Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)

1978-09-15 / nr. 8457

Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Caraș-Severin (Urmare din pag. l-a) bogate tradiții muncitorești, secretarul general al partidului a vizi­tat Laminorul de grosisor și de semifabricate, realizare tehnică im­portantă, precum și întreprinderea constructoare de mașini și alte unități industriale din județul Caraș-Severin. Ca și la Brăila, și aici, tovarășul Nicolae Ceaușescu a evidențiat importanța progre­sului tehnic, a introducerii celor mai înaintate cuceriri ale științei și tehnicii in toate sferele economico-productive. La Stațiunea de cercetări și producție pomicolă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind rezultatele obținute, arăta că pro­gramul de dezvoltare a pomiculturii județului va trebui revizuit în sensul accelerării ritmurilor plantărilor, a extinderii suprafețelor pomicole și a insistat asupra necesității asigurării materialului săditor, a mașinilor și utilajelor, precum și a cadrelor. S-a indicat, de asemenea, să se sprijine pomicultura în cadrul asociațiilor din zone cu tradiție in acest domeniu. La întreprinderea de construc­ții de mașini Caransebeș, secretarul general al partidului a indicat să se ia măsuri energice pentru sporirea gradului de mecanizare și automatizare a proceselor de producție în scopul diminuării efortului fizic și creșterii eficienței. La întreprinderea siderurgică „Oțelul Roșu“, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat realizările obținute în perioada trecută de la precedenta vizită din 1971. Exa­­minînd, printre altele, modul în care este folosit spațiul construit și desfășurarea procesului tehnologic, a atras atenția asupra solu­țiilor aplicate care nu se dovedesc a fi dintre cele mai judicioase și se recomandă măsuri care să permită instalarea în spațiul ob­ținut a unei noi linii de laminare. La marea întreprindere constructoare de mașini, secretarul gene­ral al partidului a analizat, împreună cu ministrul industriei con­strucțiilor de mașini și cu specialiștii, programele de dezvoltare a producției de motoare pentru nave, a generatoarelor cu puteri mari și a altor agregate și utilaje și a insistat asupra necesității de a se asimila și integra în fabricație toate ansamblele și subansamblele componente ale acestor produse de înaltă tehni­citate. La închiderea ediției, la Reșița se desfășura adunarea populară, in cadrul căreia tovarășul Nicolae Ceaușescu a luat cuvîntul, intîmpinat cu urale și ovații de miile și miile de oameni ai muncii, români, maghiari, germani și de alte naționalități. In cursul tuturor acestor vizite de lucru, tovarășul Nicolae Ceaușescu a abordat, de asemenea, o serie de probleme ce vizează activitatea internațională a partidului și statului nostru, în lumina indestructibilei interdependențe dintre politica internă și cea exter­nă, în spiritul năzuințelor de creație pașnică a poporului nostru In cuvântarea, despre care am amintit, de la marea adunare popu­lară din municipiul Brăila, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că la baza relațiilor internaționale partidul și statul nostru așează ferm principiile deplinei egalități în drepturi, respectării indepen­denței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, renunțarea la forță și amenințarea cu forța, asigurarea dreptului fiecărei națiuni la dezvoltare liberă, indepen­dentă. în lumina acestor principii țara noastră iși dezvoltă rela­țiile de prietenie și colaborare cu toate țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare și nealiniate, cu toate țările, indiferent de mărime, de orînduirea lor socială. Pe baza principiilor ferme ale politicii noastre externe, sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu îndreptăm relațiile cu o țară împotriva altei țări, nu consi­derăm că, dezvoltînd raporturile cu unii, trebuie să le diminuăm cu alții. Dimpotrivă, sîntem ferm hotărîți să dezvoltăm relațiile cu toate statele care sunt de acord cu principiile de egalitate și nea­mestec în treburile interne, în spiritul principiilor independenței și suveranității naționale, al voinței poporului român, secretarul ge­neral al partidului nostru a declarat răspicat că nu vom vinde ni­mănui și niciodată independența României, că țara noastră nu dorește să fie instrumentul cuiva în Balcani, ci dorește să trăiască în pace și prietenie cu vecinii, cu toate popoarele și că în această corelație ea acționează consecvent pentru eliminarea divergențelor, pentru colaborare, progres și pace în lume. Idei călăuzitoare ale acestei politici au fost reluate și în textul interviului acordat de tovarășul Nicolae Ceaușescu ziarului „Le Figaro“ precum și în interviul acordat Societății naționale de radio și televiziune (N.I.R.T.) și grupului de presă „Etzela ’at“ din Iran. Caracterul constructiv al politicii interne și externe a partidului și statului nostru, esența sa principială se bucură de adeziunea de­plină a întregului nostru popor și are un larg ecou internațional. Ne-a fost dat să asistăm la puternicele manifestări de dragoste, respect și recunoștință și cu prilejul recentelor vizite de lucru în Vrancea, Brăila, Galați (unde tovarășul Nicolae Ceaușescu a asis­tat la exerciții și aplicații militare demonstrative), precum și în ju­dețul Caraș-Severin Sintemn mîndri de faptul că personalitatea politică de prim rang a tovarășului Nicolae Ceaușescu și aportul său la cauza generală a P­rogresului și păcii se bucură de înaltă apreciere și peste hotare. n această ordine de idei consemnăm apariția la Delhi a unui nou volum consacrat în India personalității șefului statului român, sub titlul : „Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste Româ­nia despre problemele politice internaționale majore“. Prefațat de o notă biografică, volumul cuprinde selecțiuni din articole, studii, cuvîntări, interviuri în care se evidențiază personalitatea președin­telui nostru, ideile sale majore privitoare la problemele actuale ce confruntă omenirea. în însumarea evenimentelor politice și social-economice din această săptămînă consemnăm, de asemenea, desfășurarea lucrări­lor Congresului național de chimie. Această importantă reuniune științifică, care prilejuiește evaluarea progreselor înregistrate în cercetarea științifică și în activitatea sectorului chimie se bucură de un mare ecou în lumea științei românești și pe plan interna­țional. La deschiderea Congresului, acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, director general al Institutului Central de Chimie, a reliefat în cuvîntul rostit aportul chimiei și rezultatele obținute in activitatea de dezvoltare a țării. Oamenii de știință români prezenți la Con­gres, precum și oaspeții de peste hotare au elogiat contribuția ști­ințifică a tovarășei Elena Ceaușescu în realizarea marilor succese ale chimiei actuale românești. Prestigioasa reuniune națională a celor ce activează în chimie, dezbaterile ce au avut loc vor marca noi și însemnate perspective dezvoltării chimiei românești în lu­mina Programului partidului de dezvoltare multilaterală a țării noastre. Concepție • Metodologie • Experiență MAI MULT CĂRBUNE, CALITATE, EFICIENȚĂ - coordonatele muncii noastre de generalizare a metodelor înaintate Autoconducerea muncitorească impune angajarea tot mai intensă a inițiativei creatoare și răspunderii fiecărui om al muncii pentru înfăptuirea cu cît mai bune rezultate a sarcinilor de plan. Urmărind îndeaproape realizarea acestui deziderat, comitetul sindicatului este preocupat să-și perfecționeze continuu formele de mobilizare și de participare directă a mi­nerilor la organizarea și conducerea pro­ducției. Locul de frunte îl ocupă între­cerea socialistă, care­ are drept principal obiectiv realizarea integrală a angajamen­tului de a produce în acest an 16 000 tone cărbune peste sarcinile planificate. Punem accentul in activitatea organiza­torică consacrată întrecerii socialiste pe inițierea cu regularitate, la nivelul sec­toarelor de producție și al întreprinderii, a unor consfătuiri, schimburi liență, urmate de demonstrații de expe­practice, prin care urmărim să determinăm ridi­carea tuturor formațiilor de lucru in rîndul celor fruntașe și evidențiate, să ajutăm, cu alte cuvinte, pe această cale, fiecare brigadă de mineri sa-si realizeze ritmic si cu înaltă eficientă sarcinile de plan, împreună cu consiliul oamenilor mun­cii, a fost elaborat un program de mă­suri care vizează, creșterea mai accen­tuată a productivității muncii, întărirea ordinei și disciplinei, ridicarea calificării profesionale a minerilor si asigurarea stabilității forței de muncă. Avem in ve­dere mai buna organizare a muncii abatajele în trepte răsturnate, introduce­ri­rea unor noi utilaje de mare producti­vitate: aprovizionarea fronturilor de lucru pentru brigăzile care lucrează in schim­bul IV, asigurarea unui număr corespun­zător de vagonete goale si a asistenței tehnice la transportul în subteran etc. Pe de altă parte, a fost revizuită programa­­,Școlii brigadierului“ (la care, alături de 50 de șefi de brigadă participă acum și activul sindical), in sensul că au fost in­troduse expuneri privind tehnicile mi­niere de vîrf, unele inițiative muncito­rești in întrecere. S-a instituit, totodată, „Ziua maistrului miner“. Aceasta se ține, de regulă, în ultima zi a fiecărei luni și prilejuiește o largă dezbatere a probleme­lor legate de organizarea și conducerea locurilor de muncă, mecanizarea lucrărilor miniere etc. Concomitent, comitetul sindicatului a organizat câteva consfătuiri în sectoarele de producție și schimburi de experiență la nivelul întreprinderii, care au avut ca obiect mai buna cunoaștere și generali­zarea inițiativelor muncitorești ce se aplică la noi. Primul schimb de experien­ță l-arg consacrat inițiativei, cu larg ră­sunet în exploatările miniere din Valea Jiului, pornită de la brigada condusă de Eugen Voicu din sectorul IV al între­prinderii noastre și cunoscută sub denu­mirea de „Brigada înaltei productivități" iar, de curînd, un altul s-a referit la ini­țiativa ortacilor noștri de la Lonea r .Bri­gada de producție și educație socialistă“. Că am procedat bine ne-o demonstrea­ză și rezultatele cu care se încheie acum bilanțurile lunare. Astfel, dacă „Brigada înaltei productivități“ a fost aplicată cu bune rezultate în trimestrul I a.c. doar de trei formații de lucru, respectiv cele conduse de Eugen Voicu cu cei 70 de ortaci ai săi, de Viorel Corcis din secto­rul V. și Florea Mionici din sectorul III, alte brigăzi, care aveau rămâneri în urmă, au reușit să-și realizeze acum cu succes sarcinile de plan. Firește, că nu ne declarăm mulțumiți cu rezultatele obținute, deoarece scopul nostru este să ajungem ca toate brigăzile de mineri din întreprindere să-și reali­zeze integral, lună de lună, sarcinile de plan. Acest lucru este pe deplin posibil. Va trebui însă ca, odată cu viitoarele ac­țiuni consacrate generalizării experienței înaintate, să ajutăm mai mult, să acțio­năm mai prompt pentru utilizarea cu­ ran­dament sporit, în condițiile grele și com­plexe ale tectonicii zăcămintului, a com­binelor de înaintare în galerii, utilajelor de încărcare mecanică, pentru întărirea ordinei și disciplinei, asigurarea secu­rității muncii minerilor și desfășurarea unei mai intense munci de educație. Avem în această privință un program concret de lucru, rezultat din îndrumarea și controlul efectuat în întreprinderea noastră de către un colectiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R., pe care sîntem hotăriți să-l realizăm în întregime. ing. Vasile DRAGAN responsabilul comisiei pentru întrecerea socialistă și extinderea experienței înaintate a comitetului sindicatului de la întreprinderea minieră Petri­la Firăreasa Elena Truică, organizatoare de grupă sindicală, de la întreprinderea textilă „7 Noiembrie“ din București, caută să facă din experiența sa, dobindită in cei 25 de ani de muncă, un bun comun pentru mai tinerele sale colege. Climatul de întrajutorare tovărășească in muncă, stimulat, prin exemplul său, domină viața intregii grupe sindicale. In clișeu , Elena Truică discutînd despre profesie cu țesătoarea Emilia Militaru Foto , Petre COZIA UnmrniiMa • Comitetul Uni­unii sindicatelor din comerț și cooperație, împreună cu Minis­terul­­ Comerțului In­terior, au organizat o consfătuire în ca­re au fost dezbătu­te sarcinile ce revin cadrelor didactice din liceele de spe­cialitate, școlile pro­fesionale și organe­lor sindicale pentru ridicarea nivelului instructiv - educativ al elevilor în anul de învățămînt 1978/ 1979, instruirii prac­tice și integrării în producție a absol­venților. • Consiliul jude­țean al sindicatelor Bacău a organizat, la clubul din orașul Moinești, o consfă­tuire cu tema : „Res­ponsabilitatea repre­zentanților oameni­lor muncii în consi­liile oamenilor mun­cii, pentru rezolva­rea propunerilor făcute de aceștia în­ activitatea economi­­co-socială a unită­ților44. Au participat muncitori, ingineri, tehnicieni, membri în organele colecti­ve de conducere ale unităților economice din județ și activiști ai sindicatelor.­­ Consiliul jude­țean al sindicatelor Olt a organizat masă rotundă la Fa­­­brica de confecții din Scornicești, pe tema : „Tendințe moderne în industria textilă44. La dezba­teri au luat parte președinții comite­telor sindicatelor, cadre nerești tehnico-iigi­­din între­prinderile din județ ce aparțin ramurii industriei ușoare. • Consiliul jude­țean al sindicatelor Ilfov a organizat o consfătuire de lucru cu președinții consi­liilor de control muncitoresc din în­treprinderile indus­triale, de transpor­turi și construc­ții din județ, pe tema : „Sporirea eficienței activității consiliilor de tral muncitoresc con­al activității economice și sociale“. • „Organizarea de activități cultural­­sportive și turistice în zilele de repaus 44, pentru oamenii muncii, a fost­ tema consfătuirii iniț­iată de Consiliu­ jude­țean al sindicatelor Timiș, la care au participat președinții comitetelor sin­di­ca­­­telor, ai consiliilor de educație și activitatea politică ras-sportivă, ai cultu­­rii­pentru tu­­rism­l masă din întreprinderile jude­țului.­­ Comitetul Uniu­nii sindicatelor din instituțiile adminis­trative de stat și consiliile populare, în colaborare cu Consiliul județean al sindicatelor Caraș- Severin, a organizat la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Reșița, un schimb de expe­riență, pe tema : ..Stilul și metodele folosite de comisiile de judecată în re­zolvarea litigiilor de muncă“. Au partici­­pat președinții co­mitetelor sindicate­lor și ai comisiilor de judecată, juriști și directori de la unitățile din județ ce aparțin acestei ra­muri de activitate. (Urmare din pag. l­a­­ te mai mult ca în alte părți, aici, în universul exact al me­talurgiei, ideea de a transforma cantitatea intr-o nouă calitate nu este o problemă ce cuprin­de, eminamente, produsul, ei se referă, mai cu seamă, la oa­meni. — Mai explicit ?, revin, cău­­tînd să pătrund în afirmația atît de categorică pe care mi-o făcuse. — Ai chiar atît de mult timp ?, mă întreabă, la rîndul său, Mircea Brad. De fapt, mă avizează că el nu prea are și... In fond, poate are dreptate. Ar trebui să-mi povestească des­pre multe lucruri. Unele mai vechi, altele mai noi. Neapărat despre zbuciumul oțelarilor de a pune la punct șarjele sec­­venționale, procedeu care asi­gură o bună calitate turnării continue. — Pe de o parte -n îmi ex­plică maistrul Ionel Onaca — cîștigul cel mare vine de la creșterea procentului de scoa­tere din metal. O economie de 125 000 de tone de metal pe an. Nu a fost ușor... — Tehnologie nouă... — Nu numai de asta, mai a fost și neîncrederea — adică să fiu înțeles, poate că nu-i chiar vorba de neîncredere, ci de afurisita de obișnuință care credem, uneori, că ne face viața ușoară. Și de aici, dis­cuții. — Multe ? — Ce să zic ? ! Dar nu ne-am lăsat. Că pentru nou, așa este la noi regula, faci nu faci parte din C.O.M., te bați ca să-l in­troduci în producție, că este în interesul producției și al nos­tru. — Chiar cînd ideea nu este a ta ? — Ce înseamnă a ta ? Dacă este bună, ideea este a noas­tră — nu mai are importanță un nume. De altfel, ideile, în condițiile de modernitate ale tehnologiilor din combinat, sunt din ce în ce mai colective. Adi­că sunt întregite, completate. Desprind un adevăr simplu — oamenii combinatului, în efortul lor pentru a trece de la cantitate la o nouă calitate, în­văță să gindească mai mult, mai la esență. Nu unul sau doi, ci toți. Și nu numai la oțelă­­rie. Ci și la celelalte uzine ale combinatului. Cu efecte măsu­rabile. Expresie a autoconduce­­rii muncitorești. La laminorul de benzi la cald, de pildă, o nouă concepție organizatorică, de fapt realizarea unei com­plete ritmicități și a unei mai judicioase dotări cu scule aju­tătoare, a făcut să crească ran­damentul agregatului cu 989 de tone laminate în 24 de ore. Exemplele pot continua. Dar se „învechesc“ iute. Oamenii oțelului gălățean sînt inventivi atunci cînd e continuu vorba de producție. E calitatea lor de bază. Parte de substanță din personalitatea lor. OȚELUL IȘI IA TĂRIA DE LA OAMENI MUNCA - pag. 2-a Il EllI EI Wis I Vineri 15 septembrie 1978

Next