorului cooperatist recoltaseră porumbul de pe 91 la sută din suprafaţa cultivată. Au încheiat recoltatul 58 cooperative agricole de producţie, printre care cele din Cornăţel, Ioneşti, Izvoru, Ricea, Mirghia, Rociu - majoritatea cu sujprafeţe mari cultivate, precum şi toate unităţile din consiliile intercooperatiste Miroşi, Mărăcineni şi Schitu Goleşti. Aşa cum apreciază specialiştii Direcţiei agricole judeţene, masiva concentrare de forţe în cimp asigură încheierea strinsului celor aproximativ 1 500 hectare, care au mai rămas de cules, în 2-3 zile. Aceasta nu înseamnă, însă, neglijarea unei alte lucrări deosebit de importante pentru asigurarea producţiei anului viitor — ogoarele de toamnă — efectuate pină la această dată doar pe 52 la sută din suprafaţa prevăzută. Astfel, în timp ce unele unităţi ca cele din Poienari, Trcveni, Priboieni, Izvoru, Vedea sau Poiana Lacului au terminat arăturile de toamnă, altele cu suprafeţe mari au arat destul de puţin. La C.A.P. Slobozia, de exemplu, mai sunt de arat aproape 1000 hectare, la Strîmbeni 650 hectare, la Negraşi 580 hectare, etc. Tovarăşul inginer Petre Leca, directorul Trustului staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, ne spune că deşi pămîntul se lucrează încă greu, din cauza uscăciunii prea mari, sunt totuşi posibilităţi ca aratul ogoarelor să se încheie in prima decadă a lunii noiembrie. Pentru ca întreaga suprafaţă de aproape 24 000 hectare, care mai este demarat, să fie lucrată în acest termen este necesară o mai judicioasă programare zilnică a tractoarelor, dindu-se prioritate arăturilor. Dumitru Burcea coresp. „MUNCA“ JUDEŢUL CLUJ Un ultim efort pentru încheierea recoltării porumbului In unităţile agricole din judeţul Cluj se lucrează intens pentru încheierea grabnică a recoltatului, transportului şi depozitării porumbului. De altfel, un mare număr de întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole de producţie au şi terminat această lucrare, pe judeţ porumbul fiind strîns pînă acum de pe aproape 38 000 hectare din cele 40 200 hectare cultivate. Au recoltat în întregime porumbul şi livrează la fondul de stat cantităţile contractate unităţi cum sunt cele aparţinînd consiliilor intercooperatiste Bobîlna, Bonţida, Gilău, Huedin, Taga şi altele, care au avut suprafeţe mari însămînţate cu această cultură. In contrast cu unităţile amintite sunt cooperativele de producţie din Cimpia Turzii, Apahida, care mai au în cimp Marin Oprea coresp. „MUNCA“ (Continuare in pag. a 3-a) Peisaj Inedit al Sloboziei. Noul centru civic alcătuit din construcţii moderne al căror stil arhitectonic conferă oralului o anume personalitate RECORD NAŢIONAL La lotul Luncavăţ al Grupului de şantiere al T.C.H. Lotru, minerii din galeria amonte condusă de Ion Nuta, maistru, şi Vasile Lăpuşneanu, şef de brigadă, au doborît propriul lor record de înaintare de 241 metri liniari din luna martie, obţinind in luna octombrie un rezultat foarte bun : 302 metri liniari, stabilind un nou record. Stimulat de această realizare, colectivul lotului de la Luncavăț, fruntaş pe unitate, s-a angajat să depună toate eforturile pentru a-şi îndeplini sarcinile înainte de termen. V. Muscalu electrician INSPIRATE . VIAŢA Şl PREOCUPĂRILE OAMENILOR - ACŢIUNILE SINDICATULUIINSTRUCTIVE Şl EFICIENTE Citirea procentelor de bilanţ, pentru lunile care au trecut din acest an, ne-au dat întiia imagine concludentă despre activitatea întreprinderii mecanice de utilaje din Medgidia. Indicatorii planului de producţie au fost nu numai îndepliniţi, dar şi depăşiţi. Aşadar, cifrele, consemnînd realizările obţinute in întrecerea socialistă, sînt superioare sarcinilor. Dincolo de limbajul lor rece şi exact, fiecare din ele dezvăluie strădaniile unui colectiv inimos de a-şi îndeplini exemplar obiectivele propuse, în fond principala şi concludenta expresie a noii atitudini faţă de muncă, a noii conştiinţe a oamenilor, muncitori, ingineri, tehnicieni. Subliniem acest fapt pentru că ele dezvăluie acum, la doi ani de la Plenara partidului din 3—5 noiembrie 1971, ecoul puternic pe care l-au avut documentele elaborate in stimularea creaţiei muncitoreşti, a autoperfecţionării politice, profesionale şi morale. Pentru că Intr-adevăr bunele rezultate se datorează şi acţiunilor iniţiate şi organizate de comitetul sindicatului pentru educaţia în spiritul unei înalte răspunderi faţă de muncă a salariaţilor, pentru crearea unui climat prielnic schimburilor sincere de opinii şi întrajutorării. „în centrul preocupărilor noastre — remarca Andrei Ion, secretarul comitetului sindicatului — am situat grupa sindicală, într-un asemenea cadru se pot discuta eficient cazurile de indisciplină — nerespectarea programului de lucru, rebuturile, lipsa de interes, neglijenţa — şi observăm cu satisfacţie sporirea combativităţii muncitoreşti, concomitent cu crearea unei coeziuni sufleteşti în echipe. Tot în grupele sindicale s-a înjghebat planul de activitate politică şi cultural-educativă : informările despre unele probleme ale politicii interne şi externe a partidului şi statului, simpozioane, schimburi de experienţă, pe teme profesionale de maximă importanţă, sînt o creaţie colectivă". Ne-am convins, nu o dată, de faptul că întocmirea unui plan judicios, echilibrat, cere talent şi mobilitate, precum şi reprezentarea fidelă a vieţii întreprinderii, a problemelor cu care ea se confruntă. Să ne oprim la un aspect, anume folosirea timpului de muncă. Pe uzină, procentul atins în prezent este de aproape 98 la sută. Până la consfătuirea din iunie a factorilor de răspundere, datele statistice reflectau o stare de-a dreptul precară. Numărul însemnat de navetiști făcea să se înregistreze, mai cu seamă sîmbăta şi lunea, o mulţime de învoiri sau chiar plecări din timpul programului. Absenţele se semnalau în special în secţiile 52, prelucrări mecanice, şi 53, montaj, întrunirea reprezentanţilor conducerii şi oamenilor muncii a trecut la analiza lucidă a situaţiei. Evident, chiar dacă ameliorarea nu este încă la nivelul propus, rămîn de apreciat oportunitatea intervenţiei şi apariţia unui curent ferm de reprobare a celor care absentează sau se învoiesc repetat fără nici un motiv. „Pînă la încheierea anului ne asigura Voicu Drăgoi, preşedintele comitetului sindicatului , procentul de folosire a timpului de muncă va depăşi 98,50 la sută, ţinînd seama că se vor deschide în decembrie porţile noului cămin muncitoresc cu 300 de locuri". Dintre realizările notabile în activitatea politică şi cultural-educativă, am zăbovit asupra agitaţiei vizuale. Compartiment adesea neglijat sau tratat cu superficialitate, popularizarea prin intermediul panourilor, lozincilor, gazetelor de secţii a fruntaşilor are o valoare practică incontestabilă. Ne-a lăsat o impresie favorabilă aşezarea, la locuri vizibile, a angajamentelor şi obiectivelor întrecerii socialiste, care exprimă elocvent noua atitudine faţă de muncă. In secţia 52 Nicu Dumitru (Continuare in pag. a 2-a) PROTECŢIA MUNCII In interesul se ascunde accidentul . La 1 august 1973, Ion Şendre, electrician la întreprinderea intercooperatistă de reparaţii autovehicule şi construcţii-montaj din Caracal, predă serviciului contabilitate un certificat de concediu medical eliberat de policlinica din localitate. Funcţionara care a primit acest document observă însă o nepotrivire. Diagnosticul era „contuzie“. Or, contuzia nu e o boală obişnuită aşa cum inserase medicul pe certificat. Ea este provenită numai în urma unui accident de muncă sau în afara muncii. — Ce-aţi păţit ? Întreabă atunci funcţionara. — Lucram la o consolă intr-un grajd al C.A.P. Caracal. S-a rupt o scinduri şi am căzut... M-am dus la policlinică şi mi s-a eliberat acest certificat. Deci, accident în muncă. Dar acest accident nu fusese încă înregistrat, deşi trecuseră două săptămini. în această situaţie funcţionara n-a avut decit să anunţe conducerea Întreprinderii pentru a elucida faptul, cu atît mai mult cu rit uul era cuantumul ajutorului pentru accident de muncă şi altul pentru accident in afara muncii. In primul caz, muncitorul trebuia să primească 90 la sută din salariul tarifar, iar în al doilea Dumitru Negoiță (Continuars in pag. a 2-a)