Munca, iulie-septembrie 1977 (Anul 33, nr. 8394-8407)

1977-07-01 / nr. 8394

ANUL XXXIII • nr. 8394 1 iulie 1977 # 12 pag. 50 bani Proletari din toate țarile, unifi-vá! “ ■* • CONSILIILE OAMENILOR MUNCII -formă a conducerii colective, expresie a­­ democrației socialiste. (Pag 5-a) * * • CONȘTIINȚA MUNCITOREASCA -înalt exemplu pentru întregul popor. (pag. 8-a) » Decretul pentru aplicarea majorării retribuției personalului muncitor, expresie elocventă a grijii față de om — PO­PORUL creator și beneficiar al prospe­rității. VOM FACE TOTUL PENTRU NEABĂTUTA DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ȚĂRII Cu această săptămînă, ale cărei evenimen­te le cuprindem in retrospectiva noastră, se încheie primul semestru al anului 1977. Un semestru al muncii fără preget de a învinge greutățile și de a continua, cu abnegație, drumul de edificare stabilit de Congresul al XI-lea al partidului. Un semestru încununat de bune realizări, de fapt încheiat înainte de vreme de numeroase unități economice, de județe întregi, adăugind prin aceasta pro­ducții suplimentare economiei naționale. Un semestru ce se încheie in plină campanie de seceriș, de stringere a recoltei de păioase ce se anunță superioară celei de anul trecut. în această ambianță de muncă unită a în­tregului popor, săptămîna aceasta e dominată de evenimente politice majore, cu implicații deosebite asupra întregii vieți politice, eco­nomice și sociale, evenimente în măsură să determine noi perspective activității de edi­ficare in multiple domenii. Ne referim la lucrările Plenarei Comitetului­ Central al Partidului Comunist Român din zilele de 28 și 29 iunie, la ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 27 iunie, la ședința Consiliului de stat din 25 iunie, pre­cum și la ședința de lucru a Camerei legis­lative a consiliilor populare care a avut loc in pregătirea reluării în plen a lucrărilor Marii Adunări Naționale. Au fost, de ase­menea, publicate o serie de decrete ale Con­siliului de stat referitoare la legi de mare însemnătate pentru continua îmbunătățire a nivelului de trai al oamenilor muncii, pen­tru întărirea legalității, eticii și echității so­cialiste. Aceste evenimente, și măsurile a­­doptate și care vor fi adoptate în zilele ur­mătoare, se înscriu într-un ansamblu uni­tar, de clară viziune politică, menit să ducă la un nou avânt al efortului constructiv, la perfecționarea permanentă a vieții econo­­mico-sociale a țării. Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 20—29 iunie a analizat și aprobat proiectul planului național unic de dezvoltare economico-socială și proiec­tul bugetului de stat pe anul 1978. Dezbate­rea acestor două proiecte în Comitetul Cen­tral, împreună cu Consiliul Suprem al Dez­voltării Economice și Sociale a României, exprimă caracterul științific al fundamentă­rii liniei de dezvoltare a economiei naționa­le. Adoptarea planului și bugetului cu șase luni înainte va permite o temeinică pregăti­re la toate verigile economiei, asigurarea tu­turor condițiilor materiale și organizatorice pentru ca anul 1978 să reprezinte o treaptă sigură în urcușul nostru impetuos. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în ampla cuvin­ta­re rostită la încheierea lu­crărilor Plenarei C.C. al P.C.R., planul pe anul 1978 asigură dezvoltarea în continuare în ritm înalt a tuturor sectoarelor economiei naționale. Pentru a realiza cu succes planul pe anul viitor și, desigur și pe acest an, sunt necesare măsuri hotărîte pentru ca toate ca­pacitățile de producție să lucreze la para­metri proiectați, pentru creșterea indicelui de folosire a mașinilor. Sunt necesare, de aseme­nea, măsuri pentru ridicarea eficienței eco­nomice, reducerea substanțială a consumului de combustibil și creșterea mai rapidă a pro­ductivității muncii. Problema investițiilor, a asigurării cadrelor in construcții, și în gene­ral micșorarea personalului auxiliar și ne­productiv au fost larg analizate în cuvin­tarea secretarului general al partidului. Avem toa­te condițiile, spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru a obține o depășire pe anul acesta și pe anul viitor a sarcinilor e­­conomice. Teofil BUȘECAN (Continuare în pag. 2-a) B­ăniți in jurai partidului, ai tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT • In ultimele 6 zile, colecti­vele de oameni ai muncii din industriile județelor Satu Mare, Harghita, Prahova, Galați, Sibiu, Timiș, Vrancea, Caraș-Severin, Dîmbovița, Mureș și Vîlcea au raportat îndeplinirea în devans a planului semestrial. Din tele­gramele adresate conducerii su­perioare de partid, tovarășului Nicolae Ceaușescu, se desprinde j­iptărirea muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor de pe aceste meleaguri de a depăși substan­țial prevederile, exemplar sarcinile de a înfăptui cincinalului. • De curînd, siderurgiștii com­binatului din Hunedoara au­­ li­vrat întreprinderilor beneficiare din tacă a 25 000-a tonă de la­minate finite pline realizată de la începutul anului peste sarci­nile de plan la zi. Producția dată în plus este constituită în proporție de peste 60 la sută din laminate din oțeluri aliate și înalt aliate, cu caracteristici ca­litative superioare care permit reducerea consumului de metal in unitățile beneficiare. Disciplina calității Prin însăși numele ei ca o de­finiție, „Automatica“ se află in prima linie a modernului teh­nologic. Tot ceea ce se produce in această întreprindere — echi­pamente și instalații electronice — exprimă o tendință curentă a industriei românești în acest cincinal al revoluției tehnico-ști­­ințifice. Și totuși, chiar și o unitate economică de felul a­­cesteia nu este, în întregime, un loc de muncă in care oamenii să apese numai pe butoane. Si­gur, tehnica e de vîrf. Va mai evolua. Totuși........Pentru o me­serie ca a noastră, trebuie să ai vocație...“, mi-a spus Mircea Cheptișor, unul maistrul dintre „vîrstnicii“ acestei întreprinderi în care un om de 40 de ani este considerat veteran într-un co­lectiv a cărui medie de virstă este de numai 22 de ani. Voca­ DIN EXPERIENȚA ÎNTREPRINDERILOR FRUNTAȘE tip ? încerc o senzație stranie. Există, oare, o vocație a miga­­lei ? „Ei, auzi vorbă, ce fel în­țelegi noțiunea aceasta ?“, îmi întoarce mirarea maistrul Chep­tișor. Stau în cumpănă, îl privesc și mă gîndesc la modul în care au izbutit oamenii întreprinderii să facă din profesiunea lor un act de iubire. Sunt oamenii aceștia de o factură deosebită ? Nu, sunt oameni obișnuiți. Chiar dacă și-au propus și au realizat, bă­­tîndu-și cu sîrguință capul s­­ă reducă cu 10 la sută importul de piese de mare finețe. Chiar dacă și-au propus și au realizat, Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. 2-a) • PROPRIETAR, PRODUCĂTOR, BENEFICIAR — statutul inaltei răspunderi muncitorești. (pag. 6—7) mrwjwhyjMiM­a îndatorire patriotică Trăim timpuri de epopee, cu­ oameni de legendă, aureolați de realizările devenite substanța unor opere de artă, capabile să biruie vremelnicia și să poarte peste secole, in memoria copii­lor și a copiilor copiilor noștri — totdeauna — chipul nostru lu­minos de astăzi. Condiția reali­zării unor asemenea creații o reprezintă, neîndoios, cunoaște­rea profundă și complexă vieții, a eforturilor uriașe pen­­­tru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru înălțarea României pe de aur ale comunismului, treptele Este nevoie, de aceea, de o apro­piere tot mai mare a scriitorilor de viața oamenilor, așa cum ni se relevă ea, cu împlinirile aspirațiile ei de mai mari și su­nt perbe împliniri. Este, de aceea, nevoie ca scriitorii înșiși să trăiască la sursa directă c­er­­vescența orașelor — in­­ între­prinderi și pe marile șantiere, să se aplece cu nesecat interes asupra transformărilor calitative ale satelor. Biografia marilor noștri scri­itori atestă justețea acestor în­demnuri. Ei nu s-au risipit în boemă. Au fost scriitori de va­loare și, deopotrivă, dascăli și gazetari, activiști pe tavimul Ion Dodu BĂLAN (Continuare în pag. 2-a)

Next