Năzuința, iunie 1972 (Anul 5, nr. 232-257)
1972-06-24 / nr. 252
Nr. 252 SIMBATA 24 IUNIE 1972 4 pagini 30 bani ANUL V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IX CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Hotărîrea noastră fermă: CINCINALUL-ÎN 4 ANI ȘI JUMĂTATE! Noi procedee de muncă De la Sectorul minier Surduc sunt expediate zilnic sute de tone de cărbune, trenuri întregi duc cărbunele spre beneficiari. Printre altele, șeful Sectorului minier Surduc, inginerul Iosif Savu, ne spunea: — In urma măsurilor care au fost luate recent, randamentul fizic a crescut cu 10 la sută la abatajele în retragere, ceea ce a condus la obținerea unei producții cu 4,5 la sută mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Extinderea susținerii metalice la lucrările de pregătire a dus la reducerea simțitoare a cheltuielilor de producție. In curînd vom aplica un nou procedeu de lucru „metoda de exploatare cu front lung“ (40 m). Această metodă va aduce economii de 21,30 lei pe tona de cărbune. Totodată producția în abataj va crește de la 1,6 la 1,9 tone pe post. De asemenea se va reduce la jumătate volumul lucrărilor de pregătire. — Ce alte măsuri ați mai luat? In discuția noastră a intervenit și tehnicianul principal miner Nicolae Cosma de la Mina Cristolțel, din cadrul aceluiași sector, care sublinia că pentru a asigura ritmicitatea producției sau creat din timp fronturi de lucru, s-au introdus screpere în abataje pentru ușurarea efortului fizic și creșterea productivității muncii. De asemenea au fost școlarizați 10 mineri și 30 ajutori mineri. Datorită acestor judicioase măsuri minerii au dat peste plan o producție de 420 tone cărbune, s-au realizat economii la prețul de cost în valoare de 36.000 lei. Iar beneficiile suplimentare obținute se ridică la 288 000 lei. 600.000 LEI BENEFICII PESTE PLAN Eforturile colectivului de muncă al întreprinderii de industrie locală „Sălăjeana“ Jibou îndreptate în direcția măririi capacităților de producție de la carierele de piatră s-au materializat recent în executarea unor utilaje de mare eficiență economică. Este vorba, printre altele, de 4 mori care permit o deplină valorificare a deșeurilor provenite în urma calibrării calcarului. Filerul calcar și amendamentele calcaroase obținute prin intrarea morilor în producție îi vor aduce întreprinderii beneficii anuale în valoare de aproape 600.000 lei peste plan. Și încă ceva. Pentru confecționarea morilor, „Sălăjeana" a cheltuit de două ori mai puțin comparativ cu suma pe care ar fi trebuit s-o cheltuiască în vederea cumpărării morilor. V. B. Utecista Livia Pane lansează o chemare la întrecere socialistă între filatoare. De ce nu și o întrecere între schimburi? completează utecista Mana Crișan 9 (Citiți reportajul nostru în pagina a IlI-a) Alți 45 de țărani cooperatori au primit o nouă calificare: mecanizatori agricoli La Școala profesională de mecanizatori agricoli din Nușfalău, în perioada 24 mai—17 iunie, o altă serie de 45 țărani, cooperatori din 8 cooperative agricole. (Ip. Agrij, Almaș, Cehul Silvaniei, Hida, Zalău, Crasna, Ileanda) s-au specializat in meseria de mecanizatori agricoli. Au plecat la școală cu dorința de a folosi util la maximum cele două luni de pregătire teoretică și practică, pentru a acumula cit mai mult din tainele meseriei. In acest sens, se cereau, desigur, multe eforturi, ținînd seama de faptul că volumul cunoștințelor ce trebuiau asimilate era destul de mare. Pe lingă acestea, pentru mulți, 1 T dintre elevii mecanizatori a intervenit o greutate in plus, aceea de a redeveni elevi după ce părăsiseră cu mulți ani in urmă băncile școlii generale. Dar greutățile au fost învinse treptat. Sub directa îndrumare a profesorilor de specialitate, eforturile elevilor au început să-și arate eficiența, aceasta datorită condițiilor asigurate în laboratoarele de tractoare, de protecția muncii, de circulație, precum și în parcul de mașini agricole. Aici, cursanții au început să se deprindă pas cu pas cu tainele meseriei. Acum se vor întoarce acasă pe ogoarele C.A.P., cu o meserie învățată, cu un bagaj de cunoștințe teoretice și practice, capabili de a mînui forța a zeci de mii de cai putere. Examenul de absolvire care a urmat după terminarea cursurilor a dovedit că țăranii cooperatori pot să conducă cu îndemînare tractoare, obținînd chiar rezultate remarcabile. Majoritatea dintre cursanți și-au însușit noțiunile de bază ale viitoarei profesii, lucru confirmat de rezultatele bune obținute de către o serie de elevi ca: Ioan Costin, Gheorghe Bota, Anton Pongrat, Pamfil Berar, Gavril Mureșan și alții. In cele 6 luni de practică în producție care urmează, ei vor aplica cunoștințele dobîndite în școală alături de membrii cooperatori din formațiile de muncă pe ogoarele cooperativelor agricole. Conducerile S.M.A. și specialiștii din C.A.P. trebuie să-i sprijne cit mai îndeaproape pe noii absolvenți ai cursurilor de mecanizatori in cimentarea cunoștințelor pe care aceștia le-au acumulat, repartizîndu-i să lucreze pe lîngă cei mai buni mecanizatori în scopul de a deveni și aceștia mecanizatori de frunte. ing. Iulian SAUCA circumscrieri ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] SUMAR IN PAGINA A114 • La Gîlgău pe Someș — Prin muncă voluntar-patriotică muzeul școlar — în local propriu • Microfoileton ® Alternanțe IN PAGINA A III-A • Comunistul Toader Parje a realizat însă și mai mult. Mă angajez să-l ajung în cel mult două luni. • Sport. • 24 de ore pe glob Tineretul prezent pe șantiere . Tradiția muncii voluntarpatriotice a tineretului sălăjan va fi îmbogățită, în acest an, cu noi fapte, demne de luat în seamă. In momentul de față, aproximativ 3.000 de tineri și-au pus elanul lor tineresc în slujba ridicării economice și sociale a județului pe cele 25 de șantiere recent deschise în Zalău, Jibou, Cehul Silvaniei, Șimleul Silvaniei, Sărmășag, Crișeni, Nușfalău, Sălățig, Camăr, Valcău, Carastelec, Băbeni, Benesat, Hida, Românași, Ileanda, Pericei, Plopiș, Crasna și Hereclean. Ei își aduc contribuția la ridicarea unor construcții sociale, culturale, la efectuarea unor lucrări edilitar gospodărești și agricole. In continuare, în numeroase localități ale județului se vor deschide alte 42 șantiere ale muncii voluntar-patriotice pe care vor munci circa 7.000 de tineri. IBHMBIinHHIRBIHBIIMIHI TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL AUSTRIEI Vineri 23 iunie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Austriei, Dr. Eduard Tschop, în legătură cu plecarea sa definitivă din țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. INTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU DELEGAȚIA PARTIDULUI AFRICAN AL INDEPENDENTEI DIN GUINEEABISSAU ȘI INSULELE CAPULUI VERDE, CONDUSĂ DE AMILCAR CABRAL, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la print, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit cu delegația Partidului African al Independenței din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabral, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitația C.C. al P.C.R. . Au participat tovarășii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei și Ion Dincă, secretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întîlnirii, s-a efectuat un amplu schimb de informații și de vederi în probleme de interes comun privind activitatea și preocupările celor două organizații politice și raporturile reciproce dintre P.C.R. și P.A.I.G.C. Totdată, s-a efectuat un schimb de vederi privind situația politică internațională contemporană, evoluția luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului. Exprimînd întreaga lor satisfacție față de dezvoltarea raporturilor de prietenie, sprijin multilateral și solidaritate militantă dintre cele două partide, reprezentanții P.C.R. și P.A.I.G.C. au convenit să le extindă și să le diversifice, pe căi și prin mijloace diverse, în folosul prieteniei dintre popoarele lor, al cauzei, unității forțelor anitimperialiste de pretutindeni. In numele delegației P.A.I.G.C., tovarășul Amilcar Cabral a transmis salutul combatanților și poporului din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde poporului român, Partidului Comunist Român și Comitetului său Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, și a reafirmat sentimentele de prietenie, solidaritate și admirație față de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construirea scocietății socialiste, pentru progres, înțelegere și cooperare internațională. Tovarășul A. Cabral a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contribuție importantă la dezvolarea victorioasă a luptei popoarelor contra imperialismului, pentru pacea și progresul umanității. Mulțumind pentru salutul adresat, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis tuturor combatanților mișcării de eliberare din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde salutul călduros al poporului român, al Comitetului Central al P.C.R. și al său personal, împreună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pentru lichidarea dominației colonialismului portughez și urările de succes deplin în înfăptuirea idealurilor de libertate, independență națională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianță de deplină înțelegere reciprocă și caldă prietenie. ★ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reținut pe membrii delegației P.A.I.G.C. la dejun. Vizita secretarului general al Partidului Comunist Brazilian In cadrul vizitei pe care o face în țara noastră, tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al P.C. Brazilian, a avut o întîlnire la Academia „Ștefan Gheorghiu“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat, cu tovarășul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președinte al Consiliului de conducere, rector al Academiei, precum și cu alți membri ai conducerii acestei instituții. Cu acest prilej, oaspetelui i-au fost prezentate activitatea și preocupările actuale ale Academiei. De asemenea, tovarășul Luis Carlos Prestes a avut o întîlnire la Uniunea Scriitorilor, a vizitat Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România, noile construcții din municipiul București, Muzeul Doftana, Grupul industrial petrochimic Brazi din Ploiești, unități agricole și stațiunea turistică Poiana din județul Brașov și a depus o coroană de flori la Monumentul luptătorilor pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Pe urma materialelor publicate . In luna aprilie a.c. ziarul nostru, nr. 226, publica un material („Vina altora nu scuză propriile deficiențe“), referitor la slaba aprovizionare a magazinelor comerciale. In urma publicării materialului, S.C.R.T.I. Baia Mare, întreprindere direct vizată în acest sens, ne-a trimis un răspuns în care se relata, pe larg, modul cum își achită obligațiunile contractuale față de unitățile de desfacere din orașul Zalău. Spicuim cîteva precizări din răspunsul respectiv: „Am livrat în plus (n.n pe trimestrul I) mărfuri, peste cele contractate, cu 40,8 la sută, ceea ce, în sumă absolută reprezintă o valoare de 3 062 mii lei“. Privind neajunsurile ce se constată la varietatea sortimentelor de mărfuri, conducerea aceleași unități arată: „Menționăm că cele mai multe neînțelegeri de această natură provin datorită divergențelor existente între delegații Ó C.L. Zalău, care vin la noi pentru cumpărături, și gestionarii G.C.L. Zalău care obiectează mărfurile livrate, cu toate că acestea corespund, în cel mai mic amănunt, comenzilor depuse. Aceasta se manifestă, în special, la sectorul de confecții...“ Și în continuare: „unii delegați vin la noi, aleg mărfurile, depun comenzi, iar la livrare, din cauza divergențelor între proprii lor delegați și gestionari, marfa inițial comandată nu mai corespunde“. Și dînșii argumentează aceste afirmații dînd drept exemplu situația aprovizionării bune a magazinelor de vedere această țesături. Avînd în situație ne-am deplasat pentru a verifica în ce măsură răspunsul respectiv „stă în picioare“. Cum era și firesc, primul magazin (și, de altfel singurul), la care ne-am oprit a fost complexul comercial, unde este șef de unitate Maria Mănăilă. Cîțiva cetățeni tocmai solicitau costume din semitergal. — Nu avem numărul care vă trebuie, a venit răspunsul. O femeie cere o rochiță nr. 50. Același răspuns, deși i se promisese, cu altă ocazie, că se vor aduce și rochițe de mărimea respectivă. Lăsăm la o parte gesturile de nemulțumire făcute de alți cumpărători care se urcau, vedeau ce e și... plecau. — In ce ar consta greutatea aprovizionării cu sortimente diferite, mărimi diferite, mă rog, pe măsura pretențiilor cumpărătorilor? i-am adresat întrebarea tovarășei Mănăilă. — Nu intră numerele corespunzătoare de la unitățile producătoare. O dată primim 44, altă dată 48 etc... (n.n. — motiv pentru care ne gîndim noi că ar trebui (sîc!) „Invitați“ pe perioade clienții de diferite mărimi). Unele mărfuri lipsesc pentru că întâmpinăm rezerve din partea gestionarelor (n.n. — deci răspunsul I.C.R.T.I. Baia Mare exprima un adevăr). Intre timp, am aflat că în depozit exista un imens stoc de căciuli de iarnă, care vor ajunge pînă aproape în... 1980 (n.n. poate că e exagerată durata, dar după cite s-au vîndut...). De asemenea, pe suporturi erau înșirate impermeabile la care nu se uita nimeni. — Am specificat, ne spune gestionara Maria Roman că avem nevoie de impermeabile negre și bleumarine. In fiecare lună am cerut acest lucru (n.n. — adică respectarea pretențiilor clienților) și, totuși, uitați ce mi-au trimis. La fel și numerele la costume au fost specificate, dar... — Dacă nu le luam, ne spune tovarășa Mănăilă, nu-mi dădeau alte mărfuri. Altădată n-aveam ce să le mai cer .. — Uitați ce vă răspunde conducerea unității, l-am spus, citîndu-i cuvînt cu cuvînt din răspunsul de care aminteam mai sus: „Am solicitat OC L.-ului Zalău, în repetate rînduri, să refuze, cu respectarea formelor legale, asemenea loturi de mărfuri, dar am fost sesizați în foarte puține cazuri, care au fost rezolvate prompt“. Ce spuneți! De ce le ridicați dacă știți că nu trec? Ori acest lucru se face numai în virtutea obligațiilor contractuale? — Dacă nu le ridicam... Eugen TEGLAȘ III—■III ȚimT¥!IWIW»»ll«iLW.'g*»l»HiflWa Stocuri supranormative în magazine și totuși cumpărătorii nu sunt mulțumiți. De ce? ANCHETĂ continuare în pag. alllä continuare în paga a IV-a MAPAMOND DOSARUL MONETAR OCCIDENTAL. „PENTRU TOT AURUL DIN LUME“... Cei care cercetează zi de zi pulsul sistemului monetar occidental sunt nevoiți în aceste zile să recunoască faptul că ..pentru tot aurul din lume“ nu se mai poate reveni la situația din trecut. Dolarul de astăzi nu mai este dolarul de altădată. Ura sterlină și-a pierdut din veleitățile de monedă-cheie, iar aurul lunii iunie 1972 este mai scump decât aurul de altădată. La bursele din Frankfurt, Tokio Amsterdam, Londra sau Bruxelles situația prezintă un numitor comun. In aceste zile, care preced vacanței parlamentare, cind diriguitorii politicii financiare își fac bagajele, părăsind marile metropole occidentale, ei sunt nevoiți să „împacheteze“ și grija ca nu cumva pe parcursul lunilor de vară să fie convocați de urgență pentru a salva din nou, (a cita oară?), moneda națională de pericolul unor speculații de amploare. Indiferent de numărul intîlnirilor de lucru dintre miniștrii de resort ai „celor zece“, criza latentă pare să sfideze în prezent toate eforturile depuse în ultimii ani. Comentatorii de specialitate se întreabă dacă nu cumva, după