Munca, iunie 1974 (Anul 30, nr. 8232-8235)

1974-06-07 / nr. 8232

ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8232 ♦ Vineri 7 iunie 1974 ♦ la pagini 50 bani Centrala industrială — mare unitate economică rei Create în urmă cu șase ani, in baza hotărîrilor Conferin­Naționale a partidului din decembrie 1967, centralele industriale — supuse între timp unor restructurări și perfec­ționări din punct de vedere al specializării pe ramuri de producție și amplasării în teritoriu — și-au demonstrat in practică rațiunea de a fi, s-au dovedit de la an la an mai capabile de a-și îndeplini atribuțiunile, s-au afirmat ca mari unități economice organizate după principii noi, corespunzătoare etapei de dezvoltare pe care o traversăm ; prin rezultatele obținute de marea lor majoritate, centralele industriale con­firmă justețea orientării partidului în direcția concentrării producției, eliminării verigilor intermediare în economie, accelerării procesului de adaptare și aplicare a deciziilor, creșterii eficienței economice. Ca mari unități titulare de plan și răspunzătoare de mo­dul in care se îndeplinește planul de producție, centralele industriale girează toate activitățile unităților economice care intră în compunerea lor. „Ele — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Conferința pe țară din februarie 1972 — tre­buie să se ocupe de organizarea producției, de aprovizionarea tehnico-m­aterială, de organizarea cercetării și proiectării pro­ducției, de desfacerea produselor în țară și străinătate strînsă colaborare cu întreprinderile. Este necesar, de ase­mn­menea, ca ele să acorde o mai mare atenție specializării pro­ducției intre întreprinderile proprii, cit și organizării coope­rării cu alte centrale. Centrala trebuie să poarte răspunderea și să soluționeze toate problemele activității întreprinderilor componente“. Rezultatele bune obținute pînă în prezent, în anii cincina­lului în curs, de numeroase întreprinderi sînt organic legate de stilul de muncă al centralelor, al acelor consilii ale oame­nilor muncii care au privit cu toată seriozitatea sarcinile ce le revin. Sprijinul permanent și concret acordat întreprinde­rilor, asistența tehnică și economică, orientarea justă în funcție de cerințele planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării — iată atributele acestor organisme viabile, cu activitate economică atât de complexă. Că este așa o dovedesc faptele. Iată un exemplu: Tovarășii de Combinatul minier Suceava — unitate care și-a realizat sar­la­cinile pe primii patru ani ai cincinalului — afirmă că, în prezent, beneficiază din plin de spijinul centralei. Explicația. De curând, exploatările miniere sucevene au intrat în componența Centralei industriale din Baia Mare, uni­tate cu tradiție și experiență, care a și adoptat măsurile necesare perfecționării activității în toate sectoarele com­binatului de la Gura Humorului — în primul rînd în direcția ridicării nivelului tehnic al producției. Vasta acțiune de pregătire a cadrelor, începută prin intense schimburi de Ing. Artur IOAN (Continuare în pag. 2-a) ^ROMÂNIAJ ANUL XXX Venisem să scriu despre orașul Sfin­ții Gheorghe. Numai despre el. Despre rit­murile lui. Pentru că, prin împlinirile sale industriale din ulti­ma vreme, el este parte semnificativă din fierbintele pro­ces, inițiat de partid, de dezvoltare com­plexă a tuturor zone­lor­ țării. Așadar, ve­nisem să scriu despre orașul Sfîntu Gheor­ghe și nu știam, to­tuși, cu ce să încep. Trei unități indus­triale de primă mări­me explică, prin ele vnsele de ce acest cincinal este, in con­știința Iașului, locuitorilor a­­sinonim cu construcția de mașini. Întreprinderea de e­­chipament de auto, cea de scule bord și cea de instalații pen­tru acoperiri galv­­t­i­­ce au ridicat ponde­rea producției indus­triale de 8 ori in structura a orașului. economică Substan­țial motiv de reflec­ție. Chiar și numai această dată ce dă, localizînd măsura dis­­ponibilitătiilor tehni­ce ale poporului nos­tru. Trăind atmosfe­ra orașului, rotunjin­d-o cu cea din cele­lalte orașe ale jude­țului Covasna, aflate și ele in plin proces de industrializare, un alt element mi-­i a­­atras însă atenția. Implicațiile lui trec dincolo exterioare, de aspectele specta­culoase. Cel mai com­plex proces industri­al, ce se desfășoară în cadrul celui definit de construcțiile de șini, mi s-a părut ma­fi cel al formării c­­n­drelor de specialiști, de muncitori cu o înaltă calificare. Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a) TULBURĂTORUL IZVOR CRONICĂ U.G.S.R. (PAG . 2-A) TRIBUNA ECONOMICĂ (PAG. A 3-A) LEGEA ESTE UNA PEN­TRU TOȚI (PAG. A 4-A) ACTIVITATEA POLITICA ȘI CULTURAL-EDUCATIVA (PAG. A 5-A) AGENDA SOCIALĂ (PAG. A S-A) In intimpinarea celei de a Xxx-a ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI ȘI A CONGRESULUI AL XI-LEA AL PARTIDULUI AUGUSTII MARII Vetrele siderurgice — puncte fierbinți ale ÎNTRECERI SOCIALISTE Patriei mai mult oțel ! Aceas­ta este chemarea sub care side­­rurgiștii desfășoară larg cerea socialistă î­n cinstea între­celei de a XXX-a aniversări a elibe­rării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului. Avind bază obiective concrete, elabora­ra­te in comun de către Comitetul Uniunii sindicatelor de ramură și Consiliul de conducere al Mi­nisterului Industriei Metalurgice, siderurgiștii hunedoreni au lan­sat o înflăcărată chemare la în­trecere, chemare la care au răs­ Ing. Nicolae MORARU președintele Comitetului Uniu­nii sindicatelor din metalurgie și construcții de mașini puns cu entuziasm toate cele­lalte colective de muncă din În­treprinderile metalurgice. Rezultatele obținute pe 5 luni din acest an dovedesc că side­rurgiștii știu să-și respecte prin fapte cuvintul dat. S-au produs peste plan 28 500 tone cocs. 42 800 tone fontă din 69 500 tone angajament, iar la otel 106 000, 88 250 tone angajament. La lami­nate finite pline, față de 70 000 tone angajament s-au realizat 74 900 tone. De asemenea, la export au fost livrate supli­mentar produse in valoare de peste 68,5 milioane lei­ valută, depășindu-se angajamentul a­­nual. La înfăptuirea acestor rezul­tate a contribuit munca desfășu­(Continuare în pag. 3-a) Maria Costache, de la întreprin­derea „Progresul“ din Capitală, obține în cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei și a celui de al XI-lea Congres al partidului, depășiri medii zilnice de plan de 12—15 la sută. Un aspect al noilor construcții de locuințe din cartierul „Războeni“ din Pitești. RECITIND ISTORIA Nimeni nu putea opri marșul nostru spre libertate Moment de covîrșitoare importantă în istoria patriei, insurecția națională antifascistă armată, act epocal, îndelung pregătit de partidul nostru comunist, de toate forțele patriotice și progresiste, a deschis drumul spre cele mai profunde schimbări revoluționare, spre înfăptuirea idealurilor de drepta­te socială și națională ale poporului român. Răsturnarea dic­taturii militaro-fasciste este opera maselor populare, a for­țelor înaintate și democratice pe care Partidul Comunist Român le-a unit intr-un torent de nestăvilit, le-a înarmat cu o concepție unitară și un program bine stabilit. Folosind cu pricepere condițiile interne și externe favorabile, co­muniștii, animați de cel mai înalt patriotism, au condus poporul, grupările antifasciste și antirăzboinice spre împli­nirea punctului de cotitură in destinul țării, fierbintele August 23. Inițiator și organizator al acțiunilor de luptă împotriva re­gimului de dictatură, partidul comunist, deși se afla in ilega­litate, a reușit să le imprime energie și claritate tactică, să le transforme într-o manifestare uriașă a voinței de li­bertate a poporului nostru In anii întunecați ai regimului antonescian, în pofida terorii, a amenințării continue cu tri­bunalele militare, a lagărelor și temnițelor, comuniștii s-au aflat în primele rânduri ale mișcării revoluționare, antre­­nînd masele de oameni ai muncii la sabotarea mașinii de Nicu DUMITRU (Continuare în pag. 2-a) OAMENI ȘI FAPTE IN­TER­­­O VIATĂ In 1945, un tinăr medic se întorcea de pe frontul anti­hitlerist, dezbrăca militară și intra in mantaua munca didactică și de cercetare. Citiva ani mai tirziu, a­­vea norocul de a deveni discipol al unuia dintre ma­rii noștri savanți, profeso­rul Danielopolu. — Dragul meu — iși a­mintește și astăzi dr. Mihai T. Carapancea, cuvintele dascălului său la una din­tre primele lor întilniri — Alexandru CONU (Continuare în pag. a 2-a)

Next