Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)
1923-01-04 / nr. 1
1 LEU EXEMPLARUL Organ POLITIC SĂPTĂMÂNAL REDACTAT DE UN COMITET - EDITOR ŞI GIRANT RESP.: NICOLAE VULCU Anul II, Nr. 1 — Tg.-Mureş, 4 Ianuarie 1923 ABONAMENTUL PE UN AN 50 L. PE JUMĂTATE AN 25 LEI. REDACŢIA ŞI ADM. Piaţa REGELE FERDINAND 38 - ETAJ I Crăciunul. Sunt zile mari, a căror solemnitate uşurează sufletul omenesc şi aruncă asupra lui o lumină dulce şi mângâetoare, iar sufletul devine mai bun, mai larg, mai iertător. Simbolul milei şi al iertării, al dragostei desăvârşite, ce s’a întrupat numai odată — şi vai, câtă vreme a trecut de-atunci — azi par’că nu mai are nici o urmă în inimele celor cari cred în crucea pe care a fost răstignit lisus. Cu sufletele amărîte, posomoriţi sub greul vieţii de toate zilele, scârbiţi de câte se petrec în jurul nostru, abia nutrind în noi nădejdea de mai bine, — aşteptăm Naşterea Mântuitorului. Fie ca lumină să se facă în inimile voastre, iubiţi cititori, şi luând pildă de la Cel, a cărui naştere o sărbătoriţi, când obrazul vostru este pălmuit pe-o parte, voi s-o întoarceţi şi pe ceealaltă! Nu vor pricepe gestul vostru fariseii, ori poate că nu vor vrea să-l priceapă — şi vor face ca să suiţi până la vârf Calvarul, veţi fi’bătuţi cu trestii şi scuipaţi în faţă, veţi’ fi asemeni Celui, a cărui naştere v’o vestesc acum colindele, — dar nu uitaţi că El a înviat şi numai atunci adevărata lege s’a putut întinde peste întreg pământul. Linişte şi pace coboare în voi şi în casele voastre. Mântuitorul s’a născut şi va veni. Fiţi gata, să-l primiţi cum se cuvine! îmbrăcăminte şi lemne, lacrimi în ochi şi trista speranţă a unui viitor şi mai nesigur! Faţa lor se va îmbujora de frig şi în seara tainică a naşterii se, vor simţi streini între ai lor! Cel puţin pentru orfani şi văduve s’ar fi căzut să facă mai mult! Risipa unora şi uitarea de cei năcăjiţi, nu ne dovedeşte de creştini, răscolesc nemul- ţumirile, nasc revoltele! în alţi ani se pricinuia şi la noi „pomul de Crăciun“ al elevilor săraci şi orfanilor, dar acum şi asta s’a îngropat. — Poate celalalt Moş Crăciun, va aduce binele, contribue la o stare de spirit îngrijitoare pretutindeni. Cam aceasta era atmosfera şi în oraşul nostru, când primăria, rămasă vacantă prin debarcarea Dlui Dr. Harşia, era râvnită de oameni cu merite mai multe şi mai puţine şi de o capacitate în orice caz discutabilă. Numirea Dlui Dandea în postul de primar al oraşului nostru a fost pentru mulţi — şi mai cu seamă pentru cei interesaţi — surpriză. S-au întrebat mulţi şi se întreabă încă, dacă nu cumva şi Dl Dandea este exponentul politic al partidului de la guvern. După instalarea Dsale în scaunul de primar, care a avut loc în ziua de 31 Decemvrie 1922 în faţa reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare şi după făgăduinţele noului primar făcute cu această ocazie, nădăjduim, că Dl Dandea e înafară de aceste bănueli în cazul acesta, când Dşa n’a venit cu alte gânduri, ci cu sufletul curat şi cu dorul de muncă, din partea noastră îl asigurăm de tot concursul în munca grea ce are de săvârşit şi în realizarea gândurilor bune, pe cari a declarat că le are. De sărbători. Ce ne aduce Moş Crăciun A fost... a fost... un timp când lumea era nemulţumită cu traiul, când dorea sânge şi răsturnări ca să vină binele. Pe atunci trăiau oameni răi, ursuzi, dar în apropierea Crăciunului un moment — două se înblânziau, baerile pungii se desfăceau şi lunecau câţiva gologani... pentru săraci, pentru orfani! A fost de atunci răsboiu mare, a curs sânge valuri şi a mai crescut numărul săracilor şi s’au înzecit miile orfanilor, s’au învăţat multe meşteşuguri, noui de unii de a câştiga mult şi pe uşor, de a’şi face palate pompoase şi de a’şi procura mii de plăceri pentru aceştia e binele. Acestora li se vor îmbujora feţele în seara sfântă a lui Moş Crăciun de băuturi delicioase şi de căldura saloanelor şi din pungile lor îşi vor vrăji un raiu pământesc în seara de ajun. Dar celor mulţi... cari au robotit în trecut, care au sângerat atât şi cari duc greul şi acum, ce le aduce Moş Crăciun? Ce aduce funcţionarilor, ce aduce văduvelor şi orfanilor? Mizeria în valuri, scumpetea continuă, lipsa de Simple însemnări. Un prieten ne comunică următoarele: In noaptea anului nou eram în cafeneaua Corso. Înghesuială, forfotă — ca la anul nou. — La orele 12 fix, când lumina se stinge pentru un moment, muzicanţii intonează „Deşteaptă-te Române" ... Ca la un semn, o parte din banii şi paşnicii noştri amici cari sunt ungurii şi evreii întrerup cântarea prin furtunoase strigăte de „Huo!... Jos!... Să înceteze" .. . etc. Se înţelege că în faţa călduroasei primiri, accentele sobre ale Marşului nostru au făcut repede loc unui ciardaş melodios, spre marea mulţumire a amicilor noştri loiali. Nu încape îndoială că dacă — mutatis mutandis — o asemenea demonstraţie ar fi avut Ioc în timpul dominaţiunii maghiare, îndrăzneţii inscenatori s’ar fi ales cu capetele sparte. Cum însă suprema noastră mândrie este de a fi o naţie înţelegătoare, tolerantă, la nivelul secolului al 20-lea — chiar cu preţul de a deveni caraghioşi — ne aşteptăm ca muzicanţii de la Corso să fie aspru cotonogiţi. — Auzi Dumneata: Să îndrăznească să cânte „Deşteaptă-te Române"!* * * Iată acum reversul medaliei: La Cluj au apărut două numere din gazeta antisemită: Dacia nouă. S’au desfăcut şi la un chioşc din localitate. Imediat poliţia a intervenit confiscând toate exemplarele gazetei. Foarte bine. Sărmanii ovrei! După ce în războiul mondial au sângerat eroic pe toate câmpurile de bătălie, după ce, în calitate de de element de armonie ne aduc foloase nepreţuite, — bineînţeles că trebue apăraţi de „calomniile infame“. E clar doar că în „România Mare“ un singur fel de propagandă se poate desfăşura în dragă voie: Propaganda antiromânească. Noul primar, instalarea Dlui Dandea. Ne-am obicinuit în ultimul timp, de la război încoace, să vedem cum funcţiunile mai importante şi în special rolurile de conducere sunt încredinţate exclusiv exponenţilor politici ai diferitelor partide. Odată instalaţi, fără a li se fi cântărit meritele şi capacitatea, nu-i mai întreabă nimeni decât de sănătate şi când este vorba să se întocmească vr’un tablou pentru decoraţii. Toate aceste procedee n’au făcut decât să Sărbătorile catolice şi prăvăliile jidoveşti, întrebăm şi noi, aşa de curiozitate, nu numai pe cei în drept a şti şi a ne răspunde, dar pe toţi oamenii cu judecată. De când serbează jidanii sărbătorile catolice şi pentru ce? După câte ştim n’au trecut la catolism, căci la sărbătorile lor prăvăliile sunt închise, de să dai cu tunul, — cu toate acestea atât la Crăciunul catolic, cât şi la anul nou, prăvăliile jidoveşti (chiar şi cele câteva româneşti) au fost închise. Am înţelege acest lucru dacă ar stăpâni şi pe aceste meleaguri Măria Sa Horthy, — dar, har Domnului, cel puţin deocamdată, suntem noi, Românii, pe aici. Nu ştim ce-o fi zicând Dl prefect al poliţiei, dar după cât ne aducem aminte, nu demult un ordin dat de Dsa, ca toate prăvăliile să fie închise într-o zi de sărbătoare ortodoxă , prevăzută în Monitorul Oficial în rândul zilelor cu repaos duminical — a fost contramandat telegrafic dela Bucureşti. Ni se pare că tot mai tari sunt negustoraşii noştri: ei au putut anihila ordinul Dlui prefect de poliţie, până când Dsa n’a putut zădărnici o hotărîre, care — ori ce s’ar zice — camloveşte în prestigiul nostru naţional. Organizaţia noastră economică. Cooperativele şi băncile poporale, îndată după înfăptuirea unirii a înce- put în întreg Ardealul o vie mişcare de organizare economică, dându-şi sea- mă din primul moment conducătorii fireşti ai acestei părţi de ţară că pentru a ne putea simţi cu adevărat stăpâni şi acasă, trebuie să ne răzimăm pe un teren solid şi propriu. Cum, în rândul prim, suntem o ţară economică, nu se putea lăsa organizarea acestei chestiuni în mâinile foştilor stăpânitori, cari dominând terenul, industria şi comerţul ne-ar ţine pentru viitor sclavi pe propria noastră moşie. Lipseau însă aproape cu desăvârşire isvoarele materiale căci puţinul capital societar şi particular ce-l aveam noi cei născuţi şi crescuţi între împrejurările vitrege ale trecutului, îl absorbiră până la surplus câteva bănci mari, cari trebuiau să iea în mână numaidecât arterele principale ale vieţii economice de aici. — Acest început era numai indicaţia drumului adevărat. Arterele mici prin cari se scurg şi strecoară bogăţiile ţării tot nu îngraşă şi nu nizuiesc în chip firesc spre centru, dacă ele nu fac parte în chip organic din acelaş mecanism. — Aci revine rolul de luptă şi organizare a conducătorilor de prin judeţe. Cu cât a fost mai periclitat din acest punct de vedere judeţul nostru cu atât, ne pare, i-au fost hărăziţi oameni mai destoinici în a înţelege că naţionalizarea aici nu se poate face prin deschiderea alor 2—3 filiale de bănci, nici prin traducerea numelui câtorva firme, ci prin ţesutul şi aşezarea unei reţele economice, care să inbunătăţească situaţia materială a populaţiei, s’o facă independentă şi prin aceasta stăpână cu adevărat. în acest scop se întemeiază încă în 1920 cooperative în judeţ cu un capital mic, care se asociază în federala „Ogorul" de aici cu un capital iniţial de 15000 Lei. Acest început de organizare pentru judeţ îl face banca „Agrară“ din Cluj. Azi după o muncă de aproape trei ani, capitalul Federalei e de 151.000 Lei, din care 148.100 Lei, deplin vărsat, iar 3000 Lei nevărsat, iar numărul cooperativelor este 80, și e în curs de a se spori tot mai mult. Modestei întreprinderi, i-a succes după o administrare cinstită, ca astăzi să fie instalată în propriile ei case și să aibă două prăvălii mari: una aici în loc şi una deschisă săptămânile trecute, în Band, în primele zile ale lunei acesteia îşi deschide o puternică cooperativă în Iernat cu mare brevet de sare, tutun şi timbre. Tot aici se va deschide şi o bancă poporală în săptămânile viitoare şi se va deschide aici filiala a 3-a pe lângă cele două deja existente din Reghin şi Band. Deasemenea e luată în prospect înfiinţarea unei a patra filiale la Mercurea Niraj, unde se lucrează de mult în această direcţiune. Acest plan de extindere al cooperativelor se bazează pe un calcul îmbucurător al al circulaţiei ce o prestează Federala. Circulaţia generală a anului acum încheiat este de 50.000.000 Lei în mărfuri, din care 3 la milioane cereale, iar restul alte mărfuri. Circulaţia cassei se cifrează la 20.000.000 Lei în acest an. Venitul curat ce se realizează e natural destul de frumos, și socotind soliditatea lucrării, credem că nu exagerăm când spu- l fi încetează gândul că ce cadouri de Crăciun unde găsești casete pt. piepteni modelul cel mai nou, garnituri de manicur, să cumperi, dacă privești minunatele galantare ale parfumuri, apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de T"* S 7 r-» rs\ fotografiat, etc., cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit. UKUOKLkkI I t» fc* 1 Lrfj Pentru funcționari 10°/o reducere! 3—100 Telefon nr. 380.