Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)

1978-09-15 / nr. 8457

ÍNTR-O atmosferă entuziastă, DE HOTĂRIRE UNANIMĂ DE A ÎNFĂPTUI POLITICA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ ANUL XXXIV • nr. 8­457 .............................. 15 septembrie 1978 • 8 pagini, 50 bani Proletar, din toate țările, uniți-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA A PARTIDULUI ȘI STATULUI După vizita ce a avut loc în județul Vrancea, asupra căreia am stăruit în retrospectiva din numărul trecut al gazetei noastre, aceeași atmosferă vibrantă a caracterizat prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în mijlocul oamenilor muncii din județele Brăila și Galați. Impor­tantul centru industrial Brăila a avut cinstea să-l pri­mească pe secretarul general al partidului cu sentimente izvorîte din deplinătatea coeziunii dintre partid și popor. La Brăila, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat între­prinderea de utilaj greu „Progresul“, Șantierul naval, întreprinderea „Laminorul“, Combinatul de celuloză, hir­­tie și fibre artificiale, precum și Cooperativa agricolă de producție „Tudor Vladimirescu“ din comuna cu același nume. Așa cum se evidenția în cuvîntarea la marea adunare populară din municipiul Brăila, secretarul general al partidului și-a exprimat impresiile plăcute despre munca și rezultatele obținute de oamenii muncii din unitățile vizitate, arătînd că succesele brăilenilor se înscriu în rea­lizările remarcabile obținute pe țară, exprimate în cele peste 40 de miliarde lei producție suplimentară realizate în doi ani și opt luni din actualul cincinal, ceea ce ne dă garanția că pînă la 1980 se va înfăptui în întregime planul stabilit de Congresul al XI-lea și Programul suplimentar elaborat de Conferința Națională. Aceste rezultate au per­mis să se înfăptuiască prevederile majorate de creștere a nivelului de trai material și spiritual prin încheierea primei etape a majorării retribuției, prin creșterea volu­mului construcțiilor de locuințe, chiar la Brăila, secretarul general al partidului anunțînd de pildă, alocarea de fon­duri suplimentare pentru construirea unui nou cartier de locuințe destinate muncitorilor de la „Progresul“. în aceeași cuvîntare, tovarășul Nicolae Ceaușescu a insistat asupra unor aspecte care trebuie să stea în centrul aten­ției organelor locale de partid, a oamenilor muncii, cum sunt : mai buna folosire a capacităților de producție, organi­zarea superioară a producției și a muncii, în spiritul auto­­conducerii muncitorești, reducerea cheltuielilor materiale și sporirea eficienței economice în toate domeniile. Aceleași idei călăuzitoare­­ de creștere a potențialului economic și a eficienței economice au stat la baza dialo­gului cu oamenii muncii, avut de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei de lucru, în această săptă­­mînă, în județul Caraș-Severin. în acest județ au fost vizitate mai multe unități economice din Caransebeș, în­treprinderea de construcții de mașini și întreprinderea „O­­țelul Roșu“, în marele centru siderurgic al țării. Reșița, cu (Continuare in pag. 2-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI UAE CEAUȘESCU în județul CARAȘ-SEVERIN De la angajament la faptă Muncind cu însuflețire și abnegație, oamenii muncii din ind­us­­trie, transporturi, construcții, agricultură, din toate sectoarele eco­nomiei naționale, își amplifică eforturile și capacitatea creatoare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1978 și pe întregul cincinal. Realizările pe care tot mai multe colective de muncă le raportează în întrecerea socialistă — orientată ferm spre valorifi­­ c Rezultat al muncii pline de natului de utilaj greu din Iași abnegație a constructorilor și a fost conectat la circuitul eco­montorilor, al modului exemplar nomic productiv cel de-al doilea în care iși îndeplinesc angaja- cuptor, de 12.5 tone, al turna to­mentele luate în întrecere, pe cnei de fontă. Realizată după un platforma industrială a Combi- proiect elaborat de specialiștii carea tuturor resurselor menite să asigure creșterea susținută a producției nete și fizice, a beneficiilor - constituie o garanție a îndeplinirii cu succes a tuturor indicatorilor planului pe anul a­­cesta și, totodată, un puternic îndemn pentru obținerea de noi izbinzi în opera de dezvoltare și înflorire continuă a patriei­ români, noua capacitate se dis­tinge prin înaltul său nivel de mecanizare și automatizare a în­tregului proces tehnologic.­­ înscriind ca obiective prin­cipale în întrecerea socialistă în­deplinirea și depășirea noilor in­dicatori economici, colectivele de muncă din întreprinderile de ex­ploatare aparținind Centralei mi­(Continuare in pag. 3-a) REPORTAJ LA ZIUA DE AZI A ȚĂRII Semn al înaltei prețuiri pe care partidul și statul nostru o acordă muncii oamenilor vetrelor nestinse ale metalului, sărbătorirea „ZILEI METALURGISTULUI“ este, în același timp, un prilej d­e bilanț. Ritmurile inalte de dezvoltare a acestei ramuri, precumpănitoare în progresul economic patriei noastre socialiste, sunt semnificative. Dacă in Româ­nl­nia anului 1938 se vorbea de o producție de oțel de 280 000 tone, în acest an se vor realiza 12 milioane de tone de oțel, urmind ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție anuală de 17 milioane tone de oțel. Sunt pași din pașii viguroși ai industriei noastre. Hărniciei metalurgiștilor i se cuvine cu prisosință de ziua lor, și întotdeauna, un sincer, muncitoresc omagiu, între șarja nr. 1 și cea de a­­cum, din acest septembrie, în existența Combinatului siderur­gic din Galați au trecut aproape 30,5 milioane de tone de oțel. Ca, nu timp, ci oțel. Pentru că aici oamenii își măsoară munca nu în ore, pur și simplu in ore, ci în tone de oțel — finalitate­a muncii lor. Sigur, s-ar putea vorbi în același mod, despre cele 25,5 milioane de tone de fontă sau despre cele 22 mili­oane de tone de laminate. Cu alte cuvinte, despre ultimii zece ani ai siderurgiei gălățene. Ani buni. Plini. M-am oprit însă la oțel și la oamenii lui pentr­u că am senzația că se petrece, continuu, un fascinant transfer de calități între oameni și me­tal. Oamenii dau metalului ceva din tenacitatea lor — oțelul dă oamenilor ceva din tăria lui. Și asta se simte. Și asta oamenii o știu. Face parte din mîndria lor. « — Asta cam așa e — ne în­vățăm mereu cite ceva unii pe alții­­. îmi confirmă maistrul oțelar Mircea Brad. — Ce înseamnă, pentru dum­neavoastră, oțelul l-am în­trebat nu dintr-o curiozitate oarecare, ci din nevoia de a preciza raporturile ce s-au sta­bilit aici intre oameni și me­tal. M-a privit șters, întors că­tre sine, răspunzîndu-și (a cita oară ?) sieși : — Totul ! Cuvîntul generalizează. Ex­primă condiția devenirii lor oameni care, învățînd aces­ta că“ oțel, s-au descoperit „să pe ei înșiși. Nu la modul posibili­tăților, ci la cel, infinit mai complex, al creației tehnice, al capacității de a-și organiza su­perior munca. Pentru că, pon- Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a) A „începe școala “ . Aproape nu există om astăzi, pentru care aceste cuvinte să nu aducă cu sine întreaga vibrație a copilăriei, întreg parfumul de vis al adolescenței, însoțit de în­semnele, proaspete, ale răspun­derii față de sensul conferit propriei tale vieți și de satis­facțiile pe care le vei culege sau nu de-a lungul existenței. Și ast­fel, in anotimpul cel mai grab­nic pătruns de metamorfoze și, prim­ele, de sentimentul melan­coliei în fața ultimelor frunze minate de pini spre aducere a­minte, școlarii dimineților noas­tre, cu abecedarele lor in ghioz­dane, pionierii cu mersul lor vioi, al tinereții nestăpinite, ori silueta zveltă a studentului — reprezintă tot atâtea imagini în­sorite, tonice, care transformă aevea picăturile de ploaie ale toamnei in rouă, sau adaugă de­corului ruginiu, bucuria începu­tului de drum și de certitudine. Aici și acum, în România anului 1978, această bucurie se bizuie Ion BANU (Continuare în pag. a 6-a)

Next