Munca, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 8098-8123)

1973-12-01 / nr. 8098

Proletari din foaie furile, unlfl-vă­m ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA / . . . • 1 ' ' " ■ 11 . _ " . Anul XXIX nr. 8098 444 Sîmbătă 1 decembrie 1973 444 8 pagini 30 bani DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucră­rile sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Înaltul for legislativ al ţării se re­uneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale a României, pre­cum şi a Plenarei Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotăriri, in spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in probleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noastre, pe coordonatele stabilite de Congre­sul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de depu­taţi, sunt prezenţi,­­ca invitaţi, mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oa­menilor muncii, personalităţi ale vie­ţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi­ străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uni­unii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întimpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In lojile oficiale au luat loc to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bod­­naraş, Manca Mănescu, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Hăduiescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţi­lor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă in perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputaţii au apro­bat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adopta­rea Planului naţional unic de dez­voltare economico-socială a Republi­cii Socialiste România pe anul 1971 ; 2. Proiectul de lege pentru adopta­rea Bugetului de stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru apro­barea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat ; 4. Proiectul de lege privind rechizi­­tiile ; 5. Proiectul de lege privind contro­lul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii So­cialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avind in vedere legătura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bu­getul de stat, expunerile la proiecte să se facă in continuare, iar dezba­terile generale să fie comune, ur­­mind ca discuţia pe articole şi vota­rea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a apro­bat această propunere. ■ In continuarea lucrărilor, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finan­ţelor, a prezentat expunerea la Pro­iectul de lege pentru adoptarea Bu­getului de stat pentru anul 1974. Corapo.e tc., cfm­ri’iM'j,, Suprem , al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi su­puse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepre­şedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedinte­le Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale (Continuare in pag. a 5-a) HOTĂRÂREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor Planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, Proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României, Proiectul Bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridi­carea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dez­voltării­ Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, işi însuşesc în intregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvântarea secretarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, conduce­rilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărîrea pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu sastisfacţie că sarci­nile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 judeţe încheind rea­lizarea prevederilor cincinalului pe această perioadă la producţia industrială. Bilanţul rea­lizărilor reliefează creşterea puternică a poten­ţialului economic al ţării prin dezvoltarea acce­lerată a ramurilor moderne ale industriei, hotăritoare pentru progresul general al ţării. A sporit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului tehnic in întreaga economie, România participă din ce in ce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se­­remarcă prin ritmuri mari de creştere în toate domeniile de activitate. Pro­ducţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în agri­cultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972; au fost puse în funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă; a crescut un ritm susţinut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei materiale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii per­tru îmbunătăţirea nivelului de trai al popu­laţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veni­turile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la­ sută mai mari decit în 1970; au fost construite , circa 325 000 apartamente, iar în mediul, rural circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid, desfăşoară o muncă susţinută, pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării României pe noi trepte de progres şi prosperitate. Dezbaterile din Plenară au relevat, deopo­trivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri şi deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică per­severentă şi concretă pentru utilizarea completă a capacităţilor de producţie, aprovizionarea rit­mică cu materii prime şi materiale şi organi­zarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor ma­teriale de producţie, realizarea integrală a punerilor in funcţiune a obiectivelor de inves­tiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi ale Bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materială şi răspund în bune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerin­ţelor edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi So­ciale a României aprobă în unani­mitate prevederile proiectelor Planului şi Bu­getului şi stabilesc să fie supuse Marii Adu­nări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dez­voltarea energeticii­­şi folosirea mai judicioasă a combustibilului şi a energiei, orientarea în acest sens a întregii activităţi de creştere a rezervelor şi de utilizare a resurselor vor asi­gura, pe o perioadă de perspectivă, condiţii pentru dezvoltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării. In scopul realizării integrale a sarcinilor pre­văzute în planul naţional de dezvoltare eco­­nomico-socială pe anul 1974, Plenara Comite­tului Central al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale obligă or­ganele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfăşoare o ac­tivitate susţinută pentru asigurarea tuturor con­diţiilor în vederea valorificării superioare a întregului potenţial material şi uman de care dispunem. (Continuare in pag. a 2-a) Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU revistei „Business Week“ din S.U.A. După cum l-a anunţat, la 19 noiembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ziaristul John Pearson, redactor şef adjunct al revistei „Business Week“ din S.U.A., căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule Pre­şedinte, timp­ de peste doua de­cenii, economia României s-a dezvoltat intr-un ritm de peste 9 la sută pe an, înregistrînd astfel cea mai înaltă creştere din lume. Cărui factor atribuiţi dumneavoastră această realiza­re, in comparaţie cu ritmurile mai lente de dezvoltare înre­gistrate in alte ţări, atit socia­liste cit şi capitaliste ? " RĂSPUNS : Intr-adevăr, în ultimii 20 de ani, economia românească şi îndeosebi industria au cunoscut un ritm înalt de dezvoltare. Aceasta se datoreşte, în primul rind, faptului că România se afla la un nivel de dez­voltare economică destul de înapo­iat şi, ca atare, au trebuit făcute eforturi serioase pentru a asigura o ridicare generală a ţării din punct de vedere economic şi îndeosebi din punct de vedere industrial. Factorul hotăritor consider însă că a fost e­­xistenţa orinduirii socialiste, care permite concentrarea mijloacelor materiale, financiare şi, în primul rind, a celor umane, in direcţia unei dezvoltări rapide economico-sociale. Este cunoscut că, în epoca actuală a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, sunt necesare uriaşe mijloace materiale şi financiare şi totodată o ridicare serioasă a nivelului de cunoştinţe al celor ce muncesc, incepînd cu mun­citorii calificaţi şi pînă la cadrele tehnice superioare, pentru a asigur­a dezvoltarea intr-un ritm intens. Toc­mai în această direcţie şi-a concen­trat preocuparea România. Dezvol­tarea învăţămîntului, ştiinţei, cultu­rii a jucat un rol important în dez­voltarea economică şi constituie tot­odată unul din marile succese ale României socialiste. Aceasta a re­prezentat un factor de bază al avin­­tului economic. Ar trebui să menţionez că Româ­nia face eforturi serioase alocind din venitul naţional 30—­33 la sută în scopul dezvoltării. Şi, in fine, un factor — nu printre cei mai puţin importanţi — este şi cel al dezvoltării relaţiilor interna­ţionale, al colaborării largi atit cu ţările socialiste, cit şi cu alte state, aceasta constituind un element deo­sebit de important in condiţiile lu­mii de astăzi. ÎNTREBARE: In cele mai multe ţări, s-a dovedit că men­ţinerea unui ritm înalt de creş­tere economică devine din ce in ce mai dificilă pe măsură ce e­­conomia îşi dezvoltă tot mai mult capacitatea, dimensiunile şi complexitatea sa. Apreciaţi, domnule Preşedinte, că Româ­nia va fi în măsură să evite o astfel de încetinire a dezvoltării sale şi ce măsuri ar fi necesare pentru susţinerea unui ritm de­­ creştere asemănător cu gel din anii trecuţi ? RĂSPUNS : Trebuie să menţionez de la Început că, cu toate succesele realizate în dezvoltarea sa economi­că, România continuă să fie incă o tară in curs de dezvoltare in com­paraţie cu ţările dezvoltate din punct de vedere economic. , In ce priveşte ritmul de dezvoltare al unor ţări, el trebuie comparat, desigur, cu nivelul general la care se găsesc aceste state. Este de în­ţeles că ţările cu o economie puter­nic dezvoltată vor cunoaşte o creş­tere relativă, ceva mai lentă. Pină la urmă, orice dezvoltare trebuie să aibă o anumită limită, în definitiv, producţia materială, ca şi producţia spirituală de altfel, trebuie să ser­vească anumitor necesităţi umane. In ce priveşte România, apreciez că, pentru încă o perioadă, ea va trebui să facă eforturi in vederea menţinerii unui ritm înalt de dezvol-, tare, pentru a reduce decalajul din-­­tre ea şi ţările dezvoltate din punct­, de vedere economic şi a asigura un asemenea nivel economic incit să poată satisface in condiţii t­ot mai bune cerinţele întregului popor. Pe măsură ce acest decalaj se va mic­şora, fără îndoială că şi ritmul de creştere al României va trebui să se reducă treptat. Dezvoltarea în ritm înalt nu este un scop în sine pentru noi, ci un mijloc de a asigura făurirea unei societăţi socialiste a­­vansate, care să satisfacă în bune condiţii cerinţele umane. Întrebare : volumul foarte mare al investiţiilor, in România a cerut o politică de ,Austerita­te“ sau o amînare a consumu­lui unei părţi substanţiale din produsul naţional. Vă aşteptaţi la o continuare a actualului ritm al investiţiilor sau, in anii viitori, urmează ca o parte mai mare a producţiei să fie desti­nată sferei bunurilor de consum şi serviciilor ? RĂSPUNS : Volumul mare al in­vestiţiilor a determinat creşterea pu­ternică a avuţiei naţionale, a veni­tului naţional. Pe această bază, a putut să se înfăptuiască o politică de creştere continuă a nivelului de trai al populaţiei. Ar fi suficient de menţionat că in acest cincinal, 1971 —1975, veniturile din salarii ale populaţiei vor creşte cu peste 50 la sută in comparaţie cu 1970. Se vor asigura anual 220—230 000 noi locuri de muncă. Salariul real al tuturor oamenilor muncii va creşte in acest cincinal cu peste 20 la sută, iar desfacerea de mărfuri către populaţie cu peste 40 la sută. In acelaşi timp, după cum cred că aţi putut observa, construim intr-un ritm destul de intens locuinţe şi alte aşezăminte sociale. Avem în vedere ca şi în următorul plan cincinal 1970—1980 — pe care ii elaborăm în prezent — să continuăm alocarea unei pârli însemnate din venitul na­ţional pentru investiţii, in scopul grăbirii apropierii României de ţări­le dezvoltate din punct de vedere e­­conomic şi creşterea, pe această bază, a nivelului general de viaţă. Trebuie să spun că tocmai dezvol­tarea in continuare intr-un ritm in­tens a economiei, alocarea în con­tinuare pentru dezvoltare a unei părţi însemnate din venitul naţio­nal, vor asigura condiţii pentru o creştere a producţiei bunurilor de consum, a serviciilor şi deci a bună­stării generale a poporului. De alt­fel, un calcul sim­plu arată că dacă dintr-o sută de dolari am cheltui 90 la sută pentru consum, aceasta ar însemna în valoare absolută 90 de (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul american Nicholas Ludington Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit, vineri 30 noiembrie, pe Nicholas Ludington, coresponden­tul permanent la Bucureşti al Agen­ţiei „Associated Press“. La întrevedere a participat tovară­şul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej­, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu zia­ristului american. în pagina a 3-a hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului 1 DECEMBRIE 1918 Făurirea statului român modern­­O victorie epocală a maselor populare din întreaga ţară Se împlinesc, la 1 decembrie, 55 de ani de cînd s-a rostit, la Alba Iulia, in faţa unei asistenţe impresionante, o hotărire a demnităţii şi dreptăţii — înfăptuirea unităţii statului naţional român în cadrul graniţelor sale istorice. Declaraţia care proclama unirea Transilvaniei şi Banatului cu România pentru „TOATE VEACURILE“ fusese elabo­rată in perioada creşterii avîntului revoluţionar şi corespundea cre­zului politic al forţelor populare. Program ce a cuprins o suită de puncte ce urmau să fie îndeplinite în cadrul statului unitar român. Declaraţia consemna încheierea unui proces obiectiv, moment nodal pentru naţiune şi, totodată, începutul unei epoci noi în dezvoltarea României moderne. Rod al eforturilor şi luptelor pline de sacrificii ale generaţiilor, realizarea unităţii statului român a însemnat transpune­­rea în viaţă a visului de aur al poporului, o dovadă incontestabilă a unităţii, simţirii şi aspiraţiilor sale. Era 1 decembrie 1918. La Alba Iu­lia, pe cîmpia care fusese altădată locul martiriului celor doi eroi ai răscoalei ţărăneşti din 1784, Horia şi Cloşca, se adunase o mare de oa­meni. 100 000 de muncitori, ţărani, intelectuali, veniţi din toate părţile Transilvaniei, răspunseră la apelul Consiliului Naţional Român pentru a înfăptui un act de justiţie,­­un act Nicu Dumitru (Continuare in pag. a 6-a) JUDEŢUL ARAD A ÎNDEPLINIT SARCINILE DE PLAN PE PRIMII TREI ANI AI CINCINALULUI Odată cu încheierea lunii noiembrie a.c. oamenii muncii din unităţile eco­nomice ale judeţului Arad — ro­mâni, maghiari şi de alte naţionali­tăţi — au raportat îndeplinirea pla­nului producţiei industriale pe primii trei ani ai cincinalului. Au fost cre­ate astfel condiţii ca pînă la finele a­­nului în curs să se realizeze peste prevederi o producţie industrială în valoare de 800 milioane lei, concre­tizată în produse de primă necesita­te, dintre care menţionăm : 400 bu­căţi strunguri, 100 bucăţi vagoane marfă echivalente, utilaj agricol di­vers, în valoare de 40 milioane lei şi mobilă in valoare de 70 milioane lei. Cu acest prilej Comitetul judeţean Arad al P.C.R. a adresat o telegramă Comitetului Central al partidului, to­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU, in care se exprimă hotărîrea oamenilor muncii din unităţile economice ale judeţului de a obţine noi şi impor­tante succese în realizarea cincina­lului înainte de termen. Ion Niţu coresp. „MUNCA*

Next