Munca, iunie 1974 (Anul 30, nr. 8232-8235)
1974-06-07 / nr. 8232
Pagina a 2 a CRONICĂ U.G.S.R. FEDERAȚIEI SINDICATELOR PENTRU ELIBERAREA VIETNAMULUI DE SUD Cu prilejul celei de-a 5-a aniversări de la constituirea Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, vă adresăm dv., poporului muncitor din Vietnamul de Sud, calde felicitări și un salut frățesc din partea celor ce muncesc și a sindicatelor din Republica Socialistă România. Uniunea Generală a Sindicatelor din România se pronunță consecvent pentru înfăptuirea cu strictețe a acordurilor de la Paris, pentru asigurarea unei păci trainice in Indochina, pentru respectarea dreptului inalienabil al populației sud-vietnameze de a-și soluționa singură problemele, fără nici un amestec din afară. Cu prilejul acestei sărbători, vă urăm dv., populației Vietnamului de Sud, noi și însemnate succese în lupta pentru construirea unei vieți libere și independente în Vietnamul de Sud, pentru democrație, fericirea și bunăstarea poporului vietnamez, pentru reunificarea pașnică a patriei. Sîntem animați de dorința nestrămutată de a dezvolta relațiile de prietenie și solidaritate între sindicatele din România și Federația Sindicatelor pentru Eliberarea Vietnamului de Sud, în interesul oamenilor muncii din țările noastre, al cauzei păcii și progresului în lume. CONSILIUL CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PRIMIRI LA CONSILIUL CENTRAL AL U.G.S.R. Sâmbătă, 1 iunie, tovarășul Mihai Dalea, președintele Consiliului Central al U.G.S.R., a primit delegația Uniunii Generale Tunisiene a Muncii — U.G.T.T., formată din Sadek Besbes și Salah Ben Kilani, membri ai Comitetului Executiv al U.G.T.T., care in perioada 26 mai — 3 iunie a.c. a efectuat o vizită în țara noastră la invitația Uniunii Generale a Sindicatelor. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, a participat tovarășul Constantin Mîndreanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. ★ In timpul șederii în țara noastră, delegația U.G.T.T. * Marți dimineața, tovarășul Mihai Dalea, președintele Consiliului Central U.G.S.R., a primit pe parțialcipanții la cursul pentru activiști ai organizațiilor sindicale din țări ale Asiei și din Australia, organizat de Uniunea Generală a Sindicatelor a vizitat Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, întreprinderea poligrafică din Constanța, Fabrica de conserve din Tulcea, portul Galați, întreprinderea de plase și unelte de pescuit din Galați, Cooperativa agricolă de producție Liești, case de cultură ale sindicatelor, cluburi, stațiuni de odihnă, obiective social-culturale și turistice. Delegația U.G.T.T. a avut, de asemenea, convorbiri cu membri ai Biroului Executiv al Consiliului județean al sindicatelor din Constanța și cu reprezentanți ai comitetelor sindicatelor și comitetelor oamenilor muncii din unitățile vizitate * din România, la București, în perioada 6 mai — 3 iunie a.c. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, au participat tovarășii Larisa Munteanu și Constantin Mîndreanu, secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R. ÎNCHEIEREA CURSULUI PENTRU ACTIVIȘTI AL ORGANIZAȚIILOR SINDICALE DIN TARI ALE ASIEI ȘI DIN AUSTRALIA Luni dimineața, la Școala centrală pentru pregătirea cadrelor sindicale, din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu“, s-a încheiat cursul pentru activiști ai organizațiilor sindicale din țări ale Asiei, precum și din Australia, organizat de către Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Cu acest prilej, tovarășii Constantin Mîndreanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., și Ion Comartin, prorector al Academiei „Ștefan Gheorghiu“, au felicitat pe participanții relevînd activitatea la cursuri, rodnică pe care au desfășurat-o și interesul profund manifestat pentru cunoașterea cit mai complexă a experienței sindicatelor din țara noastră. La rîndul lor, oaspeții au adresat calde mulțumiri Consiliului Central al U.G.S.R., ca și „Ștefan Gheorghiu“ Academiei pentru excelentele condiții în care s-a desfășurat cursul, pentru ospitalitatea și prietenia cu care au fost înconjurați în tot timpul. Totodată, ei au subliniat că, atît in București, cit și cu ocazia vizitelor întreprinse în țară, au putut lua cunoștință directă de marile realizări ale oamenilor muncii și poporului român, sub conducerea Partidului Comunist, pe calea socialismului, putut convinge personal sau de sentimentele de prietenie internaționalistă pe care le au sindicatele, întregul popor român față de clasa muncitoare și de popoarele din Asia, din Australia, ca și din întreaga lume, de solidaritatea manifestată cu lupta acestora pentru eliberare națională și socială, pentru progres și democrație. (Urmare din pag. 1) și o specialitate frumoasă oftalmologia, în care mai sunt foarte multe de spus. Uită de alte preocupări, de fleacuri și dedică-te ei. Iar dacă vrei un sfat mai concret vezi ce-i cu exoftalmia, mie nici pină azi nu pse clară..De la începutul de drum In viața profesională au trecut aproape trei decenii. Tinărul de atunci este astăzi om intre două virste, cu patina încă discretă a vremii pe față și e cercetător principal la Institutul de fiziologie din București. A rămas credincios dragostei dinții, care i-a devenit — așa cum il sfătuia mentorul său — unic scop. Aproape 250 de lucrări și comunicări științifice ii poartă rodul preocupărilor in multe limbi, in multe țări. Figurează in anuare și lucrări de sinteză. E citat, adeseori, in lucrările unor cercetători de peste hotare. Pe adresa de domiciliu a medicului romăn sosește o corespondentă foarte bogată, căci e membru in 10 asociații și foruri științifice internaționale. In primăvara aceasta a fost ales MUNCĂ Nimeni nu putea opri marșul nostru spre libertate (Urmare din pag. 1) război hitleriste, a producției pentru front Nici un mijloc de rezistență — de la intîrzierea livrărilor pentru armată și actele de sabotaj direct pînă la opoziția deschisă a grupurilor de partizani — n-a fost omis aceste lovituri repetate slăbind coeziunea aparatului represiv al dictaturii și provocîndu-i fisuri grave, se Să amintim de panica autorităților, cărora le semnalau zi de zi sabotaje ale producției de război. Rapoartele specificau că la Uzinele din Reșița, Malaxa, I.A.R. Brașov, Mîrșa-Sibiu, la Fabrica de mine antitanc Mogoșoaia, la Lemartre și Atelierele căilor ferate din Moldova, la Concordia din Ploiești, Șantierul naval — Turnu Severin, Giurgiu — port și în multe alte locuri, muncitorii întîrziau livrările de echipament și muniții. Nu rareori se înregistrau explozii în secții, reparațiile se prelungeau peste măsură, ordinea strictă, militară, nu putea fi impusă. „Nimic și nimeni nu poate opri marșul cuceritor al ideii de eliberare a țării de sub jugul hitlerist“, nota „România liberă“ în 1943. Și, într-adevăr, comuniștii au lărgit tot mai mult cîmpul de luptă, trecind la crearea formațiunilor patriotice, în București, pe Valea Prahovei, în Oltenia, Moldova, Banat, Țara Birsei, Dobrogea, la Brașov. Grupuri antifasciste acționau și în unitățile militare, starea de spirit in rindul soldaților și a numeroși ofițeri. Împotriva războiului antisovietic nedrept și dorința de a se întoarce armele contra hitlerismului căpătaseră noi dimensiuni. De altfel, în perioada iunie 1941—iunie 1944, 86 000 de oameni compăruseră în fața tribunalelor militare și a curților marțiale pentru că refuzaseră să se prezinte la mobilizare sau să lupte pe front Crearea, în 1943, a Frontului Patriotic Antihitlerist, platforma elaborată de cadrele de bază ale P.C.R. (care prevedea răsturnarea dictaturii militarefasciste, scoaterea țării din războiul antisovietic și întoarcerea armelor împotriva Germaniei înfăptuirea de hitleristeme democratice), reform, mai ales, Frontului Unic crearea Muncitoresc, la 1 Mai 1944, coloană vertebrală a coaliției tuturor forțelor politice hotărîte să lupte pentru eliberarea țării, au contribuit din plin la pregătirea actului insurecțional de la 23 August. Poporul se ridica pentru o cauză dreaptă și partidul comunist era un conducător ferm și devotat în această luptă, care a însemnat pentru România cucerirea independenței, pășirea într-o epocă istorică nouă, de reconstrucție economică, socială și politică, de făurire a societății socialiste. RomAnIfl LIBERI) RASTURNAREA HERNULUI HITLERIST DIM ROMANIA ——-------‘ aKto*MMlWnl DECLARAȚIA . * * gl r,,nifiiM CmmmM «uveweuu* ■ I« • • 4hi AwArii • ■» m- > . m. m . • mm • 23 AUGUST 1944 Centrala industrială - mare unitate economică (Urmare din pag. 1) experiență pe specialități, ajutorul în ceea ce privește modernizarea uzinelor de preparare a minereurilor atestă grija centralei din Baia Mare ca în toate unitățile sale să fie asigurate în continuare condițiile cele mai bune de realizare a sarcinilor de plan. Din păcate, realitatea ne aduce în față și o seamă de stări mai puțin îmbucurătoare , centrale care „își fac planul“ luînd din plusurile unor întreprinderi cu rezultate bune și dind unităților slabe in loc să ia măsuri ferme pentru redresarea situației acestora din urmă ; centrale care admit fabricarea unor produse a căror desfacere nu este asigurată ; centrale care tolerează încălcarea legilor și dezinformarea organelor de partid — cazul de la „Electroputere“ — Craiova ; centrale care „pasează“ spre ministere unele probleme pe care le-ar putea rezolva singure, nedepășind în acest fel condiția de „verigi intermediare“ etc. Așa cum au fost concepute, centralele industriale trebuie să se deosebească net de niște organe de sinteză. Venind în contact direct cu producția, ele trebuie să dea dovadă de mare mobilitate, chiar și informele organizatorice, astfel incit, în orice moment, să fie capabile de a-și concentra eforturile în direcțiile prioritare impuse de sarcinile economice stabilite de conducerea partidului și statului. Repet, experiența demonstrează justețea însăși acestei orientări. (Urmare din pag. I) . „...industria este scoală in care comuniștii ne-au învățat să transformăm fiecare zi de muncă intr-un examen...“, mi-a spus, la un moment dat, tinărul lăcătuș Ilie Codreș, de la Întreprinderea de instalații pentru acoperiri galvanice. Explicația lui are o semnificație aparte. Ca in întreaga țară, și aici, unde abia și-a creat o vatră pe măsura socialismului, este o școală industria aspră, care nu admite jumătățile de măsură, care fixează, de la început, în conștiința tinerilor sentimentul muncitori responsabilității. Cu atit mai important acest element, statistic nemăsurabil, cu cit în răstimpul unui singur an aproape 2000 de tineri au învățat, in acest oraș, meserii care le conturează viguros personalitatea viitoare. Adevărata lor biografie de oameni utili societății, incepind sub semnul stăpinirii unei tehnici moderne, le-a ridicat probleme care nu au putut aștepta rezolvarea „în timp“. ....mașinile sau să producă, trebuin ? ne-a explicat cu o sinceritate dezarmantă Ana Pop, de la Întreprinderea de echipament de bord auto. Și nici să pui mina pe ele la intîmplare nu se făcea. Au costat o avere ! A cam trebuit să ne scurtăm timpul liber ca să le înțelegem cit mai bine. Și uite așa, le-am înțeles cit de cit. Mai avem încă... dar ce a fost greu, a trecut ! De acum...“ Știe că nu va fi ușor nici in continuare. Principalul este că tinerii au prins gustul lucrului serios. Că ei, tinerii, sînt convinși că mai au încă de învățat, chiar dacă, pe primele patru luni și jumătate ale anului, producția industrială a orașului indică o depășire de 18 la sută a cifrelor planificate. Pe un astfel de temei, orașul crește, își desăvîrșește noua sa personalitate. Numai in ultimii doi ani au fost date în folosință 911 apartamente. Cifra poate nu este mare. Dar pentru proporțiile orașului, ea este importantă. Un anume echilibru gospodăresc, specific oamenilor locului, nu forțează lucrurile. Și iși dobîndesc, creșterile astfel rădăcini adinei, sănătoase, la fel cu cele pe care și le-a creat industria socialistă în orașul acesta din inima județului Covasna, de pe pământurile pe care Oltul își arcuiește element, ca o lebădă, cursul lunecind visător pe lângă curbura Carpaților. TULBURĂTORUL IZVOR UN TELO VIAȚĂ , membru activ al Academiei de științe din New York. Foruri de cercetare din diferite țări din lume așteaptă mult din partea cercetătorului român. Așteaptă, deoarece au primit mult și pină acum- Mesajul profesorului Danielopolu („ocupă-te de exoftalmie, căci mie nici pînă azi nu mi-e clară“) a fost reținut. După ce alți cercetători au arătat că așa-zisul „mușchi-umbrelă“ al lui Müller, despre care se afirma că ar produce ieșirea ochiului din orbită în anumite boli, nu există sau e prezent doar sub formă de rudiment, doctorul Carapancea a reușit să explice mecanismul acestei tulburări. Studiind și descriind structura in șase straturi a corneei, a reușit să răspundă la întrebarea pusă de multi in multe țări : de ce un anumit procent dintre transplantele de cornee nu reușesc ? A clarificat probleme fundamentale, cum ar fi modificările aparatului vizual la altitudine... Doctorului Mihai Carapancea nu i se pomenește numele în sălile policlinicilor, acolo unde oamenii discută pe îndelete despre suferința lor. Dar se numără printre „anonimii“ (pentru public) care lămuresc „enigmele“ specialităților medicale, care răspund la grele întrebări, deschizind astfel perspective teoretice de pe urma cărora medicii curanți alină multe suferințe umane.