Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)
1978-09-15 / nr. 8457
Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Caraș-Severin (Urmare din pag. l-a) bogate tradiții muncitorești, secretarul general al partidului a vizitat Laminorul de grosisor și de semifabricate, realizare tehnică importantă, precum și întreprinderea constructoare de mașini și alte unități industriale din județul Caraș-Severin. Ca și la Brăila, și aici, tovarășul Nicolae Ceaușescu a evidențiat importanța progresului tehnic, a introducerii celor mai înaintate cuceriri ale științei și tehnicii in toate sferele economico-productive. La Stațiunea de cercetări și producție pomicolă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind rezultatele obținute, arăta că programul de dezvoltare a pomiculturii județului va trebui revizuit în sensul accelerării ritmurilor plantărilor, a extinderii suprafețelor pomicole și a insistat asupra necesității asigurării materialului săditor, a mașinilor și utilajelor, precum și a cadrelor. S-a indicat, de asemenea, să se sprijine pomicultura în cadrul asociațiilor din zone cu tradiție in acest domeniu. La întreprinderea de construcții de mașini Caransebeș, secretarul general al partidului a indicat să se ia măsuri energice pentru sporirea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor de producție în scopul diminuării efortului fizic și creșterii eficienței. La întreprinderea siderurgică „Oțelul Roșu“, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat realizările obținute în perioada trecută de la precedenta vizită din 1971. Examinînd, printre altele, modul în care este folosit spațiul construit și desfășurarea procesului tehnologic, a atras atenția asupra soluțiilor aplicate care nu se dovedesc a fi dintre cele mai judicioase și se recomandă măsuri care să permită instalarea în spațiul obținut a unei noi linii de laminare. La marea întreprindere constructoare de mașini, secretarul general al partidului a analizat, împreună cu ministrul industriei construcțiilor de mașini și cu specialiștii, programele de dezvoltare a producției de motoare pentru nave, a generatoarelor cu puteri mari și a altor agregate și utilaje și a insistat asupra necesității de a se asimila și integra în fabricație toate ansamblele și subansamblele componente ale acestor produse de înaltă tehnicitate. La închiderea ediției, la Reșița se desfășura adunarea populară, in cadrul căreia tovarășul Nicolae Ceaușescu a luat cuvîntul, intîmpinat cu urale și ovații de miile și miile de oameni ai muncii, români, maghiari, germani și de alte naționalități. In cursul tuturor acestor vizite de lucru, tovarășul Nicolae Ceaușescu a abordat, de asemenea, o serie de probleme ce vizează activitatea internațională a partidului și statului nostru, în lumina indestructibilei interdependențe dintre politica internă și cea externă, în spiritul năzuințelor de creație pașnică a poporului nostru In cuvântarea, despre care am amintit, de la marea adunare populară din municipiul Brăila, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că la baza relațiilor internaționale partidul și statul nostru așează ferm principiile deplinei egalități în drepturi, respectării independenței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, renunțarea la forță și amenințarea cu forța, asigurarea dreptului fiecărei națiuni la dezvoltare liberă, independentă. în lumina acestor principii țara noastră iși dezvoltă relațiile de prietenie și colaborare cu toate țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare și nealiniate, cu toate țările, indiferent de mărime, de orînduirea lor socială. Pe baza principiilor ferme ale politicii noastre externe, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu îndreptăm relațiile cu o țară împotriva altei țări, nu considerăm că, dezvoltînd raporturile cu unii, trebuie să le diminuăm cu alții. Dimpotrivă, sîntem ferm hotărîți să dezvoltăm relațiile cu toate statele care sunt de acord cu principiile de egalitate și neamestec în treburile interne, în spiritul principiilor independenței și suveranității naționale, al voinței poporului român, secretarul general al partidului nostru a declarat răspicat că nu vom vinde nimănui și niciodată independența României, că țara noastră nu dorește să fie instrumentul cuiva în Balcani, ci dorește să trăiască în pace și prietenie cu vecinii, cu toate popoarele și că în această corelație ea acționează consecvent pentru eliminarea divergențelor, pentru colaborare, progres și pace în lume. Idei călăuzitoare ale acestei politici au fost reluate și în textul interviului acordat de tovarășul Nicolae Ceaușescu ziarului „Le Figaro“ precum și în interviul acordat Societății naționale de radio și televiziune (N.I.R.T.) și grupului de presă „Etzela ’at“ din Iran. Caracterul constructiv al politicii interne și externe a partidului și statului nostru, esența sa principială se bucură de adeziunea deplină a întregului nostru popor și are un larg ecou internațional. Ne-a fost dat să asistăm la puternicele manifestări de dragoste, respect și recunoștință și cu prilejul recentelor vizite de lucru în Vrancea, Brăila, Galați (unde tovarășul Nicolae Ceaușescu a asistat la exerciții și aplicații militare demonstrative), precum și în județul Caraș-Severin Sintemn mîndri de faptul că personalitatea politică de prim rang a tovarășului Nicolae Ceaușescu și aportul său la cauza generală a Progresului și păcii se bucură de înaltă apreciere și peste hotare. n această ordine de idei consemnăm apariția la Delhi a unui nou volum consacrat în India personalității șefului statului român, sub titlul : „Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România despre problemele politice internaționale majore“. Prefațat de o notă biografică, volumul cuprinde selecțiuni din articole, studii, cuvîntări, interviuri în care se evidențiază personalitatea președintelui nostru, ideile sale majore privitoare la problemele actuale ce confruntă omenirea. în însumarea evenimentelor politice și social-economice din această săptămînă consemnăm, de asemenea, desfășurarea lucrărilor Congresului național de chimie. Această importantă reuniune științifică, care prilejuiește evaluarea progreselor înregistrate în cercetarea științifică și în activitatea sectorului chimie se bucură de un mare ecou în lumea științei românești și pe plan internațional. La deschiderea Congresului, acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, director general al Institutului Central de Chimie, a reliefat în cuvîntul rostit aportul chimiei și rezultatele obținute in activitatea de dezvoltare a țării. Oamenii de știință români prezenți la Congres, precum și oaspeții de peste hotare au elogiat contribuția științifică a tovarășei Elena Ceaușescu în realizarea marilor succese ale chimiei actuale românești. Prestigioasa reuniune națională a celor ce activează în chimie, dezbaterile ce au avut loc vor marca noi și însemnate perspective dezvoltării chimiei românești în lumina Programului partidului de dezvoltare multilaterală a țării noastre. Concepție • Metodologie • Experiență MAI MULT CĂRBUNE, CALITATE, EFICIENȚĂ - coordonatele muncii noastre de generalizare a metodelor înaintate Autoconducerea muncitorească impune angajarea tot mai intensă a inițiativei creatoare și răspunderii fiecărui om al muncii pentru înfăptuirea cu cît mai bune rezultate a sarcinilor de plan. Urmărind îndeaproape realizarea acestui deziderat, comitetul sindicatului este preocupat să-și perfecționeze continuu formele de mobilizare și de participare directă a minerilor la organizarea și conducerea producției. Locul de frunte îl ocupă întrecerea socialistă, care are drept principal obiectiv realizarea integrală a angajamentului de a produce în acest an 16 000 tone cărbune peste sarcinile planificate. Punem accentul in activitatea organizatorică consacrată întrecerii socialiste pe inițierea cu regularitate, la nivelul sectoarelor de producție și al întreprinderii, a unor consfătuiri, schimburi liență, urmate de demonstrații de expepractice, prin care urmărim să determinăm ridicarea tuturor formațiilor de lucru in rîndul celor fruntașe și evidențiate, să ajutăm, cu alte cuvinte, pe această cale, fiecare brigadă de mineri sa-si realizeze ritmic si cu înaltă eficientă sarcinile de plan, împreună cu consiliul oamenilor muncii, a fost elaborat un program de măsuri care vizează, creșterea mai accentuată a productivității muncii, întărirea ordinei și disciplinei, ridicarea calificării profesionale a minerilor si asigurarea stabilității forței de muncă. Avem in vedere mai buna organizare a muncii abatajele în trepte răsturnate, introducerirea unor noi utilaje de mare productivitate: aprovizionarea fronturilor de lucru pentru brigăzile care lucrează in schimbul IV, asigurarea unui număr corespunzător de vagonete goale si a asistenței tehnice la transportul în subteran etc. Pe de altă parte, a fost revizuită programa,Școlii brigadierului“ (la care, alături de 50 de șefi de brigadă participă acum și activul sindical), in sensul că au fost introduse expuneri privind tehnicile miniere de vîrf, unele inițiative muncitorești in întrecere. S-a instituit, totodată, „Ziua maistrului miner“. Aceasta se ține, de regulă, în ultima zi a fiecărei luni și prilejuiește o largă dezbatere a problemelor legate de organizarea și conducerea locurilor de muncă, mecanizarea lucrărilor miniere etc. Concomitent, comitetul sindicatului a organizat câteva consfătuiri în sectoarele de producție și schimburi de experiență la nivelul întreprinderii, care au avut ca obiect mai buna cunoaștere și generalizarea inițiativelor muncitorești ce se aplică la noi. Primul schimb de experiență l-arg consacrat inițiativei, cu larg răsunet în exploatările miniere din Valea Jiului, pornită de la brigada condusă de Eugen Voicu din sectorul IV al întreprinderii noastre și cunoscută sub denumirea de „Brigada înaltei productivități" iar, de curînd, un altul s-a referit la inițiativa ortacilor noștri de la Lonea r .Brigada de producție și educație socialistă“. Că am procedat bine ne-o demonstrează și rezultatele cu care se încheie acum bilanțurile lunare. Astfel, dacă „Brigada înaltei productivități“ a fost aplicată cu bune rezultate în trimestrul I a.c. doar de trei formații de lucru, respectiv cele conduse de Eugen Voicu cu cei 70 de ortaci ai săi, de Viorel Corcis din sectorul V. și Florea Mionici din sectorul III, alte brigăzi, care aveau rămâneri în urmă, au reușit să-și realizeze acum cu succes sarcinile de plan. Firește, că nu ne declarăm mulțumiți cu rezultatele obținute, deoarece scopul nostru este să ajungem ca toate brigăzile de mineri din întreprindere să-și realizeze integral, lună de lună, sarcinile de plan. Acest lucru este pe deplin posibil. Va trebui însă ca, odată cu viitoarele acțiuni consacrate generalizării experienței înaintate, să ajutăm mai mult, să acționăm mai prompt pentru utilizarea cu randament sporit, în condițiile grele și complexe ale tectonicii zăcămintului, a combinelor de înaintare în galerii, utilajelor de încărcare mecanică, pentru întărirea ordinei și disciplinei, asigurarea securității muncii minerilor și desfășurarea unei mai intense munci de educație. Avem în această privință un program concret de lucru, rezultat din îndrumarea și controlul efectuat în întreprinderea noastră de către un colectiv al Consiliului Central al U.G.S.R., pe care sîntem hotăriți să-l realizăm în întregime. ing. Vasile DRAGAN responsabilul comisiei pentru întrecerea socialistă și extinderea experienței înaintate a comitetului sindicatului de la întreprinderea minieră Petrila Firăreasa Elena Truică, organizatoare de grupă sindicală, de la întreprinderea textilă „7 Noiembrie“ din București, caută să facă din experiența sa, dobindită in cei 25 de ani de muncă, un bun comun pentru mai tinerele sale colege. Climatul de întrajutorare tovărășească in muncă, stimulat, prin exemplul său, domină viața intregii grupe sindicale. In clișeu , Elena Truică discutînd despre profesie cu țesătoarea Emilia Militaru Foto , Petre COZIA UnmrniiMa • Comitetul Uniunii sindicatelor din comerț și cooperație, împreună cu Ministerul Comerțului Interior, au organizat o consfătuire în care au fost dezbătute sarcinile ce revin cadrelor didactice din liceele de specialitate, școlile profesionale și organelor sindicale pentru ridicarea nivelului instructiv - educativ al elevilor în anul de învățămînt 1978/ 1979, instruirii practice și integrării în producție a absolvenților. • Consiliul județean al sindicatelor Bacău a organizat, la clubul din orașul Moinești, o consfătuire cu tema : „Responsabilitatea reprezentanților oamenilor muncii în consiliile oamenilor muncii, pentru rezolvarea propunerilor făcute de aceștia în activitatea economico-socială a unităților44. Au participat muncitori, ingineri, tehnicieni, membri în organele colective de conducere ale unităților economice din județ și activiști ai sindicatelor. Consiliul județean al sindicatelor Olt a organizat masă rotundă la Fabrica de confecții din Scornicești, pe tema : „Tendințe moderne în industria textilă44. La dezbateri au luat parte președinții comitetelor sindicatelor, cadre nerești tehnico-iigidin întreprinderile din județ ce aparțin ramurii industriei ușoare. • Consiliul județean al sindicatelor Ilfov a organizat o consfătuire de lucru cu președinții consiliilor de control muncitoresc din întreprinderile industriale, de transporturi și construcții din județ, pe tema : „Sporirea eficienței activității consiliilor de tral muncitoresc conal activității economice și sociale“. • „Organizarea de activități culturalsportive și turistice în zilele de repaus 44, pentru oamenii muncii, a fost tema consfătuirii inițiată de Consiliu județean al sindicatelor Timiș, la care au participat președinții comitetelor sindicatelor, ai consiliilor de educație și activitatea politică ras-sportivă, ai culturiipentru turisml masă din întreprinderile județului. Comitetul Uniunii sindicatelor din instituțiile administrative de stat și consiliile populare, în colaborare cu Consiliul județean al sindicatelor Caraș- Severin, a organizat la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Reșița, un schimb de experiență, pe tema : ..Stilul și metodele folosite de comisiile de judecată în rezolvarea litigiilor de muncă“. Au participat președinții comitetelor sindicatelor și ai comisiilor de judecată, juriști și directori de la unitățile din județ ce aparțin acestei ramuri de activitate. (Urmare din pag. la te mai mult ca în alte părți, aici, în universul exact al metalurgiei, ideea de a transforma cantitatea intr-o nouă calitate nu este o problemă ce cuprinde, eminamente, produsul, ei se referă, mai cu seamă, la oameni. — Mai explicit ?, revin, căutînd să pătrund în afirmația atît de categorică pe care mi-o făcuse. — Ai chiar atît de mult timp ?, mă întreabă, la rîndul său, Mircea Brad. De fapt, mă avizează că el nu prea are și... In fond, poate are dreptate. Ar trebui să-mi povestească despre multe lucruri. Unele mai vechi, altele mai noi. Neapărat despre zbuciumul oțelarilor de a pune la punct șarjele secvenționale, procedeu care asigură o bună calitate turnării continue. — Pe de o parte -n îmi explică maistrul Ionel Onaca — cîștigul cel mare vine de la creșterea procentului de scoatere din metal. O economie de 125 000 de tone de metal pe an. Nu a fost ușor... — Tehnologie nouă... — Nu numai de asta, mai a fost și neîncrederea — adică să fiu înțeles, poate că nu-i chiar vorba de neîncredere, ci de afurisita de obișnuință care credem, uneori, că ne face viața ușoară. Și de aici, discuții. — Multe ? — Ce să zic ? ! Dar nu ne-am lăsat. Că pentru nou, așa este la noi regula, faci nu faci parte din C.O.M., te bați ca să-l introduci în producție, că este în interesul producției și al nostru. — Chiar cînd ideea nu este a ta ? — Ce înseamnă a ta ? Dacă este bună, ideea este a noastră — nu mai are importanță un nume. De altfel, ideile, în condițiile de modernitate ale tehnologiilor din combinat, sunt din ce în ce mai colective. Adică sunt întregite, completate. Desprind un adevăr simplu — oamenii combinatului, în efortul lor pentru a trece de la cantitate la o nouă calitate, învăță să gindească mai mult, mai la esență. Nu unul sau doi, ci toți. Și nu numai la oțelărie. Ci și la celelalte uzine ale combinatului. Cu efecte măsurabile. Expresie a autoconducerii muncitorești. La laminorul de benzi la cald, de pildă, o nouă concepție organizatorică, de fapt realizarea unei complete ritmicități și a unei mai judicioase dotări cu scule ajutătoare, a făcut să crească randamentul agregatului cu 989 de tone laminate în 24 de ore. Exemplele pot continua. Dar se „învechesc“ iute. Oamenii oțelului gălățean sînt inventivi atunci cînd e continuu vorba de producție. E calitatea lor de bază. Parte de substanță din personalitatea lor. OȚELUL IȘI IA TĂRIA DE LA OAMENI MUNCA - pag. 2-a Il EllI EI Wis I Vineri 15 septembrie 1978