Năzuința, iulie 1972 (Anul 5, nr. 258-283)

1972-07-04 / nr. 260

ANUL V Nr. 260 MARȚI 4 IULIE 1972 4 pagini 30 bani Biblioteca Orășeneasca ZALĂU —­ Județul Sălaj — PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI­ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PRODUCȚIA SUPLIMENTARĂ A FOST REALIZATĂ, -----­ÎN MAREA EI MAJORITATE, PE SEAMA CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII MUNCII ® Folosirea fiecărui utilaj la parametri proiectați ® Policalificare la locul de muncă ® Introducerea controlului de calitate pe faze de producție ‚ Executarea, prin forțe proprii, a unor mașini și utilaje • Mecanizarea transporturilor interne întreprinderea de industrializare a laptelui din Șimleul­ Silvaniei a reali­zat în primul semestru al anului o în­semnată cantitate de produse peste plan: 45 tone unt, 25 tone brînzeturi, peste 800 hl lapte consum, 10 tone ca­­zeină. în același timp, volumul plani­ficat al productivității muncii pe sala­riat a fost depășit cu 14 000 lei. Așadar, în marea ei majoritate, producția su­plimentară a fost obținută pe seama creșterii productivității muncii. Pentru a ajunge la aceste rezultate, comitetul de partid, conducerea între­prinderii, toți factorii răspunzători de bunul mers al producției au luat în ultimul timp o serie întreagă de măsuri eficiente. Este vorba, în primul rînd, de introducerea în circuitul productiv Adrian VELICHI Foto, Fr. DEAK Continuare în pag. a III-a La întreprinderea de industralizare a laptelui din Șimleul Silvaniei: 4 în Editura politică a apărut: „Rolul conducător al partidului în etapa construcției societății socialiste multilateral dezvoltate“ CINCINALUL — ÎN 4 ANI ȘI JUMĂTATE! I.I.L. „Steaua roșie“ a contractat un nou produs la export întreprinderea de industrie locală „Steaua roșie“ Zalău a contractat la ex­port — relația vest — un nou produs de mare eficiență economică. Este vorba de „masa bar“ cu scaune din fier forjat combinate cu lemn. In urma contractu­lui încheiat recent, se prevede că numai în acest an produsul amintit să aducă în țară aproape 100.000 lei valută. Lansarea pe piața externă a mesei bar (care a și început să fie fabricată în serie în cadrul secției mecanice) constituie pentru întreprindere o nouă posibilitate de obținere a unor însemnate beneficii suplimentare. îndeplinirea de către fiecare adunare generală a rolului ei, ca tribună de examinare a mun­cii ,organizației de bază și for "“care "stăbilește "jaloanele "activi­tății comuniștilor și a colectivu­lui, depinde, în mare măsură, de selecționarea temelor ce sunt su­puse dezbaterii. Iată de ce, Comitetul orășenesc de partid din Șimleul Silvaniei, comitetele de partid și birourile organizațiilor de bază au acordat o atenție deosebită acestei pro­bleme. Pentru asigurarea unei perspective în activitatea organi­zațiilor de bază, au fost elaborate tematici orientative cu probleme­le ce se vor analiza în adunările generale pe întreg anul 1972, în urma indicațiilor Comitetului ju­dețean de partid, organizațiile de partid au fost ajutate, în luna martie, de către membrii comi­tetului orășenesc de partid, ai comisiilor pe probleme ale comi­tetelor de partid să-și îmbună­tățească problematica adunărilor generale, planurile de muncă cu­prind aspecte din cunoașterea stărilor de lucruri din unitatea în care își desfășoară activitatea, în lumina sarcinilor izvorite din hotărîrile de partid, și care pre­ocupă în cel mai înalt grad co­muniștii. Amintim câteva teme: „îmbunătățirea calității produse­lor în 1972“ și „Preocuparea bi­roului organizației de bază pen­tru întărirea disciplinei de par­tid“ (întreprinderea de industria­lizare a laptelui). „Aportul co­muniștilor la activitatea social­­culturală și obștească“ (Liceul „Simion Bărnuțiu“), „Activitatea biroului organizației de bază în vederea cunoașterii de către membri de partid a legilor țării“ (Moara comercială), „Preocupa­rea organizației de bază pentru întărirea muncii de educare pa­triotică și cetățenească a elevilor“ (Școala generală nr. 1), „Cum se aplică legea cu privire la promo­varea și pregătirea cadrelor“ și „Preocuparea comuniștilor pen­tru îndeplinirea de către fiecare muncitor a normelor de produc­ție“ (I.I.L. „Măgura“) etc. Organizațiile de partid au a­­cordat în acest an, o mai mare atenție organizării și desfășurării adunărilor consacrate dezbaterii unor teme ideologice. Astfel, au fost stabilite teme legate de apă­rarea patriei socialiste, politica Traian ALBU. Locțiitorul secretarului Comitetului orășenesc de partid din Șimleul Silvaniei Continuare în pag. a III-a Problematica adunărilor generale, reflectare a cerințelor vieții colectivelor de muncă DELEGA]! SĂLĂJENI LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A P.C.R. Cuvîntul președintelui a cîntarit greu în balanța faptelor Cu două decenii în urmă, în 1952, citeva familii de țărani din Zăuan și-au unit averea pentru a da fapte gîndurilor, de a alege o cale mai sigură, mai trainică, spre belșug și bună­stare. Așadar, în acest an, coo­peratorii din Zăuan vor sărbă­tori douăzeci de ani de la în­ființarea cooperativei Fără îndoială, drumul agricole. în acești ani nu a fost parcurs neted. Averea obștească înjgheba­tă la început abia a­­tingea 65 mii lei. Era alcătuită din valoarea a 22 bovine, 5 cai și 4 porci. Președintele coope­rativei, Iuliu Király,­­ își amin­tește de acele vremuri. Nu er­a președinte pe atunci. Este nu­mai din iarna acestui an, dar știe cu ce s-a pornit, el însuși făcînd parte din „familia celor dinții cooperatori“. Ne mărturi­sea că e bine să nu vorbim de ce a fost, să vorbim de prezent, de perspectivă... Și avea drep­tate, și dăm cuvîntul: „Deținem în prezent o avere obștească de peste 5 milioane lei, cifră care, credem, spune multe în raport cu ce a fost la început. Deținem 670 bovine, din care 233 vaci și juninci, avem 741 oi, 50 porci și 110 familii de albine. Dacă efectivele au sporit an de an, pot spune că și producțiile au crescut. Mai cu seamă în acest an, cînd, pe primele 6 luni, am livrat 350 dl lapte marfă pes­te plan, am îngrășat 110 viței pentru export la o greutate me­die superioară, și, pîn­ă la sfîr­­șitul anului, vom mai îngrășa 340. Toate acestea, precum și depășirile ce le vom înregistra în sectorul vegetal, ne vor per­mite ca pînă la sfîrșitul anului să obținem peste plan circa 200.000 lei, sumă din care o ma­re parte va fi alocată fondului de acumulare“. Președintele ne-a vorbit mai întîi de zootehnie. De ce? Pen­tru că, în anii trecuți, rezulta­tele din sectorul de creștere a animalelor­ erau mult inferioare celor din cultura plantelor. Și-a pus întrebarea: De ce nu se pot realiza venituri mari și din zootehnie? Nu s-a putut pentru că existau destule deficiențe a­­tît in sistemul de producere a furajelor, cît și în organizarea muncii și retribuirea îngrritori­­lor. Primul lucru al președinte­lui a fost să se ocupe îndeaproa­pe de zootehnie, să asiste zil­nic la programul de grajd, să pună acest sector pe roate. A început cu trierea îngrijitorilor. Acei care s-au dovedit a fi buni crescători de animale, acei care lucrează cu dragoste și price­pere în zootehnie, au rămas mai departe. Apoi, în funcție de stocul de furaje existent la acea dată, s-a ocupat de fura­jarea rațională a animalelor. Și nu o furajare oricum, ci, di­ferențiată, după capacitatea de producție a ficărui lot. A legat cîștigul oamenilor de producții­le realizate prin aplicarea acor­dului global corect la toate ca­tegoriile de animale. Rezul­tatele nu s-au lăsat aștep­tate. Printr-un plus de preocu­pare din partea conducerii, a președintelui, producțiile au crescut mult față de aceeași pe­rioadă a anului trecut. Așadar, cuvîntul președintelui a cîntarit greu in balanța faptelor, în o­­rientarea și redresarea zooteh­niei. A vorbi despre rezultatele din sectorul vegetal înseamnă a spune că, în acest sector, rea­lizările sunt printre cele mai frumoase din județ. Aici, în a­­nul trecut, hectarul cultivat, a produs cu 878 kg grîu mai mult decit s-a planificat, cu 510 kg porumb, cu 579 kg orz și cu 7 200 kg cartof­i. Convingerea cooperatorilor, a președintelui, însă, este că aceste depășiri pot crește și mai mult. In acest an s-a planificat de la cultura po­rumbului 3 375 kg la hectar, la grîu — 2 400 kg, recolte ce pot fi nu numai realizate ci și sub­stanțial depășite — după cum ne mărturisea președintele. Ca și în acest an cooperatorii să obțină o retribuire bună, strădaniile lor s-au îndreptat spre a efectua toate lucrările de întreținere la timp și de cali­tate bună. Președintele ne re­lata că, zilnic, sute de coopera­tori, fără a fi mobilizați, s-au aliniat la lucru, de dimineața pînă seara tîrziu. S-au aplicat cîte 300 kg superfosfat și cîte 100 kg azotat de amoniu la fi­ecare hectar cu porumb, s-au efectuat 3 prașile pînă în­­ pre­zent, care au stimulat vegetația și ne dau garanția că și în a­cest an producția de porumb va fi bună. In munca entuziastă a coope­ratorilor, în faptele lor cotidi­ene vedem, fără putere de tă­gadă, și strădania președinte­lui, forța sa morală de a mobi­liza și antrena masele de coo­peratori la munca cîmpului, la creșterea producțiilor. s. GLIGUȚA SUMAR im­plu^I î­­n obiectiv: Reali­zarea integrală a efectivelor plani­ficate. • Carnet cultural • Raft • Cronica filmului • De Ziua constructo­rului • ... Zi de zi... WIWSI MifiLM B9 ® Sport • Cursuri de recicla­re a personalului C.T.C. IN PAGINA A IV-A • — 24 de ore pe glob Peste 100.000 lei din prima recoltă de cornul secării Anul acesta, 25 de cooperative agrico­le din județul nostru cultivă, printre al­tele, și cornul secării, inițiativă ce se remarcă a fi bine răsplătită. în mai multe cooperative agricole a început pri­ma etapă de recoltare a scleroților. Re­zultatele se arată a fi destul de însem­nate și în acest an. Din prima recoltă, C.A.P. Plopiș a realizat cantitatea de 500 kg și un venit de 55.000 lei, C.A.P. Românași a recoltat 300 kg realizînd 33.000 lei, iar­­ C.A.P. Dob, din cantitatea de 200 kg recoltată, a realizat 22.000 lei, în total, deci, peste 100.000 lei. Recolta­tul continuă, iar producțiile de la aceas­tă cultură se arată a fi mari. La C.A.P. So­­meș-Odorhei secerișul orzu­lui este în toi Mapamond MAROC -„O țară rece cu soare fierbinte“ Rabatul, capitala politică a țării, reședința regală și a gu­vernului, e un oraș însorit și plin de farmec. Situată pe li­toralul Atlanticului, metropo­la marocană, care în decursul istoriei sale a cunoscut ocupa­ția șeicilor semiți, berberilor, portughezilor, spaniolilor și francezilor, este traversată de rîul Bou Regreg. Alături de vechiul Rabat, cu clădiri arse de soarele subtropical și­ străzi înguste și întortocheate, un­de se mai pot vedea vestigiile unor vremuri de mult apuse, cum ar fi ruinele forumului roman de la Chellah sau Caz­­bah Oudallas, există și trăieș­te orașul modern cu arhitectu­ra secolului 20, cu bulevarde largi. Cu toate acestea, capi­tala marocană nu oferă euro­penilor panorama ritmurilor cotidiene trepidante pe care le întîlnești în majoritatea capi­talelor bătrînului continent. Este un oraș relativ liniștit. Intrarea în Rabat este străjui­tă de celebrul turn Hassan, construit de Almohadele Ya­­coud Al Manssour la sfîrșitul secolului al XII-lea; înalt de aproape 50 de metri, turnul de lut roșu amintește genera­ției de azi că locuitorii aces­tei țări au luptat cu îndîrjire secole de-a rîndul împotriva cotropitorilor străini. La Rabat, ca de altfel în toate celelalte mari orașe ale țării, partea cea mai vizitată o constituie Medina, acest cartier al bazarurilor. Toate străzile sunt înțesate de o par­­ t­­RADEA Continuare în pag. a XV-a

Next