Munca, iunie 1974 (Anul 30, nr. 8232-8235)

1974-06-07 / nr. 8232

Pagina a 2 a CRONICĂ U.G.S.R. FEDERAȚIEI SINDICATELOR PENTRU ELIBERAREA VIETNAMULUI DE SUD Cu prilejul celei de-a 5-a aniversări de la constituirea Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamu­lui de Sud, vă adresăm dv., poporului muncitor din Viet­namul de Sud, calde felicitări și un salut frățesc din partea celor ce muncesc și a sindicatelor din Republica Socialistă România. Uniunea Generală a Sindicatelor din România se pro­nunță consecvent pentru înfăptuirea cu strictețe a acordu­rilor de la Paris, pentru asigurarea unei păci trainice in Indochina, pentru respectarea dreptului inalienabil al popu­lației sud-vietnameze de a-și soluționa singură problemele, fără nici un amestec din afară. Cu prilejul acestei sărbători, vă urăm dv., populației Viet­namului de Sud, noi și însemnate succese în lupta pentru construirea unei vieți libere și independente în Vietnamul de Sud, pentru democrație, fericirea și bunăstarea poporu­lui vietnamez, pentru reunificarea pașnică a patriei. Sîntem animați de dorința nestrămutată de a dezvolta relațiile de prietenie și solidaritate între sindicatele din România și Federația Sindicatelor pentru Eliberarea Viet­namului de Sud, în interesul oamenilor muncii din țările noastre, al cauzei păcii și progresului în lume. CONSILIUL CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PRIMIRI LA CONSILIUL CENTRAL AL U.G.S.R. Sâmbătă, 1 iunie, tovarășul Mihai Dalea, președintele Consiliului Central al U.G.S.R., a primit delegația Uniunii Generale Tunisiene a Muncii — U.G.T.T., formată din Sadek Besbes și Salah Ben Kilani, membri ai Comitetu­lui Executiv al U.G.T.T., care in perioada 26 mai — 3 iunie a.c. a efectuat o vizită în țara noastră la invitația Uniunii Generale a Sindicatelor. La primire, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă caldă, prietenească, a participat to­varășul Constantin Mîndrea­­nu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. ★ In timpul șederii în țara noastră, delegația U.G.T.T. * Marți dimineața, tovarășul Mihai Dalea, președintele Consiliului Central U.G.S.R., a primit pe parți­al­cipanții la cursul pentru ac­tiviști ai organizațiilor sindi­cale din țări ale Asiei și din Australia, organizat de Uniu­nea Generală a Sindicatelor a vizitat Combinatul poligra­fic „Casa Scînteii“, între­prinderea poligrafică din Constanța, Fabrica de con­serve din Tulcea, portul Ga­lați, întreprinderea de plase și unelte de pescuit din Ga­lați, Cooperativa agricolă de producție Liești, case de cul­tură ale sindicatelor, cluburi, stațiuni de odihnă, obiective social-culturale și turistice. Delegația U.G.T.T. a avut, de asemenea, convorbiri cu membri ai Biroului Executiv al Consiliului județean al sindicatelor din Constanța și cu reprezentanți ai comitete­lor sindicatelor și comitetelor oamenilor muncii din unită­țile vizitate­ * din România, la București, în perioada 6 mai — 3 iunie a.c. La primire, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească, au parti­cipat tovarășii Larisa Mun­­teanu și Constantin Mîndrea­­nu, secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R. ÎNCHEIEREA CURSULUI PENTRU ACTIVIȘTI AL ORGANIZAȚIILOR SINDICALE DIN TARI ALE ASIEI ȘI DIN AUSTRALIA Luni dimineața, la Școala centrală pentru pregătirea cadrelor sindicale, din ca­drul Academiei „Ștefan Gheorghiu“, s-a încheiat cursul pentru activiști ai or­ganizațiilor sindicale din țări ale Asiei, precum și din Australia, organizat de către Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindi­catelor din România. Cu acest prilej, tovarășii Constantin Mîndreanu, se­cretar al Consiliului Central al U.G.S.R., și Ion Comartin, prorector al Academiei „Ște­fan Gheorghiu“, au felicitat pe participanții relevînd activitatea la cursuri, rodnică pe care au desfășurat-o și interesul profund manifes­tat pentru cunoașterea cit mai complexă a experien­ței sindicatelor din țara noastră. La rîndul lor, oaspeții au adresat calde mulțumiri Consiliului Central al U.G.S.R., ca și „Ștefan Gheorghiu“ Academiei pentru excelentele condiții în care s-a desfășurat cursul, pen­tru ospitalitatea și prietenia cu care au fost înconju­rați în tot timpul. Totodată, ei au subliniat că, atît in București, cit și cu ocazia vizitelor întreprinse în țară, au putut lua cunoștință di­rectă de marile realizări ale oamenilor muncii și poporu­lui român, sub conducerea Partidului Comunist, pe calea socialismului, putut convinge personal s­au de sentimentele de prietenie internaționalistă pe care le au sindicatele, întregul po­por român față de clasa muncitoare și de popoarele din Asia, din Australia, ca și din întreaga lume, de so­lidaritatea manifestată cu lupta acestora pentru elibe­rare națională și socială, pentru progres și democra­ție. (Urmare din pag. 1) și o specialitate frumoasă oftalmologia, în care mai sunt foarte multe de spus. Uită de alte preocupări, de fleacuri și dedică-te ei. Iar dacă vrei un sfat mai con­cret vezi ce-i cu exoftal­­mia, mie nici pină azi nu ps­­e clară..­De la începutul de drum In viața profesională au tre­cut aproape trei decenii. Ti­nărul de atunci este astăzi om intre două virste, cu pa­tina încă discretă a vremii pe față și e cercetător prin­cipal la Institutul de fizio­logie din București. A rămas credincios dragostei dinții, care i-a devenit — așa cum il sfătuia mentorul său — unic scop. Aproape 250 de lucrări și comunicări știin­țifice ii poartă rodul pre­ocupărilor in multe limbi, in multe țări. Figurează in a­­nuare și lucrări de sinteză. E citat, adeseori, in lucrări­le unor cercetători de peste hotare. Pe adresa de domi­ciliu a medicului romăn so­sește o corespondentă foarte bogată, căci e membru in 10 asociații și foruri științi­fice internaționale. In pri­măvara aceasta a fost ales MUNCĂ Nimeni nu putea opri marșul nostru spre libertate (Urmare din pag. 1) război hitleriste, a producției pentru front Nici un mijloc de rezistență — de la intîrzierea livrărilor pentru armată și actele de sabotaj direct pînă la opoziția deschisă a grupurilor de partizani — n-a fost omis­ aceste lovituri re­petate slăbind coeziunea aparatului represiv al dictaturii și provocîndu-i fisuri grave, se Să amintim de panica autorităților, cărora le semnalau zi de zi sabotaje ale producției de război. Rapoartele specificau că la Uzi­nele din Reșița, Ma­laxa, I.A.R. Brașov, Mîrșa-Sibiu, la Fabri­ca de mine antitanc Mogoșoaia, la Lemar­­tre și Atelierele căi­lor ferate din Moldo­va, la Concordia din Ploiești, Șantierul na­val — Turnu Severin, Giurgiu — port și în multe alte locuri, muncitorii întîrziau livrările de echipa­ment și muniții. Nu rareori se înregistrau explozii în secții, reparațiile se prelungeau peste măsură, ordinea strictă, militară, nu putea fi impusă. „Nimic și nimeni nu poate opri marșul cu­­ceritor al ideii de eliberare a țării de sub jugul hitlerist“, nota „România liberă“ în 1943. Și, într-adevăr, comuniștii au lărgit tot mai mult cîmpul de luptă, trecind la crearea formațiuni­lor patriotice, în București, pe Valea Prahovei, în Oltenia, Moldova, Banat, Țara Birsei, Dobro­gea, la Brașov. Grupuri antifasciste acționau și în unitățile militare, starea de spirit in rindul soldaților și a numeroși ofițeri. Împotriva războ­iului antisovietic nedrept și dorința de a se în­toarce armele contra hitlerismului căpătaseră noi dimensiuni. De altfel, în perioada iunie 1941—iunie 1944, 86 000 de oameni compăruseră în fața tribunalelor militare și a curților mar­țiale pentru că refuzaseră să se prezinte la mo­bilizare sau să lupte pe front Crearea, în 1943, a Frontului Patriotic Anti­­hitlerist, platforma e­­laborată de cadrele de bază ale P.C.R.­­ (care prevedea răsturnarea dictaturii militare­­fasciste, scoaterea ță­rii din războiul anti­sovietic și întoarcerea armelor împotriva Germaniei înfăptuirea de hitleriste­­me democratice), refor­m­­, mai ales, Frontului Unic crearea Mun­citoresc, la 1 Mai 1944, coloană verte­brală a coaliției tutu­ror forțelor politice hotărîte să lupte pentru eliberarea țării, au contribuit din plin la pregătirea actului in­surecțional de la 23 August. Poporul se ridica pentru o cauză dreaptă și partidul comunist era un conducător ferm și devotat în această luptă, care a însemnat pentru România cuceri­rea independenței, pășirea într-o epocă istorică nouă, de reconstrucție economică, socială și politică, de făurire a societății socialiste. RomAnIfl LIBERI) RASTURNAREA HER­­NU­LU­I HITLERIST DIM ROMANIA ——-------‘ aKto*MMlWnl DECLARAȚIA . * * gl r,,nifiiM CmmmM «uveweuu* ■ I« • • 4hi AwArii • ■» m- > . m. m . • mm • 23 AUGUST 1944 Centrala industrială - mare unitate economică (Urmare din pag. 1) experiență pe specialități, ajutorul în ceea ce privește modernizarea uzinelor de preparare a minereurilor atestă grija centralei din Baia Mare ca în toate uni­tățile sale să fie asigurate în continuare condițiile cele mai bune de realizare a sarcini­lor de plan. Din păcate, rea­litatea ne aduce în față și o seamă de stări mai puțin îm­bucurătoare , centrale care „își fac planul“ luînd din plusurile unor întreprinderi cu rezultate bune și dind unităților slabe in loc să ia măsuri ferme pentru redresarea situației acestora din urmă ; centrale care admit fabricarea unor pro­duse a căror desfacere nu este asigurată ; centrale care tolerează încălcarea legilor și dezinformarea organelor de partid — cazul de la „Electroputere“ — Craiova ; centrale care „pasează“ spre ministere unele probleme pe care le-ar putea rezolva sin­gure, nedepășind în acest fel condiția de „verigi interme­diare“ etc. Așa cum au fost concepute, centralele industriale trebuie să se deosebească net de niște organe de sinteză. Venind în contact direct cu producția, ele trebuie să dea dovadă de mare mobilitate, chiar și in­formele organiza­torice, astfel incit, în orice moment, să fie capabile de a-și concentra eforturile în direcțiile prioritare impuse de sarcinile economice sta­bilite de conducerea parti­dului și statului. Repet, experiența demonstrează justețea însăși aces­tei orientări. (Urmare din pag. I) . „...industria este scoală in care comu­­­niștii ne-au învă­țat să transformăm fiecare zi de muncă intr-un examen...“, mi-a spus, la un mo­ment dat, tinărul lă­cătuș Ilie Codreș, de la Întreprinderea de instalații pentru aco­periri galvanice. Ex­plicația lui are o sem­nificație aparte. Ca in întreaga țară, și aici, unde abia și-a creat o vatră pe măsura so­cialismului, este o școală industria aspră, care nu admite jumă­tățile de măsură, ca­re fixează, de la în­ceput, în conștiința tinerilor sentimentul muncitori respon­sabilității. Cu atit mai important acest ele­ment, statistic ne­măsurabil, cu cit în răstimpul unui sin­gur an aproape 2000 de tineri au învățat, in acest oraș, meserii care le conturează vi­guros personalitatea viitoare. Adevărata lor biografie de oa­meni utili societății, incepind sub semnul stăpinirii unei teh­nici moderne, le-a ridicat probleme care nu au putut aștepta rezolvarea „în timp“. ....mașinile sau să producă, trebu­in ? ne-a explicat cu o sinceritate dezarman­tă Ana Pop, de la În­treprinderea de echi­pament de bord auto. Și nici să pui mina pe ele la intîmplare nu se făcea. Au costat o avere ! A cam trebu­it să ne scurtăm timpul liber ca să le înțelegem cit mai bi­ne. Și uite așa, le-am înțeles cit de cit. Mai avem încă... dar ce a fost greu, a trecut ! De acum...“ Știe că nu va fi ușor nici in con­tinuare. Principalul este că tinerii au prins gustul lucrului serios. Că ei, tinerii, sînt convinși că mai au încă de învățat, chiar dacă, pe primele pa­tru luni și jumătate ale anului, producția industrială a orașului indică o depășire de 18 la sută a cifrelor planificate. Pe un astfel de temei, ora­șul crește, își desă­­vîrșește noua sa per­sonalitate. Numai in ultimii doi ani au fost date în folosință 911 apartamente. Cifra poate nu este mare. Dar pentru proporțiile orașului, ea este im­portantă. Un anume echilibru gospodăresc, specific oamenilor lo­cului, nu forțează lu­crurile. Și iși dobîndesc, creșterile astfel rădăcini adinei, să­nătoase, la fel cu ce­le pe care și le-a cre­at industria socialis­tă în orașul acesta din inima județului Co­­vasna, de pe pămân­turile pe care Oltul își arcuiește elemen­t, ca o lebădă, cursul lunecind visător pe lângă curbura Carpați­­lor. TULBURĂTORUL IZVOR UN TEL­­­O VIAȚĂ , membru activ al Academiei de științe din New York. Foruri de cercetare din di­ferite țări din lume așteaptă mult din partea cercetătoru­lui român. Așteaptă, deoare­ce au primit mult și pină a­­cum- Mesajul profesorului Danielopolu („ocupă-te de exoftalmie, căci mie nici pînă azi nu mi-e clară“) a fost reținut. După ce alți cerce­tători au arătat că așa-zisul „mușchi-umbrelă“ al lui Müller, despre care se afir­ma că ar produce ieșirea o­­chiului din orbită în anumite boli, nu există sau e prezent doar sub formă de rudiment, doctorul Carapancea a reușit să explice mecanismul aces­tei tulburări. Studiind și des­criind structura in șase stra­turi a corneei­, a reușit să răspundă la întrebarea pusă de multi in multe țări : de ce un anumit procent dintre transplantele de cornee nu reușesc ? A clarificat pro­bleme fundamentale, cum ar fi modificările aparatului vi­zual la altitudine... Doctorului Mihai Carapan­­cea nu i se pomenește nu­mele în sălile policlinicilor, acolo unde oamenii discută pe îndelete despre suferin­ța lor. Dar se numără prin­tre „anonimii“ (pentru pu­blic) care lămuresc „enigme­le“ specialităților medicale, care răspund la grele între­bări, deschizind astfel per­spective teoretice de pe urma cărora medicii curanți alină multe suferințe umane.

Next