Naţiunea, iulie 1948 (Anul 3, nr. 678-700)
1948-07-05 / nr. 678
1 ÜSÜUmOIíIA ȘS Alai^INISTRlMnAi Str. Brezoianu Nr. 13 colț CU Bd. 8 Martie (București) Cunt fe, C. 28.135 TELEPOANEI Direcția 4.03.90 Secretariatul de redacție 5.43.14 Redactia și provincia 4.14.72 Administrația 3.38.71 f’uo grafia 3ÎH4«i abonamente Trei luni lei 3UU Șase luni lei 800 Abonamente lunare milital pentru studenți, funcționari și pensionari publici lei 100 lunar. Institute, întreprinderi și autoriUti lei 6000 anual. Abonamentele încep numai la 1—15 ae fiecărei luni. Taxa poștală plătită in numerar conform aprobaHi Dir. Den P. I. T. Nr. 458(MigHt) 6 Pag 4 m lunl S Iulie 1948 A I l T IJ D 1 N E SI c  L a ^ g s c u DE 1 IN l* Ü U IVI A I I E. ¥ Director REPORTAI ORIENTAREA JUSTA d« G. CAIIMESCU Momentul politic actual este de o importanță acută, pentru că după naționalizarea marilor întreprinderi,drumul nostru se vede fără echivoc , am ajuns acolo unde reacțiunea pearcă a da o ultimă luptă corp - corp înainte de a pieri. Noi cei din Partidul Național Popular suntem intr’o situație intr’o privință mai complexă și într’alta mai ușoară. Complexitatea vine de acolo, că unele din elementele noastre aparținând burgheziei mici nu au o noțiune clară despre propriile interese și pendulează încă între marea burghezie și muncitorimea proletară, fără a se decide. Ușurința se explică însă prin faptul cî in partidul nostru se află mulți intelectuali apți a rezolva rece problemele politice și a-și găsi o orient Itre justă. Biroul executiv al partidului nostru a reflectat asupra momentului politic și a ajuns incluziuni care și-au găsit un exlaponent in secretarul partidului. Aceste concluzii ce trebuesc reonsultate și analizate de orice membru al partidului sunt posibile le multe desvoltări. Pe unele le am fi făcut anticipat, pe altele le vom face de aci încolo. Deocamdată ne vrom mulțumi cu câteva propoziții ■i generale, întâi mai cu seamă este de remarcat că mulți fac politică la emoție. Insă politica azi este o ștință, întemeiată pe dialectică, pe cunoașterea cu alte cuvinte a legilor istoriei și a factorilor ei determinanți. De aceea, în interesul însuși al poporului român care mintește, este bine ca cetățeanul să-și desvolte procesul ideologic spre SM ier! de erorile emotive și a-și păstra forța deliberativă. Tot ce este instinctual și irațional, în ciuda prestigiului de care se bucurau «Stă dată aceste puteri obscure ale sufletului, este de natură a primejdui fericirea noastră, punându-ne contra istoriei înseși. O a doua cauză de eroare este egoismul ridicat la valoarea unui principiu. Nu apără interesele noastre fundamentale, decât acea politică întemeiată pe principiul interesului obștesc. Cine judecă prin împuținările sale accidentale, fără examen ideologic, e capabil să abandoneze buna linie care e puntea pe care se poate salva în funcție de clasă. In actuala situație politică conducerea partidului nostru a înțeles cauzele ce pot duce la diminuarea discernământului politic de caracter științific și la relaxarea luptei de clasă. Una din aceste cauze este „trecutul politic“ (bine înțeles nu totdeauna) a membrului partidului. Elemente suspecte trecute prin cele mai contradictorii fronturi de luptă se strecoară în partide democratice, spre a se pune la adăpost, gata oricând a-și schimba direcția și a lovi în organismul în care s'au insinuat temporar. De multe ori aceste elemente cu dosar încărcat induc în eroare și înșeală vigilența conducerii prin faptul că ele afirmă o linearitate plată, violentă și nesinceră, ascunzând astfel mișcările secrete. Noi avem nevoie de o adeziune modestă ieșită dintr’o serioasă pregătire ideologică, o adeziune care să fie rezultatul unui proces adânc. E de datoria fiecăruia din noi, dacă dorește izbânda, să semnaleze strecurarea în rândurile partidului nostru a elementelor compromise, care-și ascund decțiunile și relaxările în manifestri diamante. O altă cauză de relaxare rezultă din „anturajul de astăzi“ al membrului de partid. Chestiunea aceasta trebue examinată mai atent. De ce un membru de partid progresist s’ar înconjura, chiar cu un trecut fără prihană, de oameni cu orientare ostilă democrației? Din interes individual. Sunt oameni naivi care iși închipue, ca unii dintre liberali, că e de ajuns să aderezi verbal, în scris orioral, la politica unui partid de stânga, continuând a face mai departe afaceri de dreapta. Aprobi naționalizarea cu condiția să scapi de ea, țipi contra speculei și exiploatării spre a putea specula și exploata cu legitimație de partid. Un om care a făcut afaceri în timpul luptei pentru democrație, se răcește îndată de principiul democratic, atunci când se află in perspectiva de a pierde ceea ce a agonisit. Atunci el își face un anturaj reacționar. Nu cred că în partidul nostru de muncitori intelectuali sunt multe aceste elemente, însă partidul nostru trebue să se dezintoxice de tot ce e coroziv. Revoluția de la 1848 a fost înăbușită prin Individualiștii care s-au ascuns In umbra steagului popular. In fine o cauza de slăbire a poziției științifice este arborarea unui naționalism, care de fapt e o Internațională de interese capitaliste. Patriotismul și iubirea de popor n’au de a face cu iraționalismul doctrine naționaliste. Tot așa unii evrei profesează sionismul, adică tot un naționalism strâmt. Nu lupta între națiuni e progresistă ci lupta de clasă. Numai prin rațiune și strângerea rândurilor celor ce muncesc vom deslega problemele date nouă spre rezolvare la acest mijloc de veac de către dialectica istorică. Unirea frontului muncii și considerarea oricărui moment politic in lumina științei politice acestea sunt în concluzie principiile anfel juste orientări. IN S eOATA A PĂTRUNS LUMINA! Examene de pe vremuri — Examene de azi. «De la chițibușurile „demnului președinte“, la intrebarî înțelepte. »Un bacalaureat in spirit nou și cu rezultate bune Un poet vedea cândva liceul nu pe o clădire cu „coridoare reci și triste“, cu „clase fără soare“ și „cu sclavi în bănci și sbiri, sus la catedră“. Trecuse pe semne și poetul prin liceul vremurilor apuse. Și versurile se așterneau, triste, pe hârtie. Astăzi, lucrurile s’au Schimbat. Școala în tânăra Republică populară. A devenit ceea ce de mult trebuit să fie : un mijloc de culturalizare a marilor clase populare. Ferestrele claselor s’au deschis larg spre lumină, iar omul de pe catedră a devenit pentru elevii din bănci un adevărat Prieten, înțelegător amvi■»lar și năzuințelor tinerești. Intr’o astfel de școală nouă, și axa■tenele au luat o altă înfățișare. Iată, suntem în plină perioadă a examenelor de bacalaureat. Probele scrise au luat sfârșit și, de trei zile încoace, candidații admiși ia Reportaj de TRAIAM LALESCU probele orale se perindă prin fața comisiilor de examinare. Procentul de candidați respinși lazamertele date in scris este mult mai mic față de cele din trecut. . Ceea ce e încă o dovadă de rriozitatea cu care sunt pregătiți în ultima vreme elevii, pentru a deveni cetățeni folositori Republicii. De astă dată, candidații la bacalaureat știau prea bine că reușita lor la examen depinde doar de chipul în care s’au pregătit în vederea lui. S’au dus vremurile când absolvirea depindea de un cuvânt șoptit la urechea președintelui comisiei, sau de o carte de vizită strecurată în mâna „intransigentului’ profesor de tip vechi. Profesorii nu ne mai sunt dușmani! In curtea liceului teoretic nr. 1 (Sf. Sava), unde am intrat, hotărâți să a lKoS^ sistăm la examene câțiva elevi pătrunși de importanța „momentului“, așteptați să fie chemați în sala unde va avea loc examinarea. — Ți-e frică? îl întreb pe un tânăr cu ochelari care studiază de zor, nu știu 10 cifre așternute mărunt pe o foaie mist ®rioasiă de hârtie. Candidatul mă privește atent prin lentilelee cu multe dioptrii . — Trac, bine înțeles că am puțin ! Dar nu pot spune că mi'e frică, profesorii s’au străduit in timpul anului să ne pregătească cât mai temeinic, și apoi știu pr«a bine că domnii din comisie nu ne mai sunt dușmani, așa cum se pare că adesea se intâmpla pe vremuri! Pe lângă elevi, mai poți întâlni rude și prieteni ai candidaților. Ei par mai emoționați decât cei cari se vor prezenta peste câteva clipe in fața comisiei si vezi roind pe lângă candidați, ca să le dea ultimele sfaturi. — Vezi să nu-ți pierzi cumpătul ! șoptește o mamă grijulie. — Sper că nici dumneata n’ai să-l pierzi! răspunde zâmbitor elevu. Un om de serviciu anunță începerea examinării de după amiază. (Continuare în pag. 3-a) RECOLTA de E. PARAIANI Ploile abundente (în ultima vreme fâcuseră pe unii răuvoitori să creadă că recolta din anul acesta ar putea fi compromisă. Toate aceste preziceri s-au dovedit a fi cu totul neîntemeiate. Datele statistice culese de Ministerul Agriculturii în ulima săptămână dovedesc lucrul acesta cu prisosini. Dimpotrivă, ploile urmate de căldură și insolație puternică au prilejuit plantelor o desvoltare excepțională și condițiuni optime de desvoltare. In general, în afara locurilor inundabila, solul s'a ivdntat repede și culturile cu cunoscut o vegetație excepțională. Toate accidentele meteorologice, bolile criptogamice, atacurile de insecte și animale dăunătoare, nu au pricinuit pagube decât cel mult într-o proporție de 2 la sută dintr'o recoltă totală normală. Atât și nimic mai mult ! Dar, dacă pagubele sunt neînsemnate și situația câmpului se prezintă într’o lumină atât de favorabilă, faptul nu se datorește unor întâmplătoare Împrejurări. Guvernul țării, prin organele sale competente, a luat din timp măsurile necesare, mobilizând întreaga plugărime, privind la dispoziția acesteia uneltele și semințele necesare și diriguind direct pe teren muncile agricole prin sfaturi și îndrumări, bazate de minuțioase cercetări științifice ale specialiștilor și oamenilor de știință. Pe de altă parte, muncitori de pe ogoare au făcut anul acesta un efort considerabil, insămânțările s'au terminat înainte de termenul fixat. PUvitul buruienilor, combaterea bolilor criptogamice, a insectelor și animalelor dăunătoare s-au ««duat cu o râvnă deosebită. Umiditatea sa căldura suficientă au făcut restul. i HJ Colta, 'ioc< 'Cum se J astăzi, ne îndrituiește la fiul mai desăvârșit optimism. Și se cere acum plugarilor o nouă și ultimă sforțare, care va asigura pentru anul care vin» Í hrana din belșug a oamenilor și animalelor de pe tot cuprinsul țării. Lucrările de pragul, coasă șî seceră vor trebui să fie intensificate in cursul săptămânii viitoare, pentru ca porumbul, grâul și fornețele să poată fi repede și la timp adunate de pe câmpuri și depozitate în hambare. Muncitorul de pe ogor, cetățean conștient al tinerei noastre Republici Populare, își va face cu siguranță ,ace astă dată datoria In cadrul operei de refacere a economiei noastre naționale, campania agricolă de anul acesta se întrevede ca un succes categoric. it' t^â Recolta se anunța îr>!?.sufT? !. In unele părți ale țării a și început secerișul. Muncile vor trebui să fie intensixate în cursul săptămânii viitoare. S6 vor pune in comerț stofe indigene de haine și palton de calitate superioară Un nou import de stofe din Cehoslovacia La magazinul de Stat „București“ 8*au pus in vânzare de câteva zile stofe de calitate superioară importate din Cehoslovacia, antă la suti din lină. Prețurile acestor stofe variază între 2500— 3800 tei metrul, prețul cel mai mare fiind al stofelor „Kammgarn“. Față de prețurile stofelor de calitate superioară, care se vindeau până acum la noi: In afară de cadrul comerțului legal, cele importate din Cehoslovacia sunt mult mai ieftine și de o calitate mult mai bună, ceea ce a provocat o cedare a prețurilor stofelor aflate pe piață și sustrase comerțului licit. Din Cehoslovacia vor mai sosi în curând stofe de paltoane, care prin prețul și calitatea lor vor influența și mai mult asupra prețurilor de pe piața locală. In afară de stofele de proveniență cehoslovacă, pentru sezonul de toamnă , vor pune la vânzare stofe de haine și de palton, de calitate superioară, fabricate de industriile textile specializate, din materia primă importată din Argentina. Ele vor fi sută la sută din lână și vor avea o țesătură fină. Prețurile acestor stofe nu s-au fixat încă, dar se poate spune de pe acum că vor fi mult inferioare celor ale stofelor rămase din stocurile vechi și retrase din circuitul normal, pentru a fi speculata. DE LA LONDRA A VARȘOVIA — lin proigram. al Pacîl Atât conferința celor 8 state Întrunite la Varșovia cât și declarația adoptată de ele ,a fost provocate de deciziile Conferinței de la Imdra. Timp de aproape trei luni a durat conferința reprezentanțiior statelor apusene. Ei au lucrat ca niște complotiști și, de fapt au pregătit un complot împotriva păcii. Deciziile Conferinței de la Imdra desăvârșesc desmembrarea Cermaniei, pe teritoriul Germaniei apusene urmează să se creese un guvern de marionete, care să danseze pe muzica caustigatorilor la războiu american. Ruhrul trebue sa devină prada imperialiștilor americani și Germania apuseană urmată englesă să fie transformată în întregime într-o unealtă pentru restaurarea potențialului militar al Germaniei, Intr-un arsenal militar strategic al N. S. A. și Angliei. Un rezultat direct al Conferinței secrete de la Londra a fost înfăptuirea reformei monetare separate in Germania apuseană. Această reformă Înseamnă adevărata realizare a desmembrării Germaniei. Dar imperialiștii americani, englezi și francezi pregăteau de mult Împărțirea Germaniei De ce au ales cercurile conducâtoare americane tocmM «dest moment pentru a desăvârși desmembrarea Germaniei și a adăuci sciziunea Europei? — Legând „reorga xizarea" Germaniei de Vest de soarta „planului Marshall“. Ele cred că acum a venit momentul pentru realizarea planurilor lor criminale și aventuriere, prin care urmăresc să subjuge Europa Apuseană, să o supună țelurilor lor reacționare și agresive. Deciziile Conferinței de la Londra sunt apărate de tot aparatul necinstit de propagandă de care dispun imperialiștii în statele apusene; presa, radioul, partidele reacționare și conducătorii acestora. Și totuși aceste decizii au dat naștere unei profunde neliniști și stări de alarmă in Germania, Franța, Anglia, U. S. A. in sufletele oamenior cinstiți și de bun simț. In Franța, deciziile conferinței de la Londra erau cât pe ce să provoace căderea guvernului. Imediat după conferință, Griffith și Phillips, leaderii laburiștilor englezi, s-au deplasat repede la Paris, pentru a convinge pe capii socialiștilor francezi să voteze în favoarea deciziilor Conferinței. Statele Unite au amenințat Franța că o vor lipsi de credite, dacă deciziile Conferinței nu vor fi acceptate. După multe discuții și tratative de runse, Adunarea Națională a Franței a votat, „recomandările« londoneze, cu o majoritate de numai 8 voturi. Adunarea a făcut unele rezerve, un lift pentru irapeziaști »• comentatorul Biroului sovietic de Informațiunimericani și englezi, care, oricum le vor ignora, cât pentru s liniști pe alegătorii francezi alarmați. In această atmosferă de alarmă Și neliniște a răsunat vocea pârii, vocea Uniunii sovietice și a celor 7 state de democrație populară. Declarația Conferinței miniștrilor de externe a celor 8 state descoperă adevăratele țeluri ale imperialismului american și englez. și-au găsit expresia în deciziile Rnferinței de la Londra. Dar nu numai atât: în declarație se spune că cele 8 state, care au participat la Conferința de la Varșovia refuză să recunoască „recomandările“ conferinței de la Londra, ca lipsite de forța legală și autoritatea morală. Totodată, declarația conține și un program pozitiv pentru rezolvarea problemei germane in interesul unei păci trainice intre popoare. Acest program se deosebește de deciziile londoneze, ca cerul de pământ. Nu Încape îndoială că massele populare din toate țările aprobă cererea de demilitarizare a Germaniei. Numai adevărații instigatori la războiu pot visa încă renașterea militarismului german. Conferința celor 8 state Pf ®vede instairarea, pentru un anumit timp, a unui control quadriparty (Marea Britanie, U. R. 3. S. Franța (Continuare în pag. 3-a) d« I. MIROV URIAȘ VAL DE GREVE IN întreaga Italie ROMA, 2 (Rador). — TASS transmite: Ziarul Unita anunță că, după o luptă de șase zile, greva din Pisa s-a terminat cu victoria muncitorilor. La Milano, muncitorii din industria alimentară continuă să rămână în greva de protest împotriva concedierilor ilegale. In provincia Emilia, în urma apelului Camerei de Muncă, muncitorii au declarat o grevă de protest de două ore, împotriva concedierilor în massă a muncitorilor de la fabrica de construcții de motoare „Lombardini“. Iot întreaga Italie, a început greva națională a muncitorilor din industria petroliferă, care cer mărirea salariilor. La Toscana, a fost declarată o grevă de 24 ore a muncitorilor de pământ împotriva sprijinului acordat guvernului proprietarilor de pământ, cu ocazia încheierii noilor contracte cu muncitorii de pământ. ROMA, 2 (Radar). — FRANCE PRESSE transmite: Vineri la prânz a fost declarată greva generală da protest in toate ramurile Industrielita- Rene, pentru a sprijini revendicările muncitorilor caracer reevaluarea salariilor. Muncitorii din transporturi au declarat Grevă între cele 17 și 20. 2 Era vorba nu de obișnuita călătorie Constanța-Beyruth-Napoli-Marsilia și retur, ci de o croazieră în larg organizată de societatea „Sovromtransart“. Grupul excursioniștilor a părăsit Bucureștiul Sâmbătă după amiază în vagoane speciale. Veselia a încă de pe peronul Gării de Nord, început Tot drumul nu s-a vorbit decât despre oceane, rechini și vapoare. Ar fi zis că este vorba de niște încercați lupi de mare și nu de niște cetățeni, pașnici care cu câteva ore mai înainta trudeau asupra lucrului în birou sau fabrică Cea mai mare parte cunoscuseră „Transilvania“ numai din auzite și mulți dintre ei nu văzuseră niciodată marea. Este ușor de imaginat bucuria lor, când silueta vasului s-a ridicat impunătoare, sfidând ambarcațiunile mici din port. Sutele de lumini colorate care înconjurau țărmul și litoralul dau impresia unei veritabile serbări venețiene anume pregătită. „Transilvania" „Transilvania“ este acum cel mai mare vas de pasageri al nostru (7^0 tone). El contea^ ca unul dintre cele mai elegante vapoare de pasageri din întreaga lume. Vizitatorii care au participat la excursia ,,Sovromtransport“-ului au pătruns mânați de curiozitate, până în cele mai «Svuvaci vas ului. iibu o iüS », special mașinile uriașe care mișcă elicea și oamenii care acolo în fund gbrază cu o din țintă pe zecile de cadrane electrice la soarta vaporului. Pe vasul „Transilvania“ curățenia exemplară domnește nu numai în cabine, saloane sau somptuoasele săli de mâncare, dar și în sala mașinilor, poți merge în haine albe, fără să ai cea mai mică grijă că te voi murdări. Cazanele uriașe de cărbuni și oamenii negri scăldați în Sudoare au rămas de mult o amintire. Tehnica modernă și-a spus cuvăntul. Oameni și mașini Viața marinarilor care lucrează la mașini a fost până de curând foarte grea. Despre aceasta ne-au vorbit pendelete „raptoriștii“ Ion Gramă și Marton Iosif. Ei își aduc aminte de disciplina de pușcărie care domnea pe vas. Orice Protest împotriva muncii istovitoare și a hranei insuficiente era satis:,făcut cu formula: ,,Te debara numaidecât“. Și formula a devenit deseori realitate, semănând prin toate colțurile lumii, marinari români, pradă mizerie. Acum, mașiniștii și marinarii ascultă numai de propria lor voință. Disciplina este foarte serioasă, pentru că cea mai mică greșală poate atrage după ea avaria sau Chiar naufragiul, cei 150 de salariați care formează personaîid vasului sunt constituiți în sindicat și găsesc timp nu numai de odihnă, dar chiar pentru lectură. In biblioteca lor sindicală și ședințe cu caracter educativ. Sindicatul vasului „Transilvania” întreține la școală 13 doi orfani. Până se haviaul a străbătut 200 mile în largul mării. Orele l-au scurs ca prin farmec și când delfinii ne-au părăsit, uscatul și-a trimis în întâmpinare bărcuțele de pescari și pescărușii. „Transilvania“ s'a lipit cuminte de Gheiu. Excursia se sfârșise. In urma vasului rămăsese dunga de spumă care însemna numai pănâ departe în larg drumul pe care câteva sute de excursioniști îl străbătuseră în Duminica ce o vor considera desigur drept una dintre cele mai frumoase din recreațiile lor. s. r-l.*r ăV.»BaL“IT TRANSILVĂNIA“ LARGUL MARII —I.—MM—I LUIZX*ilMUW . Impresii din excursia organizata de „Sovromtransport*" Duminica tecută, vasul „Transilvania« ridica ancora pentru o olătorie neobișnuită, cei care la ora 8 dimineața se aDau în port și au putut da seama că pe puntea vaporului se petrece ceva deosebit. Macaralele nu încărcaseră marfă și, în locul baloturilor grele, nenumărate figuri zâmbitoare alternau cu batistele care fluturau către țărm. Și totuși, „Transilvania“ pleca în larg, alungând cu mugetul sirenei bărcuțeie de pescari din calea et te CĂTRE ASFINȚIT, ȚĂRMUL ERA INCA DEPARTE. Un nou racord mondial obținut de două aviatoare sovietice MOSCOVA, 2 (Rador). - TASt transmite: La 22 Aprilie aviatoarele sovietice Ludmila Ivanova și Zoia Tonkova au efectuat o ascensiune cu un balon sferic menținându-se în aer timp de 54 ore, 21 minute și 54 secunde. Un raport asupra acestei remarcabile ascensiuni a fost trimis Federației Internaționale de aviație. La 1 iulie comisia pentru sporsurile aviatice a clubului aeronautic central și URSS a primit din partea prezidiumului Federației iRr mesagiu anunțând că fircultatul obținut de aviatoarele sovietice a fost omologat ca record internațional pentru categoriile 4, 5, 4 și 7 de bailoane. În prezent, aviatorii sovietici dețin 24 din cele 51 de recorduri internaționale omologate în mod oficial de Federația Internațională. \ ' i-'