Năzuința, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 415-438)

1973-01-31 / nr. 438

Anul VI Nr. 438 4 PAGINI 30 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE UNIȚI-VÂ! ORCAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. . In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae­ Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul­­ ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o infor­mare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a. c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezul­tatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, pre­cum și dintre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consiliului de Stat, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizite­lor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu oca­zia vizitei. In legătură cu evoluția situației din sud-estul Asiei, Comitetul E­­xelusiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea a­­cordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam, întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotârît să-și apere dreptul la viață liberă, independentă și dem­nă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi înfrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a omerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul în­cheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul viet­namez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmând solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Par­tidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă Româ­nia și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între po­porul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o lar­gă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea con­tribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea a­­cestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modi­ficare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ; să se introducă în legislația penală munca corecțională fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări ope­rativitatea și a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost spo­rite atribuțiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. JLd MIERCURI 31 IANUARIE 1973 W^WWWVVWVWWVj In pag. III-a Fiecare muncitor, ALin fiecare zi cu denorma / producție Și îndeplinită depășită Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la apariția primului număr Ziarului „România Liberă“ i-a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român,, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a înmînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Or­dinul „Steaua Republicii Socialis­te România“ clasa I, conferit zia­rului „România Liberă“, pentru contribuția deosebită adusă la în­făptuirea politicii partidului și sta­tului, de construire a socialismu­lui în patria noastră și pentru ac­tivitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al zia­rului. La solemnitate au participat to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Gere, Constan­tin Stătescu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și re­prezentanți ai conducerilor zia­relor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Ager­­pres“, vechi colaboratori ai zia­rului. După înmînarea înaltei distinc­ții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe­ care conducerea parti­dului și statului o acordă activită­ții ziarului, tovarășul Octavian Paler,­­redactor-șef al „României Libere“, a spus: In memoria noastră, a redac­torilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbăto­resc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gradul că „Româ­nia Liberă“ și-a început drumul în istoria presei românești, pur­­tînd din neagră ilegalitate cuvîn­­tul partidului către cititori. La do­uă zile după ce un bărbat neîn­fricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumnea­voastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase îm­preună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimi­rescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea, ce ni se face implică pentru noi o supe­rioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toa­tă pasiunea și priceperea noastră, să fim t­emni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, ru­tinier, viciat de formalism, pentru c­a scrisul nostru să răspundă exi­gențelor actuale ale partidului, a­­le cititorilor, la înalta tem­peratură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tova­rășe Ceaușescu, ați luminat dru­mul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există încă­destul steril și că minunata Dum­neavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin e­­forturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului, a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziaru­lui „România Liberă“ — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publica­ții ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul re­dacției ziarului „România Liberă“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți. (Aaerpres) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comite­tului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere“ cu prilejul săr­bătoririi a 30 de ani de la apari­ția primului său număr și al de­cernării înaltei distincții a Repu­blicii Socialiste România. De ase­menea, aș dori să adresez felici­tări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Re­publicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă“, cei ce l-au re­dactat și tipărit au adus-o la cau­za eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a Ro­mâniei: într-adevăr, „România liberă“ a apărut în condiții grele. Edita­rea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor demo­cratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fas­ciste, scoaterea României din răz­boi și alăturarea ei la coaliția an­tifascistă. Astfel, alături de „Scîn­­teia“, în anii ilegalității, „România liberă" a adus o contribuție de preț la activitatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul a­­cum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libe­re“. Ea are merite în toate eta­pele dezvoltării României. Astăzi, prin răspindirea cuvîntului parti­dului, al Frontului Unității Socia­liste, al guvernului, „România li­beră“ contribuie la unirea efor­turilor Întregului nostru pentru transpunerea in viață popor cu succes a politicii interne și ex­terne a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită acti­vității „României libere“. Desigur că întotdeauna, și în toate dome­niile, mai este loc de mai bine; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătăți­rea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor proble­me care se pun în­­ actuala etapă a făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața socie­tății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem con­vinși că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contri­buind in acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gânduri, doresc să u­­rez întregului colectiv, tuturor ce­lor care lucrează și contribuie la apariția „României libere“, succe­se tot mai mari la realizarea sar­cinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și ferici­re I (Aplauze). CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, județul Olt, în sesi­unea din 30 ianuarie 1973 a dez­bătut în­tr-o atmosferă de exi­gență și responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor eco­nomice și a bugetului local pe a­­nul 1972, precum și prevederile planului de dezvoltare economi­­co-socială în profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizațiilor de pa­rtid, colectivele de oameni ai muncii din Cooperativa agricolă de producție, din unitățile de co­merț și prestări de servicii, din instituțiile de învățămînt, sănă­tate și cultură, toți­ locuitorii co­munei, au obținut în anul care a trecut succese însemnate în­­ spoirirea producției vegetale și animale, în buna aprovizionare și servire a populației, în dome­niile edilita­r-gospodăresc, al în­­vățămîntului, sănătății, culturii, educației socialiste și sportului, care au creat o puternică bază materială și spirituală pentru dezvoltarea în continuare a co­munei. Ca urmare a organizării pro­ducției și a muncii, pe baza a­­cordului global, a eforturilor de­puse și a folosirii unor tehno­logii moderne. Cooperativa agri­colă de producție din comuna noastră a obținut în anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neitrigat, de 4.655 kg griu față de planul de 3.600 kg; 4.827 kg porumb boabe față de 4.000 kg planificat, 41.067 kg sfeclă zahăr față de 30.000 kg prevă­zute în plan. Efectivele de ani­male la sfîrșitul anului au fost realizate în proporție de 104 la sută la bovine și de 147 La sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o pro­ducție­ mediie de 3 070 litri lapte pe cap de vacă, față de 3.000 litri planificat. Rezultatele obținute in pro­ducția agricolă au creat posibi­litatea livrării la fondul de stat a unor cantități de: 4.060 t ce­reale, cu 1.050 t peste plavi; 8.000 t sfeclă zahăr cu 2.000 t peste plan;­­656 t carne, mai mult cu 230 t față de pla­nul stabilit, 15.009 hl laipte, cu 2.509 hl peste plan și a altor în­semnate cantități de produse a­­gro­alimentare. Livrarea către start a acestor cantități sporite de produse a făcut ca în anul 1972 valoarea producției marfă la 100 ha să fie de 790.969 lei, contri­buind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populației din mediul urban, creșterea canti­tăților de produse livrate la ex­port și, totodată, la sporirea re-Continuare în pag. a IV-a. Controlul calității produselor la fabrica de robineți Zalău. Casa orășenească de cultură din Jibou: . Pe lângă Casa orășenească de cultură din Jibou funcționează, de la 1 decembrie 1972, un cerc de folclor, 25 de intelectuali pa­sionați, profesori de română, mu­zică și desen, precum și învăță­tori ce prețuiesc minunatele noastre creații populare ivite de-a lungul veacurilor, transmi­se și îmbogățite cu fiecare ge­­nerație, au luat inițiativa înfiin­țării unui cerc de folclor care, a­­șa după cum ne spunea profeso­rul Iustin Pop, președintele cer­cului, și-a propus să culeagă, să prelucreze și să valorifice fol­clorul din bazinul văii Someșu­lui. Deși recent constituit, a ținut deja trei ședințe: cercul era și firesc, primele două cum au avut mai mult un caracter or­ganizatoric. Pentru a asigura în­că de la început caracterul știin­țific al activității cercului, s-au stabilit metodele de lucru, s-au fixat temele ce urmează a fi dez­bătute s-au prezentat pe larg de către profesorul Gheorghe Mo­­ga, metodele de culegere, de selectarea subiecților, de prelu­crare și de transcriere fonetică. Temele următoare se vor fixa în funcție de materialul cules. Merită subliniat faptul că cercul își propune să depisteze și să dezbată tot ceea ce ține de arta folclorică a bazinului Someș: O­­biceiuri și tradiții. La cea de-a treia ședință, la care au discutat despre „Colin­dele laice“, în urma anchetelor făcute în localitățile Someș- Guruslău, Năpradea, Aluniș și Jibou, profesorii Maria Pitică, Emilia Mureșan, și soții Emilia și Ioan Șerban au prezentat un ma­terial bogat, divers, ceea ce a prilejuit o interesantă dezbatere despre originea, evoluția și me­tamorfoza acestor colinde. Cu a­­ceastă ocazie, au fost invitați să participe și profesorii de la șco­lile aflate în jurul orașului Ji­bou. Ideea ni se pare foarte bună și considerăm că ea trebuie lăr­gită, în sensul ca în cadrul cer­cului să fie cuprinși și intelec­tualii (nu numai profesori) din satele vecine, pasionați și dor­nici să culeagă și să valorifice creația populară autentică. De fapt, n-ar fi rău dacă sfera cer­cului respectiv ar cuprinde o în­treagă zonă. Făcînd aceste afir­mații avem în vedere și even­tualele cercuri care vor mai lua ființă. Desigur, premisa înființării u­­nui astfel de cerc o constituie, în primul rînd, interesul și pasiunea intelectualilor din raza unui oraș sau a mai multor comune pentru păstrarea și valorificarea artei autentice sălăjene, pentru perpe­tuarea unor certe valori ale creatorului anonim, care sunt amenințate, uneori, să se piardă. Despre entuziasmul și iniția­tiva animatorilor cercului din Jibou ar fi multe de spus, în a­­cest sens. — M-a făcut să fiu și mai in­teresat în această problemă fe­lul cum colegii mei au primit inițiativa creării cercului, ne spunea profesorul Iustin Pop. Am aflat că acest cerc este de­ja în atenția Institutului de et­nografie și folclor din Cluj, în­­teresîndu-se în mod direct de el Ion Taloș, directorul institutului, care le-a promis sprijinul în Îndrumări metodice și material bibliografic. O garanție a eficienței activi­tății cercului constă în faptul că entuziasmul de început este men­ținut la cea mai înaltă tensiune, că se muncește cu multă respon­sabilitate și interes, fiecare membru ia foarte în serios pro­blemele ce i s-au dat spre re­zolvare. Muncind în acest fel, în mod cert, peste 2—3 ani rezul­tatele acestei frumoase munci vor putea fi concretizate în cu­legeri care să cuprindă folclorul autentic sălăjean, culegeri nece­sare, de altfel, pentru fiecare zonă folclorică a țării și pe care le dorim mai bine decît cele apărute pînă acum (referitoare la județul nostru). Desigur, anchetele pe teren implică și alte probleme ce tre­buie luate în considerație. Fol­cloriștii acestui cerc vor avea în vedere în primul rînd depistarea rapsozilor populari, iar cei ce se vor dovedi păstrători și transmi­­țători ai unor piese rare sau unice vor fi invitați la ședințele cercului. Folclorul cules, căruia i se va da verdictul autenticită­ții, va fi valorificat prin specta­cole și diferite lucrări ce vor fi trimise spre publicare ziarelor și revistelor de specialitate. — Ne-am gîndit și la posibi­litatea confecționării unei fono­teci, pentru ca, atunci cînd vom fi puși în situația de a valorifica rezultatele muncii noastre, să a­­vem selectat și la îndemînă ma­terialul necesar, ne spunea, în continuare, președintele cercu­lui. Fiind abia la început, ne bucu­ră că putem consemna această frumoasă inițiativă, entuziasmul și responsabilitatea cu care a fost privită și abordată această pro­blemă. Rămîne de văzut felul în care membrii cercului se vor strădui să fie la înălțime. Spu­nem aceasta, întrucît fiecare, va fi în felul său un cercetător, des­­fășurînd o adevărată muncă științifică, avînd la îndemînă in­strumente și metode de culegere și înregistrare perfecționate (mulți cunosc și cea mai dificilă operație a procesului — tran­scrierea fonetică a materialului). Am dori ca nu peste multă vreme cercul de folclor din ora­șul Jibou să fie un exemplu pen­tru alte asemenea cercuri din județ, care sperăm că vor lua în curînd ființă pe lîngă casele oră­șenești de cultură și căminele culturale. Maria VESA CERCUL DI FOLCLOR - O LĂUDABILĂ INIȚIATIVA 1 Bumerangul rhodesian Folosind pretextul uciderii unui polițist rhodesian, au­toritățile rasiste de la Salis­bury au hotărît închiderea granițelor cu Zambia, ame­­nințind astfel cu asfixia e­­conommică tînărul stat afri­­can, lipsit de accesul liber la mare. Intr-un moment în c­are, pe plan continental, ia am­ploare lupta de eliberare a ultime­lor colonii portughe­ze, cînd forțele patriotice din Angola, Mozambic, Gui­­neea-Bissau­­ și Insulele Capului Verde obțin succe­se importante în lu­pta Îm­potriva trupelor metropolei, iar pe plan intern crește o­­poziția majorității populați­ei împotriva politicii de dis­criminare rasială practicate de regimul lam Smith, lupta de eliberare a patrioților rhodesieni cuno­aște și ea o dezvoltare accelerată, de­ Venera ANGHEL Continuare in pag. a IV-a.

Next