Munca, iulie-septembrie 1978 (Anul 34, nr. 8447-8459)
1978-09-15 / nr. 8457
ÍNTR-O atmosferă entuziastă, DE HOTĂRIRE UNANIMĂ DE A ÎNFĂPTUI POLITICA INTERNĂ ȘI EXTERNĂ ANUL XXXIV • nr. 8457 .............................. 15 septembrie 1978 • 8 pagini, 50 bani Proletar, din toate țările, uniți-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA A PARTIDULUI ȘI STATULUI După vizita ce a avut loc în județul Vrancea, asupra căreia am stăruit în retrospectiva din numărul trecut al gazetei noastre, aceeași atmosferă vibrantă a caracterizat prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în mijlocul oamenilor muncii din județele Brăila și Galați. Importantul centru industrial Brăila a avut cinstea să-l primească pe secretarul general al partidului cu sentimente izvorîte din deplinătatea coeziunii dintre partid și popor. La Brăila, tovarășul Nicolae Ceaușescu a vizitat întreprinderea de utilaj greu „Progresul“, Șantierul naval, întreprinderea „Laminorul“, Combinatul de celuloză, hirtie și fibre artificiale, precum și Cooperativa agricolă de producție „Tudor Vladimirescu“ din comuna cu același nume. Așa cum se evidenția în cuvîntarea la marea adunare populară din municipiul Brăila, secretarul general al partidului și-a exprimat impresiile plăcute despre munca și rezultatele obținute de oamenii muncii din unitățile vizitate, arătînd că succesele brăilenilor se înscriu în realizările remarcabile obținute pe țară, exprimate în cele peste 40 de miliarde lei producție suplimentară realizate în doi ani și opt luni din actualul cincinal, ceea ce ne dă garanția că pînă la 1980 se va înfăptui în întregime planul stabilit de Congresul al XI-lea și Programul suplimentar elaborat de Conferința Națională. Aceste rezultate au permis să se înfăptuiască prevederile majorate de creștere a nivelului de trai material și spiritual prin încheierea primei etape a majorării retribuției, prin creșterea volumului construcțiilor de locuințe, chiar la Brăila, secretarul general al partidului anunțînd de pildă, alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea unui nou cartier de locuințe destinate muncitorilor de la „Progresul“. în aceeași cuvîntare, tovarășul Nicolae Ceaușescu a insistat asupra unor aspecte care trebuie să stea în centrul atenției organelor locale de partid, a oamenilor muncii, cum sunt : mai buna folosire a capacităților de producție, organizarea superioară a producției și a muncii, în spiritul autoconducerii muncitorești, reducerea cheltuielilor materiale și sporirea eficienței economice în toate domeniile. Aceleași idei călăuzitoare de creștere a potențialului economic și a eficienței economice au stat la baza dialogului cu oamenii muncii, avut de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei de lucru, în această săptămînă, în județul Caraș-Severin. în acest județ au fost vizitate mai multe unități economice din Caransebeș, întreprinderea de construcții de mașini și întreprinderea „Oțelul Roșu“, în marele centru siderurgic al țării. Reșița, cu (Continuare in pag. 2-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI UAE CEAUȘESCU în județul CARAȘ-SEVERIN De la angajament la faptă Muncind cu însuflețire și abnegație, oamenii muncii din industrie, transporturi, construcții, agricultură, din toate sectoarele economiei naționale, își amplifică eforturile și capacitatea creatoare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1978 și pe întregul cincinal. Realizările pe care tot mai multe colective de muncă le raportează în întrecerea socialistă — orientată ferm spre valorifi c Rezultat al muncii pline de natului de utilaj greu din Iași abnegație a constructorilor și a fost conectat la circuitul ecomontorilor, al modului exemplar nomic productiv cel de-al doilea în care iși îndeplinesc angaja- cuptor, de 12.5 tone, al turna tomentele luate în întrecere, pe cnei de fontă. Realizată după un platforma industrială a Combi- proiect elaborat de specialiștii carea tuturor resurselor menite să asigure creșterea susținută a producției nete și fizice, a beneficiilor - constituie o garanție a îndeplinirii cu succes a tuturor indicatorilor planului pe anul acesta și, totodată, un puternic îndemn pentru obținerea de noi izbinzi în opera de dezvoltare și înflorire continuă a patriei români, noua capacitate se distinge prin înaltul său nivel de mecanizare și automatizare a întregului proces tehnologic. înscriind ca obiective principale în întrecerea socialistă îndeplinirea și depășirea noilor indicatori economici, colectivele de muncă din întreprinderile de exploatare aparținind Centralei mi(Continuare in pag. 3-a) REPORTAJ LA ZIUA DE AZI A ȚĂRII Semn al înaltei prețuiri pe care partidul și statul nostru o acordă muncii oamenilor vetrelor nestinse ale metalului, sărbătorirea „ZILEI METALURGISTULUI“ este, în același timp, un prilej de bilanț. Ritmurile inalte de dezvoltare a acestei ramuri, precumpănitoare în progresul economic patriei noastre socialiste, sunt semnificative. Dacă in Românlnia anului 1938 se vorbea de o producție de oțel de 280 000 tone, în acest an se vor realiza 12 milioane de tone de oțel, urmind ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție anuală de 17 milioane tone de oțel. Sunt pași din pașii viguroși ai industriei noastre. Hărniciei metalurgiștilor i se cuvine cu prisosință de ziua lor, și întotdeauna, un sincer, muncitoresc omagiu, între șarja nr. 1 și cea de acum, din acest septembrie, în existența Combinatului siderurgic din Galați au trecut aproape 30,5 milioane de tone de oțel. Ca, nu timp, ci oțel. Pentru că aici oamenii își măsoară munca nu în ore, pur și simplu in ore, ci în tone de oțel — finalitatea muncii lor. Sigur, s-ar putea vorbi în același mod, despre cele 25,5 milioane de tone de fontă sau despre cele 22 milioane de tone de laminate. Cu alte cuvinte, despre ultimii zece ani ai siderurgiei gălățene. Ani buni. Plini. M-am oprit însă la oțel și la oamenii lui pentru că am senzația că se petrece, continuu, un fascinant transfer de calități între oameni și metal. Oamenii dau metalului ceva din tenacitatea lor — oțelul dă oamenilor ceva din tăria lui. Și asta se simte. Și asta oamenii o știu. Face parte din mîndria lor. « — Asta cam așa e — ne învățăm mereu cite ceva unii pe alții. îmi confirmă maistrul oțelar Mircea Brad. — Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, oțelul l-am întrebat nu dintr-o curiozitate oarecare, ci din nevoia de a preciza raporturile ce s-au stabilit aici intre oameni și metal. M-a privit șters, întors către sine, răspunzîndu-și (a cita oară ?) sieși : — Totul ! Cuvîntul generalizează. Exprimă condiția devenirii lor oameni care, învățînd acesta că“ oțel, s-au descoperit „să pe ei înșiși. Nu la modul posibilităților, ci la cel, infinit mai complex, al creației tehnice, al capacității de a-și organiza superior munca. Pentru că, pon- Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a) A „începe școala “ . Aproape nu există om astăzi, pentru care aceste cuvinte să nu aducă cu sine întreaga vibrație a copilăriei, întreg parfumul de vis al adolescenței, însoțit de însemnele, proaspete, ale răspunderii față de sensul conferit propriei tale vieți și de satisfacțiile pe care le vei culege sau nu de-a lungul existenței. Și astfel, in anotimpul cel mai grabnic pătruns de metamorfoze și, primele, de sentimentul melancoliei în fața ultimelor frunze minate de pini spre aducere aminte, școlarii dimineților noastre, cu abecedarele lor in ghiozdane, pionierii cu mersul lor vioi, al tinereții nestăpinite, ori silueta zveltă a studentului — reprezintă tot atâtea imagini însorite, tonice, care transformă aevea picăturile de ploaie ale toamnei in rouă, sau adaugă decorului ruginiu, bucuria începutului de drum și de certitudine. Aici și acum, în România anului 1978, această bucurie se bizuie Ion BANU (Continuare în pag. a 6-a)