Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)

1978-07-07 / nr. 8447

ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA W p AUTOCONDUCEREA M MUNCITOREASCA , pe baza AUTOGESTIUNII ECONOMICO-FINANCIARE­­ a întreprinderii saui (Paginile 6—7) AMPLE MASURI PENTRU REALIZAREA EXEMPLARA A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE MULTILATERALĂ A PATRIEI NOASTRE " PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT Problemele dezvoltării in continuare a economiei noastre naționale, ale înfăptuirii prevederilor cincinalului și a pro­gramului suplimentar de dezvoltare economico-socială au stat și stau, în această perioadă de miez de vară, in cen­trul activității de partid și de stat, urmărindu-se, în toate domeniile, realizarea ritmurilor și proporțiilor prevăzute la parametri calitativi superiori, asigurind astfel înflorirea pa­triei. Așa cum relatam în agenda noastră de săptămîna trecută, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a sta­bilit convocarea, pe data de 5 iulie, a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist. Lucrările acestei plenare, desfășurată în comun cu Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, prezidate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, președintele Republicii, au dezbătut și aprobat Proiectul Planului națio­nal unic de dezvoltare economico-socială pe anii 1979— 1980 și Proiectul Bugetului de stat pe anul 1978. Pe marginea documentelor supuse dezbaterii au luat cuvîntul numeroși participanți, iar in încheiere, tovarășul (Continuare in pac. a i­l) ÎNTRECEREA SOCIALISTA 78 De la angajament la faptă . La întrebarea : „Cum au fost mate­rializate angajamentele în întrecere ale colectivului întreprinderii de tricotaje «Zimbru» din Suceava“, tovarășul inginer Traian Dominte, directorul unității, ne-a răspuns : „Sarcinile planului de producție și angajamentele pe primul semestru al anului curent au fost depășite cu peste 500 000 articole de tricotaje, toate de cali­tatea intîi, cu circa un milion și jumătate lei valută, cu o productivitate de peste 1 000 lei pe ora al muncii. De menționat că aceste succese au fost obținute în con­dițiile unui program săptămânal de lucru redus“. • Minerii carierei carbonifere Rovinari-Est au încheiat primul semestru cu un Lăcătușii montori din echipa condusă de Moise Gindilă, de la întreprinderea „In­dependența“ din Sibiu, studiind cu minu­țiozitate planurile, condiție a realizării unor montaje de calitate, „atacă“ o nouă lucrare : cuptorul electric vertical, plus de producție de 60 000 tone, cantitate superioară prevederilor din angajamentul anual. Cu aceste realizări, unitatea se si­tuează în prezent în fruntea întrecerii ce se desfășoară în cadrul Combinatului mi­nier Oltenia. • Activitate rodnică a desfășurat în primul semestru al anului și colectivul de chimiști din Tîrnăveni. Prin măsurile și acțiunile de sporire a producției si eficien­ței economice, materializate în mai buna folosire a instalațiilor tehnologice, perso­nalul muncitor de aici a reușit să rotun­jească la 10 000 tone producția de carbid realizată peste planul la zi. Măsurile adoptate au permis lucrătorilor de aici să reducă în același timp consumul de ener­gie electrică la fiecare tonă de carbid ela­borat cu 30 kWh. • Siderurgiștii tinărului combinat din Tîrgoviște au ridicat la 10 000 tone canti­tatea de oțeluri și laminate obținută su­plimentar de la începutul anului, îndepli­­nindu-și astfel angajamentele în întrecere. REPORTAJ LA ZIUA DE AZI A, ȚĂRII Se naște lumină la Ostrovul Mare In prezența tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU și IOSIP BROZ TITO, la 3 decembrie 1977 s-au inau­gurat lucrările sistemului hidroenergetic și de naviga­ție „Porțile de Fier I“ - de la Ostrovul Mare - Pra­hova, un nou arc de lumină, care amplifică și îm­bogățește tradiționalele relații de prietenie dintre România și Iugoslavia. Sistemul „Porțile de Fier II" va pulsa, in final, in rețelele de înaltă tensiune ale fiecărei țări — anual — cite 1,2 miliarde kWh ; pri­mele hidroagregate vor fi puse in funcțiune în anul 1983, cota maximă fiind atinsă în anul următor ; pentru realizarea acestui vast obiectiv se vor excava 13 milioane m.c. de pămint și marnă, se vor turna 1,8 milioane mc betoane și se vor monta echipa­mente in greutate totală de peste 70 000 tone. Popas nou pe harta drumu­rilor mele : „Porțile de Fier II“. Nu, la Ostrovu­l Mare nu ne-au mai întîmpinat canioanele apri­ge cu care ne obișnuiseră lu­crările primei escale de lumi­nă. Aici, la 80 de kilometri in aval de Drobeta Turnu Seve­rin, Dunărea se eliberează par­că de povara legendelor. In viul apelor exaltă priveliștile mănoase ale de-acum Cim­­piei oltene. Ostrovul Mare se iscă statuar din adincul Dună­rii. E o insulă (2­200 de hecta­re), veșnic primenită de alu­viuni și care­­ își destăinuie re­liefurile cu romantică bună­voință : maluri adumbrite de sălcii, drumuri șovăitoare prin­tre cantoane de nisip și stejari, cîmpuri încordate de efortul oamenilor care n-au obosit răsădind Ostrovul cu vise, pen­tru a-i nemuri. Pentru că Os­trovul Mare nu e doar o insu­lă, ci și o așezare de oameni , agricultori, pescari, navigatorii de excepție, „Șantierist" —, se recomandă inginerul șef mecanic Dumitru Vana. Aceasta înseamnă, zice,­ mai mult decit a învăța o pro­fesie și mult mai mult decit a avea o funcție, înseamnă o stare de conștiință revoluționa­ră, un simț al acestei epoci tu­multoase irezistibil lansată pe făgașul vastelor proiecte ale construcției socialiste. Moț de pe Valea Arieșului ingine­rul Dumitru Vana are mai mult de 50 de ani și o viață numai de șantier. E autorul a 11 ino­vații și al unei invenții de curînd brevetată : „Pistolet pentru sudură în mediul de argon“. El, Dumitru Vana, a fost între cei dinții construc­tori care au sosit la Ostrovul Mare, pentru a face organiza­rea de șantier a sistemului hi­droenergetic și de navigație „Porțile de Fier II“. „Un grup electrogen, două escavatoare, două buldozere și nouă rulote-dormitor —, aceas­ Octavian MICA (Continuare in pag. a 2-a) ÎNSEMNĂRI de scriitor GENEZĂ Țin minte imaginea unei pă­duri ai cărei copaci se uitau in sus cu ramurile ridicate ca niș­te brațe invocind soarele într-o sforțare de smulgere. Și mai re­țin imaginea unei armate in sa­lopete, avind pe umeri timă­­coape, sape și lopeți, și mi s-a părut că pădurea se desprinsese din rădăcini, iar cimpia se strinsese, lovită in spinare, ca un arici, in timp ce un imn stirnea, purtate de vînt, sonori­tăți prelungi : „Cu partidul nostru-n frunte spargem munte după munte“. Căci acolo, se ve­dea bine, începuse o construcție cu niște turnuri ca de castel, iar mai încolo se făcea o cale ferată ce­ avea să străbată munții prin treizeci și opt de tunele, iar mai încolo o altă construcție, la fel de curioasă pentru anii aceia, ale cărei schele păzeau treptele unei scări cu vârful în văzduh. Se dezgropau din rui­ne străzi, se refăceau clădiri, se construiau clădiri, se construiau hidre și termocentrale, se con­struiau și se reconstruiau fabrici și uzine și orașe întregi, în timp ce acel imn urca lovind sonor marile bolți. Acum treizeci de ani... ...șantierul începea cu un drum de camioane și cu niște magazii pline de sape și lopeți. Și ve­neau acele armate de tineri muncitori și țărani, constituiți în primele noastre brigăzi de mun­că patriotică și își luau în pri­mire tirnăcoapele, sapele și lo­­pețile care deveneau, deodată in mîinile lor și in urechile noas­tre, instrumente muzicale. Cu­­rând însă și-au făcut apariția unelte noi, buldozere și escava­toare, compresoare, concasoare Vasile BARAN (Continuare în pag. a 4-a) Apare VINERI

Next