Năzuința, iunie 1972 (Anul 5, nr. 232-257)

1972-06-24 / nr. 252

Nr. 252 SIMBATA 24 IUNIE 1972 4 pagini 30 bani ANUL V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IX CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Hotărîrea noastră fermă: CINCINALUL-ÎN 4 ANI ȘI JUMĂTATE! Noi procedee de muncă De la Sectorul minier Surduc sunt expediate zilnic sute de tone de cărbune, trenuri întregi duc cărbunele spre beneficiari. Prin­tre altele, șeful Sectorului mi­nier Surduc, inginerul Iosif Sa­vu, ne spunea: — In urma măsurilor care au fost luate recent, randamentul fizic a crescut cu 10 la sută la abatajele în retragere, ceea ce a condus la obținerea unei produc­ții cu 4,5 la sută mai mare decât în perioada corespunzătoare a a­­nului trecut. Extinderea susține­rii metalice la lucrările de pre­gătire a dus la reducerea simți­toare a cheltuielilor de produc­ție. In curînd vom aplica un nou procedeu de lucru „metoda de exploatare cu front lung“ (40 m­). Această metodă va aduce eco­nomii de 21,30 lei pe tona de cărbune. Totodată producția în abataj va crește de la 1,6 la 1,9 tone pe post. De a­­sem­enea se va reduce la jumăta­te volumul lucrărilor de pregă­tire. — Ce alte măsuri ați mai luat? In discuția noastră a interve­nit și tehnicianul principal miner Nicolae Cosma de la Mina Cris­­tolțel, din cadrul aceluiași sec­tor, care sublinia că pentru a a­­sigura ritmicitatea producției s­­au creat din timp fronturi de lu­cru, s-au introdus screpere în a­­bataje pentru ușurarea efortului fizic și creșterea productivității muncii. De asemenea au fost șco­larizați 10 mineri și 30 ajutori mineri. Datorită acestor judicioase mă­suri minerii au dat peste plan o producție de 420 tone cărbune, s-au realizat economii la prețul de cost în valoare de 36.000 lei. Iar beneficiile suplimentare obți­nute se ridică la 288 000 lei. 600.000 LEI BENEFICII PESTE PLAN Eforturile colectivului de mun­că al întreprinderii de industrie locală „Sălăjeana“ Jibou îndrep­tate în direcția măririi capacită­ților de producție de la carie­rele de piatră s-au materializat recent în executarea unor utila­je de mare eficiență economică. Este vorba, printre altele, de 4 mori care permit o deplină valo­rificare a deșeurilor provenite în urma calibrării calcarului. File­­rul calcar și amendamentele cal­­caroase obținute prin intrarea morilor în producție îi vor adu­ce întreprinderii beneficii anua­le în valoare de aproape 600.000 lei peste plan. Și încă ceva. Pen­tru confecționarea morilor, „Să­lăjeana" a cheltuit de două ori mai puțin comparativ cu suma pe care ar fi trebuit s-o cheltu­iască în vederea cumpărării mo­rilor. V. B. Utecista Livia Pane lansează o chemare la întrecere socialistă între filatoare. De ce nu și o întrecere între schimburi? completează utecista Mana Crișan 9 (Citiți reportajul nostru în pagina a IlI-a) Alți 45 de țărani cooperatori au primit o nouă calificare: mecanizatori agricoli La Școala profesională de mecanizatori agricoli din Nușfalău, în perioada 24 mai—17 iunie, o altă serie de 45 țărani, coopera­tori din 8 cooperative agricole. (Ip. Agrij, Almaș, Cehul­ Silvaniei, Hida, Zalău, Crasna, Ileanda) s-au specializat in meseria de me­canizatori agricoli. Au plecat la școală cu dorința de a folosi util la maximum cele două luni de­ pregătire teoretică și practică, pentru a acumula cit mai mult din tainele meseriei. In acest sens, se cereau, desigur, multe efor­turi, ținînd seama de faptul că volumul cunoștințelor ce trebu­iau asimilate era destul de ma­re. Pe lingă acestea, pentru mulți­­, 1 T dintre elevii mecanizatori a in­tervenit o greutate in plus, aceea de­ a redeveni elevi după ce părăsiseră cu mulți ani in urmă băncile școlii generale. Dar greutățile au fost învinse treptat. Sub directa îndrumare­ a profe­sorilor de specialitate, eforturile elevilor au început să-și arate eficiența, aceasta datorită condițiilor asigurate în laboratoarele de tractoare, de protecția muncii, de circulație, precum și în par­cul de mașini agricole. Aici, cursanții au început să se deprindă pas cu pas cu tainele meseriei. Acum se­ vor întoarce acasă pe ogoarele C.A.P., cu o meserie învățată, cu un bagaj de cunoștințe teoretice și practice, capabili de a mînui forța a zeci de mii­ de cai putere. Examenul de absolvire care a urmat după termina­rea cursurilor a dovedit că țăranii cooperatori pot să conducă cu îndemînare tractoare, obținînd chiar rezultate remarcabile. Ma­joritatea dintre cursanți și-au însușit noțiunile de bază ale viitoa­rei profesii, lucru confirmat de rezultatele bune obținute de către o serie de elevi ca: Ioan Costin, Gheorghe Bota, Anton Pongrat, Pamfil Berar, Gavril Mureșan și alții. In cele 6 luni de practică în producție care urmează, ei vor aplica cunoștințele dobîndite în școală alături de membrii cooperatori din formațiile de muncă pe ogoarele cooperativelor agricole. Conducerile S.M.A. și specialiștii din C.A.P. trebuie să-i sprijne cit mai îndeaproape pe noii absol­venți ai cursurilor de mecanizatori in cimentarea cunoștințelor pe care aceștia le-au acumulat, repartizîndu-i să lucreze pe lîngă cei mai buni mecanizatori în scopul de a deveni și aceștia mecaniza­tori de frunte. ing. Iulian SAUCA circumscrieri ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] SUMAR IN PAGINA A114 • La Gîlgău pe So­meș — Prin muncă voluntar-patriotică muzeul școlar — în local propriu • Microfoileton ® Alternanțe IN PAGINA A III-A • Comunistul Toader Parje a realizat în­să și mai mult. Mă angajez să-l ajung în cel mult două luni. • Sport. • 24 de ore pe glob Tineretul prezent pe șantiere . Tradiția muncii voluntar­­patriotice a tineretului sălă­­jan va fi îmbogățită, în acest an, cu noi fapte, demne de luat în seamă. In momentul de față, aproximativ 3.000 de tineri și-au pus elanul lor ti­neresc în slujba ridicării eco­nomice și sociale a județului pe cele 25 de șantiere recent deschise în Zalău, Jibou, Ce­­hul­ Silvaniei, Șimleul­ Silva­­niei, Sărmășag, Crișeni, Nuș­­falău, Sălățig, Camăr, Valcău, Carastelec, Băbeni, Benesat, Hida, Românași, Ileanda, Pe­­ricei, Plopiș, Crasna și Here­­clean. Ei își aduc contribu­ția la ridicarea unor construc­ții sociale, culturale, la efec­tuarea unor lucrări edilitar gospodărești și agricole. In continuare, în numeroa­se localități ale județului se vor deschide alte 42 șantiere ale muncii voluntar-patriotice pe care vor munci circa 7.000 de tineri. IBHMBIinHHIRBIHBIIMIHI TOVARĂȘUL NICOL­AE CEAUȘESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL AUSTRIEI Vineri 23 iunie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Austriei, Dr. Eduard Tschop, în legătură cu plecarea sa definitivă din țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. INTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU DELEGAȚIA PARTIDULUI AFRICAN AL INDEPENDENTEI DIN GUINEEA­­BISSAU ȘI INSULELE CAPULUI VERDE, CONDUSĂ DE AMILCAR CABRAL, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la print, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întilnit cu delegația Partidului African al Indepen­denței din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabral, secretar ge­neral al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitația C.C. al P.C.R. . Au participat tovarășii Gheor­­ghe Rădulescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ște­fan Andrei și Ion Dincă, secre­tari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întîlnirii, s-a efec­tuat un amplu schimb de infor­mații și de vederi în probleme de interes comun privind acti­vitatea și preocupările celor două organizații politice și ra­porturile reciproce dintre P.C.R. și P.A.I.G.C. Totdată, s-a efectuat un schimb de vederi privind si­tuația politică internațională contemporană, evoluția luptei po­poarelor împotriva imperialismu­lui, colonialismului și neocolonia­­lismului. Exprimînd întreaga lor satis­facție față de dezvoltarea ra­porturilor de prietenie, sprijin multilateral și solidaritate mili­tantă dintre cele două partide, reprezentanții P.C.R. și P.A.I.G.C. au convenit să le extindă și să le diversifice, pe căi și prin mij­loace diverse, în folosul priete­niei dintre popoarele lor, al cau­zei, unității forțelor ani­ti­mp­eria­­liste de pretutindeni. In numele delegației P.A.I.G.C., tovarășul Amilcar Cabral a transmis salutul combatanților și poporului din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde po­porului român, Partidului Comu­nist Român și Comitetului său Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, și a reafirmat senti­mentele de prietenie, solidarita­te și admirație față de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru con­struirea scocietății socialiste, pen­tru progres, înțelegere și coope­rare internațională. Tovarășul A. Cabral a apreciat că succesele dobîndite de poporul român con­stituie o contribuție importantă la dezvolarea victorioasă a luptei popoarelor contra imperialismu­lui, pentru pacea și progresul umanității. Mulțumind pentru salutul a­­dresat, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis tuturor combatanților mișcării de elibe­rare din Guineea-Bissau și Insu­lele Capului Verde salutul căl­duros al poporului român, al Co­mitetului Central al P.C.R. și al său personal, împreună cu asigu­rarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pentru lichidarea dominației colonialismului portu­ghez și urările de succes deplin în înfăptuirea idealurilor de li­bertate, independență națională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianță de deplină înțelegere reciprocă și caldă prietenie. ★ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reținut pe membrii delegației P.A.I.G.C. la dejun. Vizita secretarului general al Partidului Comunist Brazilian In cadrul vizitei pe care o face în țara noastră, tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al P.C. Brazilian, a avut o întîl­­nire la Academia „Ștefan Gheor­­ghiu“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat, cu to­varășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președinte al Consi­liului de conducere, rector al Academiei, precum și cu alți membri ai conducerii acestei in­stituții. Cu acest prilej, oaspe­telui i-au fost prezentate activi­tatea și preocupările actuale ale Academiei. De asemenea, tovarășul Luis Carlos Prestes a avut o întîl­­nire la Uniunea Scriitorilor, a vizitat Muzeul de istorie a parti­dului comunist, a mișcării revo­luționare și democratice din Ro­mânia, noile construcții din mu­nicipiul București, Muzeul Dof­­tana, Grupul industrial petro­chimic Brazi din Ploiești, uni­tăți agricole și stațiunea turisti­că Poiana din județul Brașov și a depus o coroană de flori la Monumentul luptătorilor pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Pe urma materialelor publicate . In luna aprilie a.c. ziarul nostru, nr. 226, publica un ma­terial („Vina altora nu scuză pro­priile deficiențe“), referitor la slaba aprovizionare a magazine­lor comerciale. In urma publică­rii materialului, S.C.R.T.I. Baia Mare, întreprindere direct vizată în acest sens, ne-a trimis un răspuns în care se relata, pe larg, modul cum își achită obli­gațiunile contractuale față de unitățile de desfacere din orașul Zalău. Spicuim cîteva precizări din răspunsul respectiv: „Am livrat în plus (n.n pe tri­mestrul I) mărfuri, peste cele contractate, cu 40,8­ la sută, ceea ce, în sumă absolută re­prezintă o valoare de 3 062 mii lei“. Privind neajunsurile ce se constată la varietatea sor­timen­­telor de mărfuri, conducerea a­­celeași unități arată: „Mențio­năm că cele mai multe neînțe­legeri de această natură pro­vin datorită divergențelor exis­tente între delegații Ó C.L. Za­lău, care vin la noi pentru cum­părături, și gestionarii G.C.L. Za­lău care obiectează mărfurile li­vrate, cu toate că acestea cores­pund, în cel mai mic amănunt, comenzilor depuse. Aceasta se ma­nifestă, în special, la sectorul de confecții...“ Și în continuare: „unii delegați vin la noi, aleg mărfurile, depun comenzi, iar la livrare, din cauza divergen­țelor între proprii lor delegați și gestionari, marfa inițial coman­dată nu mai corespunde“. Și dînșii argumentează aceste afirmații dînd drept exemplu si­tuația aprovizionării bune a ma­gazinelor de vedere această țesături. Avînd în situație ne-am deplasat pentru a verifica în ce măsură răspunsul respectiv „stă în picioare“. Cum era și firesc, primul magazin (și, de altfel sin­gurul), la care ne-am oprit a fost complexul comercial, unde este șef de unitate Maria Mănăilă. Cîțiva cetățeni tocmai solicitau costume din semitergal. — Nu avem numărul care vă trebuie, a venit răspunsul. O femeie cere o rochiță nr. 50. Același răspuns, deși i se promi­sese, cu altă ocazie, că se vor aduce și rochițe de­­ mărimea res­pectivă. Lăsăm la o parte ges­turile de nemulțumire făcute de alți cumpărători care se urcau, vedeau ce e și... plecau. — In ce ar consta greutatea a­­provizionării cu sortimente dife­rite, mărimi diferite, mă rog, pe măsura pretențiilor cumpărători­lor? i-am adresat întrebarea to­varășei Mănăilă. — Nu intră numerele corespun­zătoare de la unitățile producă­toare. O dată primim 44, altă dată 48 etc... (n.n. — motiv pentru care ne gîndim noi că ar trebui (sîc!) „Invitați“ pe perioa­de clienții de diferite mărimi). Unele mărfuri lipsesc pentru că întâmpinăm rezerve din partea gestionarelor (n.n. — deci răs­punsul I.C.R.T.I. Baia Mare ex­prima un adevăr). Intre timp, am aflat că în depozit exista un imens stoc de căciuli de iarnă, care vor ajunge pînă aproape în... 1980 (n.n. poate că e exa­gerată durata, dar după cite s-au vîndut...). De asemenea, pe suporturi erau înșirate imper­meabile la care nu se uita ni­meni. — Am specificat, ne spune gestionara Maria Roman că a­­vem nevoie de impermeabile ne­gre și bleumarine. In fiecare lu­nă am cerut acest lucru (n.n. — adică respectarea pretențiilor clienților) și, totuși, uitați ce mi-au trimis. La fel și numere­le la costume au fost specificate, dar... — Dacă nu le luam, ne spune tovarășa Mănăilă, nu-mi dădeau alte mărfuri. Altădată n-aveam ce să le mai cer .. — Uitați ce vă răspunde con­ducerea unității, l-am spus, ci­­tîndu-i cuvînt cu cuvînt din răspunsul de care aminteam mai sus: „Am solicitat OC­ L.-ului Zalău, în repetate rînduri, să refuze, cu respectarea formelor legale, asemenea loturi de măr­furi, dar am fost sesizați în foarte puține cazuri, care au fost rezolvate prompt“. Ce spuneți! De ce le ridicați dacă știți că nu trec? Ori acest lucru se face nu­mai în virtutea obligațiilor con­tractuale? — Dacă nu le ridicam... Eugen TEGLAȘ III—■III ȚimT¥!IWIW»»ll«iLW.'g*»l»HiflWa Stocuri supranormative în magazine și totuși cumpărătorii nu sunt mulțumiți. De ce?­ ­ ANCHETĂ­­ continuare în pag. alll­ä continuare în paga a IV-a MAPAMOND DOSARUL MONETAR OCCIDENTAL. „PENTRU TOT AURUL DIN LUME“... Cei care cercetează zi de zi pulsul sistemului monetar occidental sunt nevoiți în aces­te zile să recunoască faptul că ..pentru tot aurul din lu­me“ nu se mai­ poate reveni la situația din trecut. Dolarul de astăzi nu mai este dolarul de altădată. Ura sterlină și-a pierdut din veleitățile de mo­­nedă-cheie, iar aurul lunii iu­nie 1972 este mai scump de­cât aurul de altădată. La bur­sele din­ Frankfurt, Tokio Amsterdam, Londra sau Bru­xelles situația prezintă un nu­mitor comun. In aceste zile, care preced vacanței parla­mentare, cind diriguitorii po­liticii financiare își fac baga­jele, părăsind marile metro­pole occidentale, ei sunt ne­voiți să „împacheteze“ și gri­ja ca nu cumva pe parcursul lunilor de vară să­ fie con­vocați de urgență pentru a sal­va din nou, (a cita oară?), moneda națională de pericolul unor speculații de amploare. Indiferent de numărul in­­tîlnirilor de lucru dintre mi­niștrii de resort ai „celor ze­ce“, criza latentă pare să sfi­deze în prezent toate eforturi­le depuse în ultimii ani. Co­mentatorii de specialitate se întreabă dacă nu cumva, după

Next