Năzuința, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-6)

1968-02-23 / nr. 1

năzuința E xploatarea m inieră „Sălajul“ pe calea rentabilizării Cuprinsă In teritoriul jude­țului Sălaj. Exploatarea au­ri­re­r din Sărmășag, care poar­tă de la naționalizare numele acestui județ, a cunoscut în anii puterii populare o largă dezvoltare. Este de ajuns să arătăm că întreaga producție de lignit a anului 1948 o ex­tragem acum in 22 de zile. Re­zervele de creștere a produc­­tiei de cărbune sunt inepuiza­bile. Pentru descoperirea și valorificarea lor s-a declanșat in toate sectoarele de activi­tate ale unității noastre s in­tensă acțiune. Strădaniile se­­lectivului depuse in cadrul acestei acțiuni sunt încununate de succese. In anul 1967, am reușit să extragem peste plena 26.000 tone de lignit Pianul anual la producția globală a fost depășit cu 7,5%, iar la producția marfă «­ 7,8«­» Re­zultate bune s-au obținut și in prima lună a anului in curs, cum am Îndeplinit planul la aproape toți indicatorii prin­cipali. Ceea ce am vrea să scoa­­tem Insă mai In evidență este acțiunea ce se desfășoară pen­tru creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, acțiune care urmă­rește in final rentabilizarea producției. In anul trecut, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 8,6%, obtinându-se e­cco­­nomie la prețul de cost la va­loare de peste 8.000.000 lei. Valoarea economiilor înregis­trate in luna ianuarie a.s, se ridică la 1.350.000 lei. Cum am dobandit aceste realizări? De la Început trebuie să ară­tăm că accentul principal l-am pus pe extinderea mecanizării lucrărilor miniere de pregăti­re și deschidere, precum și a celor de extracție a cărbunelui. Astfel, in anul trecut am in­trodus 1 combină £ 6 pentru lucrările de pregătire și 2 com­bine 1 K 52 S pentru tăierea cărbunelui in abatajele­­ tenia­­le. De asemenea, s-a trecut la inlocuirea materialului lemnos folosit pentru susținerea abata­jelor și a lucrărilor de pregă­tire cu armături metalice. In trimestrul IV al aceluiași an s-a dat in folosință un siloz de avarii S-au luat măsuri și pentru raționalizarea transpor­tului in subteran. Eficiența ex­tinderii mecanizării și a foro­­sirii cit mai bine a utilajelor și mașinilor miniere este evi­dentă. Prin introducerea com­binelor amintite, viteza medie de avansare in abatajele fron­tale a crescut cu 16,5% fată de cea planificată, iar prin darea in folosință a silozului, pierde­rile de lignit au fost reduse cu 2­2,4%. U­n factor important care a contribuit la creșterea produc­tivității muncii tl constituie uti­lizarea eti mai completă și mai productivă a timpului afectat productiei. La începutul anu­lui trecut se pierdeau in fie­care zi cu deplasarea oame­nilor la locurile de muncă și preluarea schimburilor cca. 30 minute/om din timpul de lucru. Pentru recuperarea aces­tui timp „mort” am introdus transportul minerilor In sub­teran au trenul de mină și pre­luarea schimburilor la locul de muncă. Nici o brigadă, nici o echipă nu părăsește frontul de lucru până ce nu sosește Schimbul următor. Aminteam mai sus despre micșorarea cheltuielilor de producție. Economiile pe care le-am obținut se datoresc, pe de o parte, creșterii producti­vității muncii, iar pe de altă parte, reducerii consumului specific de materiale. Prin fo­losirea cu chibzuință a mate­rialelor (lemn de mină, che­restea, exploziv etc.) am reu­șit să economisim la fiecare tonă de cărbune extras ma­teriale in valoare de 5,67 lei. In anul trecut, consumul de material lemnos la 1.000 tone de lignit a fost cu aproape 3 mc mai mic decit sei din anul precedent și cu 27 or mai puțin față de 1961. La reduce­rea consumului de material lemnos a contribuit folosirea pe scară largă a metodei de armare metalică. Am redat doar cîteva mă­suri întreprinse în cadrul ex­ploatării noastre miniere pen­tru creșterea productiei de cărbune și a productivității muncii, pentru reducerea pre­țului de cost și îmbunătățirea calității cărbunelui. Desigur să nu ne vom opri aici, In anul acesta vom iniția noi acțiuni pentru a obține in acest do­meniu rezultate și mai bune. Sintem­ hotăriți ca In acest an să lichidăm complet pierderile, să pășim pe calea rentabilizării producției. In felul acesta, se­lectivul nostru își va aduce contribuția la îndeplinirea sar­cinilor stabilite de pa. Ad pri­vind creșterea eficientei Între­gii activități economice, ing. Alexa ILIEȘ, șeful Exploatării miniere „Sălajul" din Sărmășag in vizită la întreprinderea Industrială locală „Steaua Roșie“ Metamorfoze Drumul anevoios și întorto­cheat­al lemnului, spre laba­­sa de mobilă, începe in mo­mentul find — sub presiunea leidstraielor mecanice — el se prăbușește în desișul pădurii. Apoi, buștenii sunt scoși la șes de șenile, puternicele tractoare ca încărcați in vagoane, despicați In lela de prizele albastre ale gaterelor și in sili­­șii, trimiși fabriaii.­­ Coboară pădurile, a ex­clamat unul din muncitorii fa­­bncii de mobilă din Zălau, aind pe platforma întreprinde­rii a fost descărcat „un munte­ de ch­erestrea (comparația nu e deloc exagerată, căci în do­sul ei se ascund cei peste 20 metri cubi material lemnos), ce intră zilnic pe poarta tabriali. Vizitez halele spațioase, prin care soarele potolit de iarnă își strecoară lumina. Oameni și mașini. Cheresteaua suferă prima metamorfoză, fiind tăiată in dimensiunile dorite, geluită. Muncitorii care plac in dreptul utilajelor respective, au tâsat acest pas ceva mai devreme, invățind să te stăpinească, săă le pătrundă „tainele", ceea ce e cheamă In ultima instanță, foștii tăietori de păduri au ătat o meserie mai moder­­legată de arta de a trans­­i lemnul In bunuri de larg n, de o largă circulație. :e stau garniturile de care, proaspăt ieșite de a, așteaptă Incărca­­literea lor In circul­­■al. Printre acestea eleganta Bobtlna* cameră lucrată ingășie, șlefuită, InaI­ o zgh­ietură pe una din piese, ar părea un defect de neconceput. La secția scaune, aceeași exigență. Piesele — ie­șite din ultima operație — sunt minui­e cu atenție, cu un ri­tual anume, nicit să nu fie „vătămate" de vreo atingere la un alt corp. După amba­lare vinepe lungul lor drum peste mări și țări. (Sea unele pliante fabiicate aici se bucură de o frumoasă apreciere in S.U.A., R.P.G., Belgia și alte țări). Colectivul întreprinderii poate aplica deci cu mlndrie eticheta „Made in Zălau“ căci n-o să li se reproșeze nimfa In ceea ce privește bunul re­nume al măr­ii labrian­. Lemnul, uimindu-și obișnui­tul drum prin halele de fa­­bricație, este supus la transfor­­marr tot mai dificile, el tre­buind să se supună tehnicii avansate introduse aici. Pe mă­sură ce procesul de organizare științifică a producției și muncii se amplifică, au loc mo­­­dernizări, reorganizări in pro­cesul de fabricație. Astfel se explică reorganizarea fluxului tehnologic la secția de scaune tapițate și comasarea unor sec­ții care produceau același sor­timent. Numai aceste două măsuri au adus fabrici­, in al­teva luni, economii in valoa­re de aproape 100.000 lei. In urma perfectionării pro­cesului de producție, au apă­rut firește și rezultatele. Re­cent a fost pusă in fabricație noua garnitură de mobilă tip „®.”, care spre deosebire de celelalte garnituri, are o linie mult mai modernă. Deasemeni a început fabricarea noului tip de scaun „Snagov” destinat exportului. Un alt tip de scaun a fost pus in lucru după schi­țele adoptate de specialiștii din fabrică. E vorba de tipul „Să­lajul”, ca o siluetă elegantă. Se mai fabrică alai an inge­nios par adaptabil tuturor vir­­stelor. Alte măsuri care oglindesc preocuparea pentru organizarea științifică a producției și a muncii vin să completeze pe cele existente. Este vorba — după cum ne-a relatat ing. șef Vasile Crișan­­­ de moder­nizarea uscătoriilor, in scopul reducerii ciclului de uscare a mobilei, mecanizarea transpor­tului Intern la secția de scau­ne, prin dotarea cu motoaare, introducerea finisajului pe bază de nitrolaauri la unele sorti­mente, ceea ce are sa urmare scurtarea timpului de finisare. Odată cu aceste perfecțio­­nări, sortimentul de mobilă se va îmbogăți cu noi tipuri de paturi, măsuțe și scaune pen­tru copii și un dulap combinat, masă de bucătărie (piese izo­late) etc. Intre prima garnitură de mo­bilă, pusă in fabricație de în­treprinderea industrială locală a Zălau­lui și cea ieșită ieri din hala de montaj, e o diferență esențială. Saltul — care nu poate fi dealt calitativ — s-a petrecut firește in urma înzes­trării halelor cu mașini tot mai perfenționate, dar și In urma unui salt In ceea ce privește ridicarea gradului de calificare a oamenilor, ceea ce marchea­ză drumul parcurs de tăietorul de pădure crborit la șes odată cu buștenii, care stăpânește as­tăzi agregate moderne. CORNELII! UUDA ÎNALTA PREȚUIRE A MUNCII Nu de mult, la între­prinderea de gospodărire comunală Zalău a avut loc, pentru rezultatele obținute în producție, înminarea in­signei de fruntaș in între­cerea socialistă pe anul 1967 unui număr de 36 de muncitori și tehnicieni Printre ei s-au aflat și fazekas Ștefan, Săuca Teo­dor, Király Dionosie și Qucevan Vasile care sunt de cinci ani consecutiv frun­tași în întrecerea socialistă Cu acest prilej, un nu­măr de 9 echipe au primit, de asemenea, diploma de echipă fruntașă pe anul care a trecut. .3 Aspect de muncă la Fabrica de unt din Șimleul Silvaniei CITIT! ȘI RĂSPÎNDIȚI ZIARUL NĂZUINȚA Abonamentele se primesc începînd de azi la serviciul de difuzare și factorii poștali Prețul abonamentelor: • 13.00 lei pe 6 luni • 6,50 lei pe 3 luni • 26,00 lei pe an

Next