Munca, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8072-8097)

1973-11-01 / nr. 8072

„Să vin de două ori şi să tai o singură dată“ Deşi se află de numai doi ani in Fabrica de confecţii din Vas­lui, şablonerul Ion Damian este cunoscut de toată lumea de aici. Ba mai mult de atît, nu­mele lui este pomenit tot mai des cu admiraţie, de tot mai mulţi confraţi de meserie din alte fabrici de confecţii. Şi au suficiente motive s-o facă. El este unul dintre acei oameni pentru care normele vieţii şi muncii comuniste, ale eticii şi echităţii socialiste reprezintă nu numai un crez, ci, înainte de toate, o călăuză în întreaga ac­tivitate desfăşurată. Şi acest lu­cru se reflectă, în primul rînd în muncă, în rezultatele obţinu­te. De pildă, colectivul sălii de croit a fabricii vasluiene, din care face parte şi Ion Da­mian, a obţinut de la începu­tul anului şi pînă în pre­zent economii de materii pri­ Ion Filip coresp. „MUNCA* (Continuare In pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 8072 Joi 1 noiembrie 1973 ♦♦♦ 4 pagini 30 bani !" PE ŞANTIERUL COMBINATULUI DE FIBRE SINTETICE DIN IAȘI COLABORARE RODNICĂ ÎNTRE BENEFICIAR ŞI eforturi [^&CiX2fGige • O bătălie dîrzâ, neobosită, dusă umăr la umăr, şi o victorie strălucită cu un cîştig de o lună în darea în funcţiune a instalaţiei (etapa a Iii-a) de fibre poliesterice • Soluţii operative, execuţii de calitate şi în de­­vans, un sector de autodotare cu o contribuţie decisivă în rezolvarea diverselor probleme ivite în procesul constructiv . Lucrările din ultima etapă pot fi încheiate cu un avans de 5—6 luni, dacă furnizorii vor grăbi livrările de utilaje necesare CONSTRUCTOR, comune, satisfacţii depline Pe şantierul noului obiectiv indus­trial, instalaţia de fibre şi fire poli­esterice a Combinatului de fibre sin­tetice din Iaşi, se petrece in aceste clipe un proces firesc, obişnuit. O parte din constructori predă lucrările şi pleacă, beneficiarul preia şi ră­­mine la postul de comandă al instala­ţiilor, după ce, luni de zile, mai ales în vară, s-a manifestat o strălucită şi rodnică colaborare a părţilor inte­­r­esate. — Cred, spunea tovarăşul Nicolae Pragan, vicepreşedinte al­­comitetu­lui sindicatului pe combinat, că am găsit un limbaj comun şi o cale si­gură de colaborare, atît beneficiarul, cit şi constructorul subordonîndu-şi toate eforturile în slujba interesului general şi reuşind astfel să pună în probe tehnologice capacităţile de fi­bre şi fire poliesterice cu o lună de zile mai devreme. Remarca îşi are o valoroasă acope­rire în fapte. In primul rînd, vreme de şase luni, aproape 600 de munci­tori ai combinatului, ca să nu mai vorbim de „voluntarii“ oraşului, au dat o puternică şi indemînatică mină de ajutor constructorilor. Mecanici, electricieni, atomişti şi specialişti de alte profesii au participat direct şi constant la montajul utilajelor şi la executarea lucrărilor de bună cali­tate. — Noi, remarca tovarăşul Mircea Gheorghiu, secretarul comitetului de partid al combinatului, am luat din vreme măsuri pentru asigurarea ca­drelor tehnice necesare instalaţiilor aflate în construcţie. Acest fapt ne-a ajutat ca la momentul oportun, cind a început bătălia hotărîtoare pentru montaj, să dispunem de un detaşa­ment de şoc gata de acţiune. Oa­menii noştri, cei care vor conduce şi supraveghea procesele tehnologice din instalaţii, au participat nemijlocit şi cu folos la o bună parte din lucrările de montare şi verificare a utilajelor. Aceasta a făcut şi face ca bagajul cunoştinţelor teoretice să capete şi un fundament practic, o cunoaştere aprofundată a agregatelor cu care se va lucra, condiţie de esenţă pen­tru o viitoare muncă de calitate. Am consemnat observaţia de faţă nu atît pentru noutatea ei, nu­ mai ales pentru modul consecvent, per­manent şi durabil care a stat la baza întrajutorării. Desigur că la o cola­borare fructuoasă, începută prin operative şi rodnice şedinţe de co­mandament, cu precizarea şi execu­tarea nemijlocită a obligaţiilor părţi­lor, constructor şi beneficiar, a in­tervenit şi prezenţa permanentă a factorului „proiectant", gata în orice moment să rezolve deficienţe şi să găsească soluţii, determinînd rapide şi categorice eliminări de timpi morţi atît de dăunători muncilor de pe şantier. S-a întîmplat, după cum ne in­­for­mează beneficiarul, să găsim re­zolvări mai bune în plin proces de montaj. Apelarea la furnizori din afară ne-ar fi împins spre întîrzieri nedorite. Atunci, sub consemnul : „Ajută-te singur, dacă vrei să nu ai bătaie de cap !“ , am apelat la atelierul central de întreţinere şi re­paraţii al combinatului, sector de autoutilare puternic, compus din profesionişti valoroşi, în stare să co­mită adevărate acte de inventivitate şi eroism. ...­­ . .. — Experienţă clŞtig'atîf'cu­ instala­­ţia de 20 000 tonei­ an şi cu cea de Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 2-a) /111III Illlll AIRES C g S • COLECTIVUL INTREPRIN 5 g DERII DE DETERGENŢI Ti­­p g MIŞOARA a economisit de la p E începutul anului şi pină acum g p peste 2,2 milioane kWh energie ~ S5 electrică şi 2 994 tone de com­ g E bustibil convenţional. P E • NOI CAPACITĂŢI DE p p PRODUCŢIE AU FOST PUSE g gă IN FUNCŢIUNE anul acesta şi 5 m p la întreprinderile „Arta textilă" p g „Garofiţa şi „13 Decembrie" g C din Timişoara. Se află in s g stadiu de finisare şi montaj al- j- P te obiective de investiţii printre 3 S care Fabrica de confecţii din p 3 Timişoara şi Unitatea integrată g p de filatură şi ţesătorie de rine­ gs g pă din Sînnicolau-Mare. (ION O 5 NIŢU, coresp. „MUNCA“)). S « IN ULTIMELE SAPTAMINÎ 3 E LA ÎNTREPRINDEREA „IN­­g 5 DUSTRIA TEXTILA" LUGOJ g P a intrat în funcţiune o mare g g filatură de bumbac care va asi- p P gura necesarul de fire pentru P p noua ţesătorie construită aici In p g primii doi ani ai cincinalului. g 3 A GRUPUL ÎNTREPRINDE- E 5 RILOR DE INDUSTRIE LO- p g CALA, întreprinderea de­s­pre- p S lucrarea lemnului, întreprinde- p g rea de prefabricate şi materiale g g de construcţii şi întreprinderea P p de morărit şi panificaţie ,,Do­ g g brogea“ — din judeţul Con- p E stanţa — anunţă îndepliniea p 3 planului pe primii trei ani ai g P cincinalului. (GHEORGHE DI­ P p MA, coresp. „MUNCA“). gjj A OAMENII MUNCII DIN 5 E INDUSTRIA JUDEŢULUI SU­ g g CEAVA au dobîndit acum un B P nou succes în întrecerea socio- g SS listă. La ora cinci citiţi aceste g p rînduri, după calculele prelimi- g p nare făcute , la Direcţia jude- g 3 teană de statistică, sucevenii p g au realizat sarcinile de plan la g P principalii indicatori pe prime- g g la zece luni ale anului. Depăşi- g g rea de 171 milioane lei la pro- g p ducţia marfă arată că se mim- p .Sucește scaraic-j-tn rimtul-^anga- g g j­amen tului de a Înfăptui cinci- p P naiul înainte de termen. (MI- P S HAI TÎNȚAR, coresp. „MUN- gâ 3 CA“). g ^nmmiiinnniiiniiiiiimimiinmniir Component al brigăzii de tineret sudorul Vasile Alexe, din cadrul ICMUT Moreni, este unul din principalii animatori ai întrecerii IZVOR ȘI CATALIZATOR­ AL ACTIVITĂȚII . PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, pr­eşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, V. I. Drozdenko, la cererea a­­cestuia. La întrevedere a participat tova­răşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convor­bire tovărăşească. Ambasadorul R.S.F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugo­slavia La Bucureşti. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. PROBLEME ACTUALE ALE AGRICULTURII Judeţul Argeş Paratei cu recoltarea ultimelor hectare de porumb trebuie grăbită executarea arăturilor Zilele frumoase din această toamnă au permis lucrătorilor de pe ogoarele judeţului Argeş executarea tuturor lucrărilor de sezon în condiţii optime. Lipsa ploilor a făcut posibilă strin­­gerea şi depozitarea in bune condiţii a întregii producţii de legume, stru­­gun­i, fructe, cartofi, nutreţuri. Au mai rămas de recoltat unele suprafeţe cul­tivate cu porumb. In cursul zilei de ieri întreprinderile agricole de stat au raportat încheierea acestei lucrări, in timp ce unităţile sectorului coopera­tist recoltaseră porumbul de pe 91 la sută din suprafaţa cultivată. Au în­cheiat recoltatul 58 cooperative agri­cole de producţie, printre care cele din Cornăţel, Ioneşti, Izvoru, Ricea, Mirghia, Rociu - majoritatea cu su­j­­­prafeţe mari cultivate, precum şi toate unităţile din consiliile inter­­cooperatiste Miroşi, Mărăcineni şi Schitu Goleşti. Aşa cum apreciază specialiştii Direcţiei agricole judeţene, masiva concentrare de forţe în cimp asigură încheierea strinsului celor a­­proximativ 1 500 hectare, care au mai rămas de cules, în 2-3 zile. Aceasta nu înseamnă, însă, neglijarea unei alte lucrări deosebit de importante pentru asigurarea producţiei anului viitor — ogoarele de toamnă — efec­tuate pină la această dată doar pe­­ 52 la sută din suprafaţa prevăzută.­­ Astfel, în timp ce unele unităţi ca cele din Poienari, Trcveni, Priboieni, Izvoru, Vedea sau Poiana Lacului au terminat arăturile de toamnă, altele cu suprafeţe mari au arat destul de puţin. La C.A.P. Slobozia, de exem­plu, mai sunt de arat aproape 1000 hectare, la Strîmbeni 650 hectare, la Negraşi 580 hectare, etc. Tovarăşul inginer Petre Leca, directorul Trustu­lui staţiunilor pentru mecanizarea a­­griculturii, ne spune că deşi pămîntul se lucrează încă greu, din cauza uscă­ciunii prea mari, sunt totuşi posibili­tăţi ca aratul ogoarelor să se încheie in prima decadă a lunii noiembrie. Pentru ca întreaga suprafaţă de a­­proape 24 000 hectare, care mai este dem­arat, să fie lucrată în acest ter­men este necesară o mai judicioasă programare zilnică a tractoarelor, dindu-se prioritate arăturilor. Dumitru Burcea coresp. „MUNCA“ JUDEŢUL CLUJ Un ultim efort pentru încheierea recoltării porumbului In unităţile agricole din judeţul Cluj se lucrează intens pentru în­cheierea grabnică a recoltatului, transportului şi depozitării porumbu­lui. De altfel, un mare număr de în­treprinderi agricole de stat şi coope­rative agricole de producţie au şi terminat această lucrare, pe judeţ po­rumbul fiind strîns pînă acum de pe aproape 38 000 hectare din cele 40 200 hectare cultivate. Au recoltat în între­gime porumbul şi livrează la fondul de stat cantităţile contractate unităţi cum sunt cele aparţinînd consiliilor intercooperatiste Bobîlna, Bonţida, Gilău, Huedin, Taga şi altele, care au avut suprafeţe mari însămînţate cu această cultură. In contrast cu unităţile amintite sunt cooperativele de producţie din Cimpia Turzii, Apahida, care mai au în cimp Marin Oprea coresp. „MUNCA“ (Continuare in pag. a 3-a) Peisaj Inedit al Sloboziei. Noul centru civic alcătuit din construcţii moderne al căror stil arhitectonic conferă ora­lului o anume personalitate RECORD NAŢIONAL La lotul Luncavăţ al Grupului de şantiere al T.C.H. Lotru, minerii din galeria amonte condusă de Ion Nuta, maistru, şi Vasile Lăpuşneanu, şef de brigadă, au doborît propriul lor record de înaintare de 241 me­tri liniari din luna martie, obţi­­nind in luna octombrie un re­zultat foarte bun : 302 metri li­niari, stabilind un nou record. Stimulat de această realizare, colectivul lotului de la Lunca­­văț, fruntaş pe unitate, s-a an­gajat să depună toate eforturi­le pentru a-şi îndeplini sarcinile înainte de termen. V. Muscalu electrician INSPIRATE . VIAŢA Şl PREOCUPĂRILE OAMENILOR - ACŢIUNILE SINDICATULUI­­I­NSTRUCTIVE Şl EFICIENTE Citirea procentelor de bilanţ, pen­tru lunile care au trecut din a­­cest an, ne-au dat întiia imagine concludentă despre activitatea în­treprinderii mecanice de utilaje din Medgidia. Indicatorii planului de producţie au fost nu numai înde­pliniţi, dar şi depăşiţi. Aşadar, ci­frele, consemnînd realizările obţi­nute in întrecerea socialistă, sînt superioare sarcinilor. Dincolo de limbajul lor rece şi exact, fiecare din ele dezvăluie strădaniile unui colectiv inimos de a-şi îndeplini exemplar obiectivele propuse, în fond principala şi concludenta ex­presie a noii atitudini faţă de muncă, a noii conştiinţe a oameni­lor, muncitori, ingineri, tehnicieni. Subliniem acest fapt pentru că el­e dezvăluie acum, la doi ani de la Plenara partidului din 3—5 noiem­brie 1971, ecoul puternic pe care l-au avut documentele elaborate in stimularea creaţiei muncitoreşti, a autoperfecţionării politice, profesio­nale şi morale. Pentru că Intr-adevăr bunele rezultate se datorează şi acţiunilor iniţiate şi organizate de comitetul sindicatului pentru educaţia în spi­ritul unei înalte răspunderi faţă de muncă a salariaţilor, pentru crea­rea unui climat prielnic schimburi­lor sincere de opinii şi întrajuto­rării. „în centrul preocupărilor noastre — remarca Andrei Ion, se­cretarul comitetului sindicatului — am situat grupa sindicală, într-un asemenea cadru se pot discuta efi­cient cazurile de indisciplină — nerespectarea programului de lu­cru, rebuturile, lipsa de interes, neglijenţa — şi observăm cu satis­facţie sporirea combativităţii mun­citoreşti, concomitent cu crear­ea unei coeziuni sufleteşti în echipe. Tot în grupele sindicale s-a în­jghebat planul de activitate politică şi cultural-educativă : informările despre unele probleme ale politicii interne şi externe a partidului şi statului, simpozioane, schimburi de experienţă, pe teme profesionale de maximă importanţă, sînt o creaţie colectivă". Ne-am convins, nu o dată, de faptul că întocmirea unui plan ju­dicios, echilibrat, cere talent şi mobilitate, precum şi reprezentarea fidelă a vieţii întreprinderii, a pro­blemelor cu care ea se confruntă. Să ne oprim la un aspect, anume folosirea timpului de muncă. Pe uzină, procentul atins în prezent este de aproape 98 la sută. Până la consfătuirea din iunie a factorilor de răspundere, datele statistice re­flectau o stare de-a dreptul pre­cară. Numărul însemnat de nave­tiști făcea să se înregistreze, mai cu seamă sîmbăta şi lunea, o mul­ţime de învoiri sau chiar plecări din timpul programului. Absenţele se semnalau în special în secţiile 52, prelucrări mecanice, şi 53, montaj, întrunirea reprezentanţilor condu­cerii şi oamenilor muncii a trecut la analiza lucidă a situaţiei. Evi­dent, chiar dacă ameliorarea nu este încă la nivelul propus, rămîn de apreciat oportunitatea intervenţiei şi apariţia unui curent ferm de reprobare a celor care absentează sau se învoiesc repetat fără nici un motiv. „Pînă la încheierea anului­­ ne asigura Voicu Drăgoi, pre­şedintele comitetului sindicatului , procentul de folosire a timpului de muncă va depăşi 98,50 la sută, ţinînd seama că se vor deschide în decembrie porţile noului cămin muncitoresc cu 300 de locuri". Dintre realizările notabile în ac­tivitatea politică şi cultural-educa­tivă, am zăbovit asupra agitaţiei vi­zuale. Compartiment adesea negli­jat sau tratat cu superficialitate, popularizarea prin intermediul panourilor, lozincilor, gazetelor de secţii a fruntaşilor are o valoare practică incontestabilă. Ne-a lăsat o impresie favorabilă aşezarea, la locuri vizibile, a angajamentelor şi obiectivelor întrecerii socialiste, care exprimă elocvent noua atitu­dine faţă de muncă. In secţia 52 Nicu Dumitru (Continuare in pag. a 2-a) PROTECŢIA MUNCII In interesul se ascunde accidentul . La 1 august 1973, Ion Şendre, elec­trician la întreprinderea intercoope­­ratistă de reparaţii autovehicule şi construcţii-montaj din Caracal, pre­dă serviciului contabilitate un certi­ficat de concediu medical eliberat de policlinica din localitate. Funcţionara care a primit acest document obser­vă însă o nepotrivire. Diagnosticul era „contuzie“. Or, contuzia nu e o­­ boală obişnuită aşa cum inserase me­dicul pe certificat. Ea este provenită numai în urma unui accident de muncă sau în afara muncii. — Ce-aţi păţit ? Întreabă atunci funcţionara. — Lucram la o consolă intr-un grajd al C.A.P. Caracal. S-a rupt o scinduri şi am căzut... M-am dus la policlinică şi mi s-a eliberat acest certificat. Deci, accident în muncă. Dar acest accident nu fusese încă înregistrat, deşi trecuseră două săptămini. în această situaţie funcţionara n-a avut decit să anunţe conducerea În­treprinderii pentru a elucida faptul, cu atît mai mult cu rit u­ul era cuantumul ajutorului pentru accident de muncă şi altul pentru accident in afara muncii. In primul caz, munci­torul trebuia să primească 90 la sută din salariul tarifar, iar în al doilea Dumitru Negoiță (Continuars in pag. a 2-a)

Next