Munca, iunie 1974 (Anul 30, nr. 8232-8235)
1974-06-07 / nr. 8232
ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8232 ♦ Vineri 7 iunie 1974 ♦ la pagini 50 bani Centrala industrială — mare unitate economică rei Create în urmă cu șase ani, in baza hotărîrilor ConferinNaționale a partidului din decembrie 1967, centralele industriale — supuse între timp unor restructurări și perfecționări din punct de vedere al specializării pe ramuri de producție și amplasării în teritoriu — și-au demonstrat in practică rațiunea de a fi, s-au dovedit de la an la an mai capabile de a-și îndeplini atribuțiunile, s-au afirmat ca mari unități economice organizate după principii noi, corespunzătoare etapei de dezvoltare pe care o traversăm ; prin rezultatele obținute de marea lor majoritate, centralele industriale confirmă justețea orientării partidului în direcția concentrării producției, eliminării verigilor intermediare în economie, accelerării procesului de adaptare și aplicare a deciziilor, creșterii eficienței economice. Ca mari unități titulare de plan și răspunzătoare de modul in care se îndeplinește planul de producție, centralele industriale girează toate activitățile unităților economice care intră în compunerea lor. „Ele — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Conferința pe țară din februarie 1972 — trebuie să se ocupe de organizarea producției, de aprovizionarea tehnico-materială, de organizarea cercetării și proiectării producției, de desfacerea produselor în țară și străinătate strînsă colaborare cu întreprinderile. Este necesar, de asemnmenea, ca ele să acorde o mai mare atenție specializării producției intre întreprinderile proprii, cit și organizării cooperării cu alte centrale. Centrala trebuie să poarte răspunderea și să soluționeze toate problemele activității întreprinderilor componente“. Rezultatele bune obținute pînă în prezent, în anii cincinalului în curs, de numeroase întreprinderi sînt organic legate de stilul de muncă al centralelor, al acelor consilii ale oamenilor muncii care au privit cu toată seriozitatea sarcinile ce le revin. Sprijinul permanent și concret acordat întreprinderilor, asistența tehnică și economică, orientarea justă în funcție de cerințele planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării — iată atributele acestor organisme viabile, cu activitate economică atât de complexă. Că este așa o dovedesc faptele. Iată un exemplu: Tovarășii de Combinatul minier Suceava — unitate care și-a realizat sarlacinile pe primii patru ani ai cincinalului — afirmă că, în prezent, beneficiază din plin de spijinul centralei. Explicația. De curând, exploatările miniere sucevene au intrat în componența Centralei industriale din Baia Mare, unitate cu tradiție și experiență, care a și adoptat măsurile necesare perfecționării activității în toate sectoarele combinatului de la Gura Humorului — în primul rînd în direcția ridicării nivelului tehnic al producției. Vasta acțiune de pregătire a cadrelor, începută prin intense schimburi de Ing. Artur IOAN (Continuare în pag. 2-a) ^ROMÂNIAJ ANUL XXX Venisem să scriu despre orașul Sfinții Gheorghe. Numai despre el. Despre ritmurile lui. Pentru că, prin împlinirile sale industriale din ultima vreme, el este parte semnificativă din fierbintele proces, inițiat de partid, de dezvoltare complexă a tuturor zonelor țării. Așadar, venisem să scriu despre orașul Sfîntu Gheorghe și nu știam, totuși, cu ce să încep. Trei unități industriale de primă mărime explică, prin ele vnsele de ce acest cincinal este, in conștiința Iașului, locuitorilor asinonim cu construcția de mașini. Întreprinderea de echipament de auto, cea de scule bord și cea de instalații pentru acoperiri galvtice au ridicat ponderea producției industriale de 8 ori in structura a orașului. economică Substanțial motiv de reflecție. Chiar și numai această dată ce dă, localizînd măsura disponibilitătiilor tehnice ale poporului nostru. Trăind atmosfera orașului, rotunjind-o cu cea din celelalte orașe ale județului Covasna, aflate și ele in plin proces de industrializare, un alt element mi-i aatras însă atenția. Implicațiile lui trec dincolo exterioare, de aspectele spectaculoase. Cel mai complex proces industrial, ce se desfășoară în cadrul celui definit de construcțiile de șini, mi s-a părut mafi cel al formării cndrelor de specialiști, de muncitori cu o înaltă calificare. Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a) TULBURĂTORUL IZVOR CRONICĂ U.G.S.R. (PAG . 2-A) TRIBUNA ECONOMICĂ (PAG. A 3-A) LEGEA ESTE UNA PENTRU TOȚI (PAG. A 4-A) ACTIVITATEA POLITICA ȘI CULTURAL-EDUCATIVA (PAG. A 5-A) AGENDA SOCIALĂ (PAG. A S-A) In intimpinarea celei de a Xxx-a ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI ȘI A CONGRESULUI AL XI-LEA AL PARTIDULUI AUGUSTII MARII Vetrele siderurgice — puncte fierbinți ale ÎNTRECERI SOCIALISTE Patriei mai mult oțel ! Aceasta este chemarea sub care siderurgiștii desfășoară larg cerea socialistă în cinstea întrecelei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului. Avind bază obiective concrete, elaborarate in comun de către Comitetul Uniunii sindicatelor de ramură și Consiliul de conducere al Ministerului Industriei Metalurgice, siderurgiștii hunedoreni au lansat o înflăcărată chemare la întrecere, chemare la care au răs Ing. Nicolae MORARU președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din metalurgie și construcții de mașini puns cu entuziasm toate celelalte colective de muncă din Întreprinderile metalurgice. Rezultatele obținute pe 5 luni din acest an dovedesc că siderurgiștii știu să-și respecte prin fapte cuvintul dat. S-au produs peste plan 28 500 tone cocs. 42 800 tone fontă din 69 500 tone angajament, iar la otel 106 000, 88 250 tone angajament. La laminate finite pline, față de 70 000 tone angajament s-au realizat 74 900 tone. De asemenea, la export au fost livrate suplimentar produse in valoare de peste 68,5 milioane lei valută, depășindu-se angajamentul anual. La înfăptuirea acestor rezultate a contribuit munca desfășu(Continuare în pag. 3-a) Maria Costache, de la întreprinderea „Progresul“ din Capitală, obține în cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei și a celui de al XI-lea Congres al partidului, depășiri medii zilnice de plan de 12—15 la sută. Un aspect al noilor construcții de locuințe din cartierul „Războeni“ din Pitești. RECITIND ISTORIA Nimeni nu putea opri marșul nostru spre libertate Moment de covîrșitoare importantă în istoria patriei, insurecția națională antifascistă armată, act epocal, îndelung pregătit de partidul nostru comunist, de toate forțele patriotice și progresiste, a deschis drumul spre cele mai profunde schimbări revoluționare, spre înfăptuirea idealurilor de dreptate socială și națională ale poporului român. Răsturnarea dictaturii militaro-fasciste este opera maselor populare, a forțelor înaintate și democratice pe care Partidul Comunist Român le-a unit intr-un torent de nestăvilit, le-a înarmat cu o concepție unitară și un program bine stabilit. Folosind cu pricepere condițiile interne și externe favorabile, comuniștii, animați de cel mai înalt patriotism, au condus poporul, grupările antifasciste și antirăzboinice spre împlinirea punctului de cotitură in destinul țării, fierbintele August 23. Inițiator și organizator al acțiunilor de luptă împotriva regimului de dictatură, partidul comunist, deși se afla in ilegalitate, a reușit să le imprime energie și claritate tactică, să le transforme într-o manifestare uriașă a voinței de libertate a poporului nostru In anii întunecați ai regimului antonescian, în pofida terorii, a amenințării continue cu tribunalele militare, a lagărelor și temnițelor, comuniștii s-au aflat în primele rânduri ale mișcării revoluționare, antrenînd masele de oameni ai muncii la sabotarea mașinii de Nicu DUMITRU (Continuare în pag. 2-a) OAMENI ȘI FAPTE INTERO VIATĂ In 1945, un tinăr medic se întorcea de pe frontul antihitlerist, dezbrăca militară și intra in mantaua munca didactică și de cercetare. Citiva ani mai tirziu, avea norocul de a deveni discipol al unuia dintre marii noștri savanți, profesorul Danielopolu. — Dragul meu — iși amintește și astăzi dr. Mihai T. Carapancea, cuvintele dascălului său la una dintre primele lor întilniri — Alexandru CONU (Continuare în pag. a 2-a)