Naţiunea, iulie-septembrie 1927 (Anul 1, nr. 135-207)

1927-07-22 / nr. 152

0 Anul I. No. 152 2 Lel exemplarul Vineri, 22 Iulie 1927 ■ I?­­É. g ’. ..w­s Prim-red­act­or 9­ re­ ^ABONAMENTELE: ■fMrgriTrMBm~~riftfi n* a^^^yr^ppfwf^|vvr»ye»p«gyapoiarJSv.-Ț|-WWBHK^PSWWBHWBWWBBWWCTMWWHHtffS^WMHHBÍ^^^^^H^BWMifc M. S. REGELE FERDINAND I. Fost­a mare între cei mari ai istoriei, viteaz între vitejii croitori de mari destine po­poarelor ocârmuite, bun în­tre cei gata la cel mai cum­plit dintre sacrificii și la cea mai grea dintre iubiri, fost-a înțelept printre cei văză­tori prin timpuri, fost-a in­spiratul izbăvitoarelor che­mări ale trecutului ce nu în­șeală pe cine îl știe iubi cum Dânsul l-a iubit pe-al neamului românesc, fost­a cel căruia istoria acestui obi­dit și fără pereche popor i-a rezervat cea dintâi dintre cele dintâi ale sale pagini.Fosta-m­-a izbăvitorul. Și mâna care a poruncit destinului, s’a în­cleștat pentru totdeauna în­ghețată pe pieptul care a știut cuprinde cea mai înflă­cărată dintre iubirile făcă­toare de minuni. Fost-a vă­zător prin timpuri — și o­­chiul cu care a întrezărit mi­nuni istorice în vremile celei mai istorice răstriști a unui popor, s’a închis pentru tot­deauna. Fost­a cel mai bun dintre monarhi, împărțitor de latifundii la noroade flă­mânde, dăruitor de suflet la noroade desnădăjduite, și Cel care a știut purta în Sine atâta magnific tezaur nebă­nuit de minte de om, S’a în­depărtat dintre noi ca să-Și ia întâietatea între Ponații po­porului românesc. II știm că acolo este. 11 știm că patronează de-acolo dintre umbrele mărețe ale trecutului românesc, viitorul pe care l-a croit atât de stră­lucit acestui vrednic și de El prea iubit popor românesc. II știm că ne călăuzește de­­acolo fiecare pas de azi și de totdeauna, că ni Se dă­ruiește cum în cele mai si­nistre împrejurări S’a dăruit neamului acestuia, și totuși minte de om nu se poate împăca cu gândul, c’a ple­cat dintre noi fie și ca de aci ’nainte să fie patronul sufletesc al țării acesteia. Ex­clamăm cu Manzoni din „Cinque Maggio“, și știm, și de copleșiți nu putem să în­țelegem. Da, „fost­a!“, căci oricât de mult am vrea să’L mai știm între noi, nu I se poate cere nici chiar Lui, ne­întrecut artist al stoicismului, un sacrificiu mai mare decât Comunicatul oficial asupra morții M. S. Regelui Ieri s’a dat următorul comunicat oficial referitor la încetarea din viață a M. S. Regelui: Ca urmare a afecțiunii de care suferise înainte Suve­ranul, și a bronh­opneumoniei declarate în Martie, starea generală a declinat încetinuu, iar lipsa de apetit, anemia și greutatea respirației au îngreunat starea provocând un colapsus, din cauza căruia Suveranul a sucombat la orele 2 și 15 minute în brațele M. S. Reginei Maria și în prezența d­rului Mamulea, medicul Curții. Până în ultimele momente Suveranul și-a păstrat întreaga conștiință și a încetat din viață fără dureri. Ulti­mele cuvinte adresate Reginei I-au fost : „Mă simt foarte obosit“, cel ce l-a făcut luptându-Se de pe patul implacabilei su­ferințe cu Timpul, cu pro­priul Său destin; „fost-a!“, căci nu I se poate cere nici chiar Lui, răsunătorul de de­­stinuri istorice, să răpună destinul implacabil al fiecă­rui muritor! „Fost­a!“ Excla­măm înăbușiți de durere, știm implacabila moarte, to­tuși gândul nu se ’mpacă cu ea. Să nu se mai spună nici despre Ferdinand I, decât : „Egli fu!“? Am trăit istorice tragisme sub Domnia Lui. El ne-a în­cununat pe urmă de mărire. Și astăzi săvărșitu-S’a­­ Da, pentru că om a fost. Om, în luptă cu Sine, cu Timpul și cu toate Destinele. Om, muritor ca toți muritorii, pătimitor intre pătimitorii lumii acesteia, și să ne-aple­­căm cu smerenie în fața fap­tului acestuia care mai mult decât orice este minunat. Om a fost, nimic decât om, ni­mic decât muritor între muri­tori, și i-a fost dat să înfăp­­tuească ceea ce muritor nu poate să nădăjduească a în­făptui ! Slavă numelui Lui de-apu­­rurea. Isaia Tolan Preparativele funeraliilor București, 21. Osămintele Su­veranului au fost aduse în Capitală. Consiliul de miniștri a fixat procedura înmormântării și pe cea constituțională. Lipsind de Ion I. C. Brătianu, consiliul a fost prezidat de cel mai în vârstă dintre mi­niștri. Au participat la consfă­tuire și președinții corpurilor legiuitoare. Consiliul a redactat proclamația către țară, pe care o publicăm în altă parte a ziarului. S’au expediat deasemenea tele­grame de condoleanțe. Transportarea osămintelor Regelui la București București. 21. —^ Azi dimi­neață a avut loc la Sinaia un serviciu funebru după care cor­pul defunctului Suveran a fost a­­dus cu tren special la București. Ia trenul mortuar au luat loc și toți miniștrii. Prin toate stațiile îmbrăcate în doliu dintre Sinaia și Cotroceni preoții, școlile, pro­fesorii și o imensă mulțime au dat ultimul salut. Trenul a oprit câteva minute la Ploești după care a pornit direct la Cotroceni. Aci corpul defunctului Rege a fost depus în sala mare a pala­tului, unde va fi expus publicului până Vineri. Sâmbătă va fi tran­sportat la Curtea de Argeș iar în după amiaza aceleiaș zile va avea loc înhumarea. Consfătuire în legătură cu dis­pozițiile constituționale București, 20. Prevăzându-se sfârșitul apropiat al Suveranului, Marți seara s’a ținut o consfătu­ire intre d-nii Titulescu, ministrul afacerilor străine, Stelian Popescu, ministrul justiției și Buzdugan, primul președinte al Casației, re­lativ la dispozițiunile constituțio­nale în legătură cu eventualitatea morții. Convocarea adunării naționale București. 21. Consiliul de mi­niștri, pus în cunoștință de ră­­posarea M. S. Regelui, s’a întru­nit ieri dimineața la orele 8 și a luat dispoziții ca după litera Cons­tituției să fie convocate Camera și Senatul în ședință extraordi­nară, după amiazi, și să fie constituite în adunare națională. Se va lua act în această ședință de decesul Suveranului, va fi primită depunerea jurământului prințului Mihai și a membrilor regenții. înmormântarea București, 20. înmormântarea M. S. Regelui se va face Sâm­bătă, participând delegații ju­dețene și comunale din în­treaga țară.

Next