Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-01-04 / nr. 1

2 nem că el va atinge în acest an 150.000 Lei. Pretensiunile ce le are federala la diferitele cooperative la sfârşit de an sunt de 20.000.000 Lei, pentru care cooperativele pun un cont curent cu 5%, deşi federala plăteşte 6—7% chiar centralei cooperativelor săteşti, iar băncilor căte 16°'o. Federala „Ogorul“ a depăşit de mult graniţele judeţului nostru, extinsă fiind azi pe 4 judeţe. în conformitate cu legea cooperativelor a întrat în legătura cooperativelor şi băncilor din întreagă ţară, devenind de acum „Federală Regională“. în curând îşi va schimba şi statutele conform cerinţelor legii despre coop, şi băncile poporale, în timpul mai nou se lucrează cu febrilitate pentru secţia băncilor poporale. Atari bănci are până acum numai în Sângeorgiu Pădureni, Mureşeni, Bontana, Hodac şi ceaîn curs de deschidere din Iernut. Cu începutul acestui an însă se va deschide Secţia a II-a a federalei bancară, care va lucra excluziv pentru organizarea băncilor săteşti, însemnătatea acestor bănci, cari fac împrumuturi mici şi mari pe gaj, cambiu, ipotecă etc. cu procente foarte reduse şi cu spese puţine , beneficiind aceste bănci de scutirea de timbru — le va impune de la sine în fiecare comună Federala Ogorul stă sub conducerea harnicului ei Director General I. Sârbu, iar cele două secţiuni vor fi conduse de câte un secretar de secţie, rămânând la secţia cooperativă d. V. Radu, iar la cea bancară un alt funcţionar devotat al întreprinderii. — Putem afirma cu mândrie, că Federala Ogorul este azi cea mai bine condusă între toate cooperativele economice din ţara noastră. S’a înţeles rostul organizaţiei economice aici în judeţ, se lucrează cu inimă, dea Dumnezeu să crească şi sâ înflorească ! _____________________—__—~ Domnule Prefect, Domnilor, La invitarea ce mi-sa făcut, să viu la frumosul dar greul post de primaril acestui oraş, mi-am dat bine seamă f Ie toate dificultăţile, cari în mod ne- ■esar le voi intimpina aici. Dacă cu tot ! ■egretul care îl simţesc la plecarea mea din cercul tovarăşilor de muncă co , nună, cu cari am preluat şi început acum patru ani administraţia românească Clujului, sub scutul dorobanţului, care şi pregătea întrarea în Bpesta — zice , — dacă totuşi am răspuns chemării,m făcut-o aceasta în ferma credinţă, . .ă experienţele câştigate în cei patruini de muncă încordată şi luptă neîncetată, consacrată, — nu fără succes — consolidării administraţiei Clujului românesc, imi vor da puterea, ca în- cepând o nouă muncă, tot cu atâta în- , sufleţire, să fiu şi în acest oraş spre folosul ţării şi al cetăţenilor. — Dacă Clujul e azi în toate privinţele * mai bine administrat, ca înainte, de a face parte din România, dacă gospodă- ; 'ia şi finanţele lui sunt azi aşa de bine consolidate, cum abia mai sunt în alt oraş, această operă sa putut săvârşi , numai prin sprijinul datadministraţiei orăşăneşti de forurile ei superioare. De ] aceea-mi este un bun augur preţioasa declaraţiune a D-voastră D-le Prefect, , prin cari asiguraţi sprijinul D-voastră acţiunei administraţiei orăşeneşti, şi pentru care declaraţiune încurajatoare Vă mulţumesc din inimă, ca şi pentru cuvintele de caldă binevenire. Vă promit D-le prefect că voi continua din răsputeri munca începută în Cluj, — care mi-a trecut deja în sânge — spre a satisface după câte omeneşte posibil obligaţiile luate asupra mea prin acest post, — faţă de ţară şi oraşul acesta. Voi căuta din toate puterile, ca îndrumările şi cunoştinţele câştigate prin sârguinţă, şi din poveţele foştilor mei şefi Dl. Dr. P. Meteş prefect şi Dl. Dr. J. Pop primar al Clujului — cărora i-mi permit şi cu aceasta ocazie să le exprim stima şi recunoştinţa mea, după cum ţin iarăşi să mulţumesc colegilor mei, — voi căuta zic, ca aceasta experienţă şi cunoştinţă pe viitor să le pun la dispoziţia D-voastră şi a publicului acestui oraş, sperând, că şi aici ,în schimbul muncii cinstite pe care o voi depune, voi avea tot concursul, întocmai cum l-am avut pe acela al oamenilor de bine din Cluj, în legătura cu oraşul Târgu-Mureş am avut până acum numai amintiri triste: între zidurile lui a suferit pentru sentimentele lui de român şi moţ, regretatul meu tată 6 luni temniţă nedreaptă. Aici am suferit eu 2 luni ca militar, ca apoi să plec pe front spre a lupta pentru o cauză, de la prăbuşirea căreia aştepta tot sufletul românesc împlinirea visurilor sale azi realizate, graţie sufletului poporului, nostru, înţelepciunei M. S. Regelui şi a sfetnicilor săi şi mulţumită vitejiei şi jertfei dorobanţului român, a cărui monument va trebui cât de curând să împodobească o piaţă de frunte a oraşului acesta. Dar, lumina idealului realizat împrăştie toate amintirile sinistre. Aşa că azi pot promite solemn, că tot timpul cât i-mi va fi dat să stau în fruntea acestui oraş al României, ţinta vieţii mele va fi prosperarea lui, şi accomodarea lui cât mai armonică în noile cadre, cari i lea hărăzit D-zeu în România Mare. Paralel cu acţiunea aceasta, administraţia oraşului va trebui să continue şi să complecteze frumoasele opere culturale şi sociale, cari le-a realizat o muncă serioasă a vechei administraţii. Activitatea aceleia a fost secundată de ajutorul şi subvenţiile aproape fără seamă de mari, cari era natural să le coarde fostul stat ungar „Capitalei ăcuilor“, situată la periferia săcuimei, pentru ca să devină centrul unui cerc maghiar. Guvernele române desigur vor nţelege importanţa oraşului nostru şidministraţia va căuta să obţină sprjjnul lor, pentru ca condiţiunile de muncă productivă să fie asigurate, pentru ca cultura, industria, comerţul prospereze şi pentru ca oraşul să devină un centru de comunicaţie. — sperăm că acelaş sprijin va fi asigurat pentru ca existenţa cetăţenilor să fie uşurată, să fie apăraţi de exploatare, raiul lor să se îmbunătăţească, ei să fe mai plăcut şi conform cerinţelorivilizaţiei. Pentru realizarea unui program de folitică socială trebuesc mijloace finaniate. In vechiul meu post, în Cluj, a avut satisfacţia unui rezultat deplin a aceasta privinţă. Datoriile moştenite de la administraţia maghiară au fost plătite, iar cassieria a rămas cu peste milioane Lei numerar. Pentru învetiri iminent necesare, Clujului îi stau zi la dispoziţie după plata vechilor datorii, încă 13 milioane Lei, din unmprumut de 20 milioane obţinut deja acum e în curs o operaţiune prin care ai obţinea încă 30 milioane Lei cu dobândă de 6%. „ Una dintre principalele preocupaţiuni îmi va fi şi aici consolidarea finanţelor comunei. In această ordine de idei trebue să amintesc, că sistemul de impozite va rebui întregit şi la noi, ca să putem asigura amortizarea unui împrumut ieftin, care trebue să-l contractăm pentru lucrările necesare la crearea unei uzine rorespunzătoare de apă şi — dacă se vă putea obţine concesiune, — pentru introducerea gazului metan. Asupra importanţei acestor chestiuni, ele fiind leolişte cunoscute, nu insist. In ce vă .priveşte însă, voi căuta a câştiga o mnoştinţă cât mai precisă despre cea : ce trebue făcut, spre a lucra în consecinţă. In apropiatul viitor va trebui, să facem improprietăriea invalizilor, văduvelor, orfanilor de războiu şi auncţionarilor publici după cum ne obligă legea. Pentru majorarea veniturilor se va ace o gospodărie naţională la frumoasele întreprinderi pe cari le are oraşul ,i numai excepţional, când e absolut echitabil şi necesar se vor urca împocitele existente. Sistemul de impozite se va construi aşa, că fiecare pătură a societăţii să contribue mai ales la cheltuelile acelei ramuri de administraţie, sau soiuri de lucrări, cari se fac în primul rând în interesul acelor pături. Program detailat mai precis nu pot da, până nu studiez temeinic necesităţile şi posibilităţile. Atunci o să se vază de poate fi vorbă şi de clădiri de locuinţe de o hală de vânzare şi tramvai. Despre activitatea administraţiei comunale o să se orienteze publicul în mod autentic prin gazeta oficială a oraşului, şi astfel o să poată exercita o critică asupra politicei noastre orăşeneşti. Politica, cu excepţia celei patriotice şi celei pentru prosperarea oraşului, va fi cu desăvârşire expulzată dintre aceste ziduri. Din toate puterile vom susţinea legalitatea pe toate terenurile; primăria va da tot concursul frăţesc şi românesc celoralalte autorităţi, va respecta strict sfera lor de competinţă ; ea roagă deasemenea, ca acestea 52-i dea sprijinul lor şi cere respectarea atribuţiunilor sale legale. Lucrând astfel în deplina înţelegere frăţească cu autorităţile civile şi militare, ca şi cu populaţia care voieşte să înţeleagă şi să conlucreze la consolidarea ţării, rezultatele nu vor întârzia. — Orice greutăţi se vor pune de duşmanii interni ori externi, să avem credinţă în puterea de viaţă a poporului nostru şi în menirea divină a patriei noastre întregite. Stăpânit de acest crez şi sprijinit de D-voastră orice obstacol imi va oţeli numai puterile, spre a merge înainte pe drumul binelui ţării şi al oraşului. Pentru a realiza celea expuse, am nevoe şi pretind de la fiecare funcţionar al acestui oraş să-mi dea tot sprijinul şi să lucreze intenziv în direcţiile arătate. Cine nici după patru ani nu nu s’a trezit la realitate nu poate lucra productiv în administraţia românească, deci nu poate avea loc în cadrele ei. Altceva deocamdată nu am de spus, decât să vă rog încă odată, D-le Prefect şi D-lor să binevoiţi a-mi acorda sprijinul şi poveţele D-voastră binevoitoare. Să trăiţi D-le Prefect! Să trăiţi Domnilor! Vorbirea de program a Dlui primar ţinută cu ocazia instalare!. Un bal de binefacere bine răuşit a avut loc Duminică seara, (31 Dec. 1922) la Palatul Cultural, sub patronajul Dnei Grai Anastasiu, pentru ajutorarea orfanilor de război. In mijlocul unei veselii generale s’au vândut o mulţime de obiecte la tombolă, încassându-se sume frumoase. Inimoşii organizatori ai acestui bal — în frunte cu cu Dna Pop — ne vor ierta dacă vom adăuga o observaţie... elegiacă, vorbind de o seară veselă. Am văzut abia două costume româneşti la acest bal, de la care dansurile naţionale au fost cu desăvârşire exilate. Ceea ce făcea pitorescul balurilor de odinioară erau graţioasele şi atât de decentele jocuri naţionale: Hora, Romana, Ardeleana, Haţegana, Ţarina, Lugojana, Brâuleţul, Chindia etc. Tempi passati... Dansurile acestea în cari se oglindeşte atât de fidel vioiciunea sprinţară şi curată a poporului nostru au fost măturate de cortegiul grotesc şi imund al wanstepului, Shymiului şi Fox-trottului.... Anul trecut, din iniţiativa câtorva Doamne din societate, tineretul din localitate a început să revină la frumoasele dansuri pe cari le uitase. — Dar se revede treaba că suntem un popor cu aptitudini „culturale“ prea pronunţate. Saltimbăncăriile importate din Africa şi America de Sud, — după ce au cucerit toată Europa, trebuiau să triumfe şi la noi Altfel, rămâneam o naţie de ţărani exotici — şi, fireşte era păcat.... „MUREŞUL“ 4 Ianuarie 1923 QRÎPpil ÎMI PKM fl inFHI ^ HI Depozit mare de parfumuri originale franceze, pudră, săpunuri și 1 I iili UilLiui 1 niUL! ÎL telefon 132, articole de toaletă, bandaje, vată și articole proaspete de cauciuc. TARGU MUREŞ, PIAŢA REGELE FERDINAND No 5. ... ||| 3 Pentru invalid, funcţionari de stat şi şcolari reduceri de preţ ! Samsari primejdioşi. De o vreme încoace iarăşi cutreeră satele cumpărătorii de suflete, cari promit marea cu sarea celor ce-şi lasă căminul şi copilaşii şi trec în America, unde, spun ei, gardurile sunt împletite cu cârnaţi şi streşinite cu dolari. Primejdia mare, ce ne ameninţă emigrând braţele harnice şi dornice de câştig în ţări streine, nu e mai mică decât primejdia personală a celor ce se aventurează în nădejdea unui bine pe un drum necunoscut, care ascunde mii de primejdii. Li se făgădueşte celor ce merg în ţara dolarilor transportul pentru preţul de 1000—1500 Lei, deşi preţul unui bilet până acolo costă azi 5—6000 Lei. Dar iată ce fac aceşti vicleni de vorbă şi negri de suflet: se pun în înţelegere cu marii întreprinzători şi fabricanţi din America, aceia le pun la dispoziţie vapor şi spese de drum numai să le furnizeze muncitori. De la cei ce merg în nădejdea unui traiu mai uşor nu se iea decât o sumă mică, dar ajunşi dincolo în stăpânirea celui ce i-a comandat, ei trebuie să lucreze luni dearândul până-şi pot plăti trecerea atât de lesnicioasă. — Aceşti nenorociţi sunt duşi de regulă ,în America Sudică sau Centrală, unde îi folosesc la cultivarea cafelei, orezului etc., şi unde în urma grozavei călduri cei mai mulţi abia pot să-şi plătească spesele de transport din muncă, iar mulţi mor chiar înainte de aceasta. Iată ce fac negustorii de oameni, lipsiţi de suflet, cari fac rău şi ţării şi muncitorilor pe cari îi îndeamnă la emigrare, numai să-şi poată umplea buzunarele, căci primesc anumită sumă de fiecare cap trimis. — Grijească ochiul siguranţei de aceste canalii şi feriţi-vă oameni buni de îndemnurile lor. Publicaţiune. Consiliul orăşănesc publică, că la 5 f şi 6 Ianuarie (Vineri) şi zilele următoare se va vinde în măcelăria Fraţilor Bányai din Piaţa Regele Ferdinand carnea celor 12 vite predate oraşului din vitele de export, cu preţul de şase (6) Lei kilogramul. Pentru cumpărare sunt îndreptăţiţi toţi săracii şi funcţionarii lipsiţi. Pentru fiecare familie se poate cumpăra cel mai mult două (2) kg. carne. Din partea autorităţii ca organ de control s-a exmis Alexa Saroşi funcţionar orăşănesc, care va controla strict vânzarea şi cumpărarea. Tg.-Mureş, din şedinţa Consiliului orăşănesc ţinută la 2 ianuarie 1922. Emeric Nagy, m. p. s. primar.