Munca, aprilie-iunie 1977 (Anul 33, nr. 8381-8393)

1977-04-01 / nr. 8381

IN CONȘTIINȚA FIECĂRUIA DINTRE NOI, DOCUMENTELE ȘEDINȚEI COMUNE A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, MARII ADUNĂRI NAȚIONALE, CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE ȘI ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID ȘI DE STAT, EXPRIMĂ HOTÂRÎREA UNANIMĂ : Proletari din toate țarile, unifivul ANUL XXXIII 1 aprilie 1977­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR .DIN ROMÂNIA ft nr. 8381 8 pag. 50 bani STRINS UNIȚI ÎN JURUL PARTIDULUI, ÎN FRUNTE CU TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, vom înfăptui neabătut programul dezvoltării multilaterale a patriei Țara întreagă a ascultat cu emoție cuvîntul întîiului bărbat al țării. Prin știutul părintesc gras al lui Nicolae Ceaușescu se exprimau gîndurile și sentimentele obștei românești. De la început, în care ziua de catastrofă a fost evocată cu tot sumbrul ei înțeles, pînă la ultimul cuvînt, cel de fericire, expunerea secretarului general al parti­dului a cuprins un crez de măreție a vieții, a vieții noi, împreună cu țara, pentru că ședința comună a C.C. al P.C.R., Marii Adunări Naționale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și activului central de partid și de stat, a întrunit, prin cei cu mandat, partidul și țara în întregimea ei, s-au analizat consecințele cutre­murului catastrofal și s-au stabilit măsuri în vederea asi­gurării mersului ferm înainte pe calea înfăptuirii hotărî­­rilor Congresului al XI-lea, de făurire a societății socia­liste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism. Secundele de zguduiri ale pămintului s-au declanșat cînd toate forțele noastre, ca națiune, le aveam concen­trate spre edificare, spre muncă înălțătoare. S-ar putea spune, amintea în expunerea sa tovarășul Nicolae Ceaușescu, evocind anumite legende, că forțele răului în­cearcă să ridice tot felul de obstacole în calea mersului triumfător al poporului nostru pe calea socialismului, pen­tru că poporul nostru a trebuit să învingă nu numai îna­poierea moștenită de la vechiul regim, opoziția forțelor reacționare, neajunsuri și greutăți de tot felul, dar une­ori și adversitatea naturii — ani grei de secetă, două mari inundații devastatoare în ultimii ani și acum distrugerile uriașe ale cutremurului de la 4 martie. Legendele rămîn in lumea lor de ficțiune, realitatea vieții noastre s-a do­vedit a fi biruitoare. Ca de atitea ori în momente de restriște, vitejia poporului, puterea sa de stăpînire, capaci­tatea de a infringe și depăși greutățile, inclusiv de a în­frunta stihiile naturii, au constituit virtuți morale care au răspuns cu bărbăție tuturor vicisitudinilor. Referindu-se la glorioasa istorie contemporană a patriei tovarășul Nicolae Ceaușescu, sintetizînd vrerea tuturor, sublinia că (Continuare în pag. a 2-a) ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ’77 PANOUL DE ONOARE • Muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile industriale ale județului Suceava au atins cu patru zile mai de­vreme cotele finale ale planului pe primul trimestru. Avansul înregistrat prin acest notabil succes creează con­diții pentru obținerea pînă la 31 mar­tie a unui spor de producție-marfă de peste 120 milioane lei. • Numeroase colective de muncă din unitățile industriale ale județului Cluj raportează îndeplinirea înainte de termen a planului trimestrial. Prin­tre acestea se numără cel al realizato­rilor de echipamente pentru irigații de la „Armătura“, al constructorilor de utilaje pentru industria ușoară de la „Metalul Roșu“, al lucrătorilor fa­bricii de cartoane „Mucart“, precum și ceramiștii de la întreprinderea de produse din ceramică fină pentru con­strucții. • Sondorii Trustrului petrolului din Pitești, care își desfășoară activitatea în perimetrele exploatărilor petroliere de pe raza județelor Argeș, Olt, Vîlcea și Dîmbovița, și-au onorat cu patru zile înainte de termen sarcinile de plan ce le-au revenit pe primul tri­mestru al anului. • Întreprinderea de utilaj chimic „Grivița Roșie“ din Capitală — una din marile unități bucureștene ale in­dustriei constructoare de mașini care a reușit, prin efortul întregului colec­tiv, să intre operativ în ritmul normal de producție — a îndeplinit cu patru zile înainte de termen planul de pro­ducție pe primul trimestru al celui de-al doilea an al cincinalului. ACASĂ LA CEI CARE AU LANSAT CHEMĂRILE „AȘA TREBUIE!“ - explicau minerii Motrului. depășirea cu 15000 tone de lignit a planului „la zi“ # Recordurile minerilor comuniști — un punct de plecare în generalizarea experienței • „Operativele“ organizate de sindicat la „gura minei“ cu șefii de brigăzi scurtează drumul noului în pro­ducție . Hotârîrea unanimă : depășirea angajamentului asumat cu 0,2 tone de lignit, pe post, zilnic Orașul Motru împlinește 11 ani. 11 ani împlinește și întreprinderea minieră. A­­mîndouă odată. Cum se cuvine. Pentru că Motru, fără minele de lignit peste care s-a așezat, nu ar fi ceea ce este — un oraș în plină dezvoltare, urmărind în creșterea sa însăși dezvoltarea minieritului în aceas­tă zonă din care în acest an se extrage tot atîta cărbune cit din întreaga Vale­ a Jiului. „.„ pînă la sfîrșitul cincinalului, produc­ția noastră se va dubla...“, mi-a atras a­­tenția, parcă în treacăt, dar nu cu indi­ferență, ci cu intenția precisă de a realiza cit mai exact proporțiile în dinamica lor, președintele comitetului sindicatului, Ni­­colae Florea. „Bazin cu rezerve mari...* ..Nu ajunge numai asta...“ „Adică, cum ?!“ „Nu s-ar „vedea" dacă nu ar fi oamenii noștri“, a apăsat Florea. Mi se răsturna un gînd. Aș fi vrut să consemnez cum este organizată întrecerea socialistă pen­tru îndeplinirea angajamentului pe care și l-au luat minerii Motrului în chemarea lansată către tovarășii lor de muncă din țară, de a da o producție suplimentară de 210 000 tone de lignit.­­Ion Șchiau, mine­rul, îmi spusese ceva care mă incinta: „...înainte de a fi un angajament colectiv în întrecere, angajamentele au fost între brigăzi, pe fluxul aceluiași orizont. Că nu-i așa, condițiile să fie egale. Cu evi­dența pe șut. Nu în scripte, undeva, ca să te trezești la sfîrșitul lunii că ți-au luat-o Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. a 4-a) ÎNSEMNĂRI de scriitor UMANISMUL ROMÂNESC Marin PREDA In aceste zile care ne-au cutremur­­at inimile am auzit că unii oameni n-au știut ce este odihna, ce zic­ea, in trudit zile și nopți la rind ca să salveze ce avem mai de preț pe pă­­mint, viața. Identitatea unora o cunoaștem din paginile ziarelor sau de la televizor ,­ii cheamă maistrul Tudorică Surghe, inginerul Tudor Bindea, sau muncitorii Aurel So­­nea și Florică Tătărășanu, ca și mulți alții. Ce aș putea eu să spun mai mult despre ei, cind pentru ei au vorbit atit de bine faptele lor. In aceste zile de grea încercare țara noastră a dat in fața lumii în­tregi, un greu examen, din care a ieșit învingătoare. A fost un exa­­ment al umanismului românesc. Acest umanism, care de-a lungul veacurilor a păstrat ființa neamu­lui nostru. Au fost zile grele, zile in care n-am văzut copii jucîn­­du-se. Dar aceste zile le-am invins. Soarele strălucește din nou pe înal­tul cerului ! Și dacă putem să privim și să ne bucurăm de stră­lucirea sa, aceasta o datorăm in primul rind nouă,­ oamenilor acestei țări. Cei care cu citeva zile in urmă îndepărtau molozul s-au reîntors la locurile de muncă. Acum stă in forța, in puterea, în vrerea noastră să reclădim totul. Să du­răm o cetate și mai frumoasă și (Continuare în pag. a I-a)

Next