Năzuința, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 415-438)
1973-01-31 / nr. 438
Anul VI Nr. 438 4 PAGINI 30 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE UNIȚI-VÂ! ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. . In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a. c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din sud-estul Asiei, Comitetul Exelusiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam, întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotârît să-și apere dreptul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a omerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmând solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ; să se introducă în legislația penală munca corecțională fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuțiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. JLd MIERCURI 31 IANUARIE 1973 W^WWWVVWVWWVj In pag. III-a Fiecare muncitor, ALin fiecare zi cu denorma / producție Și îndeplinită depășită Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la apariția primului număr Ziarului „România Liberă“ i-a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român,, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit ziarului „România Liberă“, pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului, de construire a socialismului în patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului o acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler,redactor-șef al „României Libere“, a spus: In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gradul că „România Liberă“ și-a început drumul în istoria presei românești, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori. La două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase împreună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea, ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea și priceperea noastră, să fim temni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există încădestul steril și că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului, a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „România Liberă“ — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției ziarului „România Liberă“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți. (Aaerpres) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă“, cei ce l-au redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României: într-adevăr, „România liberă“ a apărut în condiții grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalității, „România liberă" a adus o contribuție de preț la activitatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspindirea cuvîntului partidului, al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „România liberă“ contribuie la unirea eforturilor Întregului nostru pentru transpunerea in viață popor cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere“. Desigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața societății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem convinși că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gânduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere“, succese tot mai mari la realizarea sarcinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire I (Aplauze). CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, județul Olt, în sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbătut într-o atmosferă de exigență și responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor economice și a bugetului local pe anul 1972, precum și prevederile planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din Cooperativa agricolă de producție, din unitățile de comerț și prestări de servicii, din instituțiile de învățămînt, sănătate și cultură, toți locuitorii comunei, au obținut în anul care a trecut succese însemnate în spoirirea producției vegetale și animale, în buna aprovizionare și servire a populației, în domeniile edilitar-gospodăresc, al învățămîntului, sănătății, culturii, educației socialiste și sportului, care au creat o puternică bază materială și spirituală pentru dezvoltarea în continuare a comunei. Ca urmare a organizării producției și a muncii, pe baza acordului global, a eforturilor depuse și a folosirii unor tehnologii moderne. Cooperativa agricolă de producție din comuna noastră a obținut în anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neitrigat, de 4.655 kg griu față de planul de 3.600 kg; 4.827 kg porumb boabe față de 4.000 kg planificat, 41.067 kg sfeclă zahăr față de 30.000 kg prevăzute în plan. Efectivele de animale la sfîrșitul anului au fost realizate în proporție de 104 la sută la bovine și de 147 La sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o producție mediie de 3 070 litri lapte pe cap de vacă, față de 3.000 litri planificat. Rezultatele obținute in producția agricolă au creat posibilitatea livrării la fondul de stat a unor cantități de: 4.060 t cereale, cu 1.050 t peste plavi; 8.000 t sfeclă zahăr cu 2.000 t peste plan;656 t carne, mai mult cu 230 t față de planul stabilit, 15.009 hl laipte, cu 2.509 hl peste plan și a altor însemnate cantități de produse agroalimentare. Livrarea către start a acestor cantități sporite de produse a făcut ca în anul 1972 valoarea producției marfă la 100 ha să fie de 790.969 lei, contribuind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populației din mediul urban, creșterea cantităților de produse livrate la export și, totodată, la sporirea re-Continuare în pag. a IV-a. Controlul calității produselor la fabrica de robineți Zalău. Casa orășenească de cultură din Jibou: . Pe lângă Casa orășenească de cultură din Jibou funcționează, de la 1 decembrie 1972, un cerc de folclor, 25 de intelectuali pasionați, profesori de română, muzică și desen, precum și învățători ce prețuiesc minunatele noastre creații populare ivite de-a lungul veacurilor, transmise și îmbogățite cu fiecare generație, au luat inițiativa înființării unui cerc de folclor care, așa după cum ne spunea profesorul Iustin Pop, președintele cercului, și-a propus să culeagă, să prelucreze și să valorifice folclorul din bazinul văii Someșului. Deși recent constituit, a ținut deja trei ședințe: cercul era și firesc, primele două cum au avut mai mult un caracter organizatoric. Pentru a asigura încă de la început caracterul științific al activității cercului, s-au stabilit metodele de lucru, s-au fixat temele ce urmează a fi dezbătute s-au prezentat pe larg de către profesorul Gheorghe Moga, metodele de culegere, de selectarea subiecților, de prelucrare și de transcriere fonetică. Temele următoare se vor fixa în funcție de materialul cules. Merită subliniat faptul că cercul își propune să depisteze și să dezbată tot ceea ce ține de arta folclorică a bazinului Someș: Obiceiuri și tradiții. La cea de-a treia ședință, la care au discutat despre „Colindele laice“, în urma anchetelor făcute în localitățile Someș- Guruslău, Năpradea, Aluniș și Jibou, profesorii Maria Pitică, Emilia Mureșan, și soții Emilia și Ioan Șerban au prezentat un material bogat, divers, ceea ce a prilejuit o interesantă dezbatere despre originea, evoluția și metamorfoza acestor colinde. Cu această ocazie, au fost invitați să participe și profesorii de la școlile aflate în jurul orașului Jibou. Ideea ni se pare foarte bună și considerăm că ea trebuie lărgită, în sensul ca în cadrul cercului să fie cuprinși și intelectualii (nu numai profesori) din satele vecine, pasionați și dornici să culeagă și să valorifice creația populară autentică. De fapt, n-ar fi rău dacă sfera cercului respectiv ar cuprinde o întreagă zonă. Făcînd aceste afirmații avem în vedere și eventualele cercuri care vor mai lua ființă. Desigur, premisa înființării unui astfel de cerc o constituie, în primul rînd, interesul și pasiunea intelectualilor din raza unui oraș sau a mai multor comune pentru păstrarea și valorificarea artei autentice sălăjene, pentru perpetuarea unor certe valori ale creatorului anonim, care sunt amenințate, uneori, să se piardă. Despre entuziasmul și inițiativa animatorilor cercului din Jibou ar fi multe de spus, în acest sens. — M-a făcut să fiu și mai interesat în această problemă felul cum colegii mei au primit inițiativa creării cercului, ne spunea profesorul Iustin Pop. Am aflat că acest cerc este deja în atenția Institutului de etnografie și folclor din Cluj, înteresîndu-se în mod direct de el Ion Taloș, directorul institutului, care le-a promis sprijinul în Îndrumări metodice și material bibliografic. O garanție a eficienței activității cercului constă în faptul că entuziasmul de început este menținut la cea mai înaltă tensiune, că se muncește cu multă responsabilitate și interes, fiecare membru ia foarte în serios problemele ce i s-au dat spre rezolvare. Muncind în acest fel, în mod cert, peste 2—3 ani rezultatele acestei frumoase munci vor putea fi concretizate în culegeri care să cuprindă folclorul autentic sălăjean, culegeri necesare, de altfel, pentru fiecare zonă folclorică a țării și pe care le dorim mai bine decît cele apărute pînă acum (referitoare la județul nostru). Desigur, anchetele pe teren implică și alte probleme ce trebuie luate în considerație. Folcloriștii acestui cerc vor avea în vedere în primul rînd depistarea rapsozilor populari, iar cei ce se vor dovedi păstrători și transmițători ai unor piese rare sau unice vor fi invitați la ședințele cercului. Folclorul cules, căruia i se va da verdictul autenticității, va fi valorificat prin spectacole și diferite lucrări ce vor fi trimise spre publicare ziarelor și revistelor de specialitate. — Ne-am gîndit și la posibilitatea confecționării unei fonoteci, pentru ca, atunci cînd vom fi puși în situația de a valorifica rezultatele muncii noastre, să avem selectat și la îndemînă materialul necesar, ne spunea, în continuare, președintele cercului. Fiind abia la început, ne bucură că putem consemna această frumoasă inițiativă, entuziasmul și responsabilitatea cu care a fost privită și abordată această problemă. Rămîne de văzut felul în care membrii cercului se vor strădui să fie la înălțime. Spunem aceasta, întrucît fiecare, va fi în felul său un cercetător, desfășurînd o adevărată muncă științifică, avînd la îndemînă instrumente și metode de culegere și înregistrare perfecționate (mulți cunosc și cea mai dificilă operație a procesului — transcrierea fonetică a materialului). Am dori ca nu peste multă vreme cercul de folclor din orașul Jibou să fie un exemplu pentru alte asemenea cercuri din județ, care sperăm că vor lua în curînd ființă pe lîngă casele orășenești de cultură și căminele culturale. Maria VESA CERCUL DI FOLCLOR - O LĂUDABILĂ INIȚIATIVA 1 Bumerangul rhodesian Folosind pretextul uciderii unui polițist rhodesian, autoritățile rasiste de la Salisbury au hotărît închiderea granițelor cu Zambia, amenințind astfel cu asfixia econommică tînărul stat african, lipsit de accesul liber la mare. Intr-un moment în care, pe plan continental, ia amploare lupta de eliberare a ultimelor colonii portugheze, cînd forțele patriotice din Angola, Mozambic, Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde obțin succese importante în lupta Împotriva trupelor metropolei, iar pe plan intern crește opoziția majorității populației împotriva politicii de discriminare rasială practicate de regimul lam Smith, lupta de eliberare a patrioților rhodesieni cunoaște și ea o dezvoltare accelerată, de Venera ANGHEL Continuare in pag. a IV-a.