Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)

1973-03-22 / nr. 481

Gräser) ZALĂU ANUL VI Nr. 481­4 PAGINI 30 BANI PROLETARI BN TOATE ȚĂRILE WIIȚI-VUL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Președintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numehri, va vizita Republica Socialistă România La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, președintele Republicii Democratice Sudan. Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soția, va face o vizită oficială în țara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. X •­I |b CUM LE PRODUCEȚI?­urajeie­ saCUM LE gospodăriți? Răsfoim colecția ziarului nos­tru din anul 1971, și recitim articolul „Eu văd, tu vezi, noi vedem, dar nimeni nu se Încu­metă să scoată zootehnia din impas“. Semnalam în material o serie de lipsuri de ordin teh­nic și organizatoric privind asi­gurarea furajelor la cooperati­va agricolă de producție din Camăr și ne întrebam: „Se va repeta oare și pe viitor situația în care se află în prezent (3 aprilie 1971 n.r.) zootehnia de la C.A.P. Camăr?“ Am revenit în aceeași unitate pentru a afla răspuns întrebării puse atunci. Ce am constatat? O primă constatare, fără tea­mă de a greși, este aceea că si­tuația nu s-a îmbunătățit prea­ mult. Producțiile zootehnice continuă să fie foarte mici și, drept urmare, activitatea econo­mică este destul de precară. In 1971, de la o vacă s-au obținut numai 588 litri lapte, în 1972 — 721 litri, iar producția marfă a fost de numai 550 litri. In or­dinea realizărilor din zootehnie, cooperativa agricolă din Camăr s-a situat în anul trecut pe lo­cul 85 în județ! Reflectă oare a­cest loc condițiile și posibilită­țile de care dispune zootehnia din Camăr? Nici pe departe. Investigațiile noastre au scos la iveală și de această dată că sectorul de creștere a animale­lor din această unitate, jude­cind după rezervele de care dis­pune, nu numai că ar putea fi o puternică sursă de venituri, cu influență pozitivă asupra îmbu­nătățirii activității dar ar putea reclama economice, dreptul la un loc fruntaș pe județ. In­să din 1968, cînd cooperativa a realizat 1.100 litri lapte pe va­că, producțiile în loc să spo­rească, înregistrează descreșteri care nu fac cinste de loc coope­ratorilor de aici. Dar, de ce toate aceste ne­ajunsuri? Care sunt cauzele că zootehnia nu este ceea ce poa­te și trebuie să fie? Dorind să aflăm răspunsul, președintele cooperativei, Gergely Paul , și contabila șefă Kissfalu și Elisa­­beta ne „servesc“ un argument puternic: Nu avem furaje! — De ce nu aveți furaje? K.E.: Să știți, la noi lipsa fu­rajelor este o „tradiție“ (!?): A­­vem finețe puține... pășuni la fel... animalele sunt multe... G.F.: Deși vara a fost secetoa­să, furaje am avut mai multe ca altădată. Dar din cauză că au fost impuse restricții în toamnă, am consumat o bună parte din furaje înainte de sta­­bulație. Deci, s-ar părea că avem de-a face cu o situație intîmplătoare. Dar nu-i deloc așa. Mai curînd acceptăm ideea „tradiției“ de care vorbea tovarășa­ K.E. De ce? In planul de producție a a­­nului trecut figurau la nutrețuri pentru fin doar 372 ha, pentru masă verde 54 ha, pentru siloz 37 ha. Dacă structura plantelor furajere cultivate a lăsat de do­rit, nu-i mai puțin adevărat că nici suprafața n-a fost corelată cu efectivele existente. Și, drept consecință, a apărut insuficien­ța furajelor pe întreaga perioa­dă de stabulație. In momentul de față rezerva nutrețurilor es­te spre sfîrșit. Fînurile aproape că s-au terminat, paiele, așa cum sunt, asigură încă o perioa­dă furajarea, dar ele sunt... paie și nu fînuri! Doar suculen­tele mai figurează ca furaje de bază. Insă, cum majoritatea va­cilor sunt în ultima perioadă de gestație, nu sînt de prea mare folos, îngrijitorul Vasile Maior, are 14 vaci în lot, din­ care mul­ge trei. Celelalte sînt gestante, iar una a avortat. Este explica­bil, întrucit nici silozul nu es­te de calitate. Făcut din colete și frunze de sfeclă, silozul con­ține o mare cantitate de pămînt. In materialul publicat acum doi ani, arătam că dacă nu se S. GLIGUȚĂ Continuare în pag. a IV-a La cooperativa agricolă din Cămări «ICI DUPĂ DOI­­l, „ECUAȚIA“ DEFICITULUI DE FURAJE A FOST REZOLVATA în intîmpinarea consfătuirii județene a cadrelor medico-sanitare — Suntem informați că apropia­ta consfătuire a cadrelor medico­­sanitare din județ va dezbate și unele probleme ale alimentației. Dv. ce înțelegeți prin „alimen­tație rațională“? — Alimentația are rolul de a-i asigura organismului energia ne­cesară nevoilor vitale, energia consumată în activitatea fizică de­pusă, precum și înlocuirea celei consumate în timpul activității complexe a organismului. O ali­mentație este rațională, științifică atunci cînd corespunde acestor scopuri.­­ Ce principii și norme trebu­ie să fie respectate pentru a se re­aliza o alimentație sănătoasă? — Fiecare organism își are spe­cificul lui de consum energetic, legat de constituție și efortul fizic pe care-l depune. La aceeași ali­mentație și la același efort fizic unii își mențin greutatea, iar al­ții se îngrașă. Pentru ca alimen­tația să fie sănătoasă, ea trebuie să conțină, în mod obligatoriu, anumite principii alimentare, pre­cum și substanțe energetice in cantitate corespunzătoare nece­sarului de energie. Această ali­mentație, care asigură nevoile or­ganismului din toate punctele de vedere reprezintă rația de Între­ținere. Ea nu este fixă, ci trebuie individualizată după starea orga- interviu cu dr. VLADI­MIR CĂLINICI, șeful secției de boli interne a Spitalului din Zalău­ nismului (vîrstă, sex etc.), după efortul fizic depus, după condițiile mediului înconjurător (vara, iar­na) etc. Din punct de vedere al rolului pe care îl au în buna funcționare a organismului, facto­rii alimentari se împart în trei grupe: a) — factori de nutriție plastici, care sunt proteinele (car­ne, brînză, ouă); b) — factori de nutriție energetici, care sunt glu­cidele (pîine, paste făinoase, dul­ciuri) și grăsimile animale și ve­getale; c) — factori de nutriție biocatalitică, care sunt vitaminele, mineralele, apa. — Care sunt componentele obli­gatorii ale unei alimentații ra­ționale? — O alimentație sănătoasă tre­buie să fie echilibrată, să con­țină toți acești factori nutritivi in cantități suficiente. In mod normal, organismul are nevoie de 4—6 grame de glucide pe kilo­corp și pe zi, cantitate ca­re crește în funcție de efortul fi­zic depus. Glucidele cele mai va­loroase se obțin din fructe, zar­zavaturi, pîine integrală. Nevoia de grăsimi se circumscrie la 1—2 grame pe kilo­corp și pe zi, ob­ținute mai ales din unt și uleiuri vegetale. Proteinele sunt necesare cam un gram pe kilo­corp, din care cel puțin jumătate să fie de origine animală (carne, brînză, ouă) iar restul de origină vegetală (cereale, legume uscate, zarzava­turi și fructe). Vitaminele și mi­neralele se găsesc în special în crudități (fructe și zarzavaturi) și nu trebuie să lipsească din hra­na zilnică. — Ce incumbă din punct de ve­dere igienic alimentația? — Pentru ca alimentația să fie igienică, trebuie să conțină toți factorii arătați mai sus în canti­tățile necesare menținerii bilan­țului organismului; alimentele să fie pregătite corespunzător, pen­tru a fi consumate cu plăcere, să nu fie alterate sau infectate. Ne­­respectarea principiilor de igienă alimentară duce fie la îmbolnăviri directe, fie la slăbirea organis­mului. Astfel, o alimentație uni­laterală, lipsită de unii factori — Interviu realizat de Vater HOSSU Continuare in pag. a II a. Alimentația ei in menținerea S* a­­ " " sănătății La Zalău „Autoservice“ în curînd, locuitorii orașu­lui Zalău se vor putea mîndri cu un nou obiectiv. Este vor­ba despre Stația „Autoservi­ce“ — aparținătoare I.I.L. „Steaua roșie“ Zalău — care, după cum ne relatează tovară­șul director Gheorghe Stan, va fi dată in folosință spre fine­le lunii martie a.c. La ora ac­tuală se fac ultimele probe și verificări a instalațiilor înain­tea dării în folosință. De reținut că noua unitate a fost executată în regie pro­prie de către o formație de circa 50 constructori, din ca­drul întreprinderii, în mai pu­țin de 1X luni de zile, și va fi deservită de un grup de specialiști tot de la „Steaua roșie“. Amplasate lângă stația Peco, atelierele unității „Au­toservire“ vor oferi posibilități bune de revizie și reparații, fiind dotate cu utilaje moder­ne (aparataj de detectare testare a defecțiunilor, un spă­și­­ător automat etc.). Stația „Autoservice“ Zalău va avea o capacitate de 5.000 revizii pe an la diverse tipuri de auto­turisme. 1 Au început însămînțările de primăvară Determinați de dorința realiză­rii unor producții agricole însem­nate în acest an, cooperatorii din Zăuan, sprijiniți de mecanizatorii secției S.M.A., au ieșit cu toate forțele la însămînțarea trifoiului sub plantă protectoare și a or­zoaicei. In teren bine pregătit, s-au însămînțat în prima zi, 16 ha cu orzoaică, iar sub plantă protectoare s-au însămînțat 30 ha cu trifoi. Se evidențiază forma­țiile de muncă din brigada a II-a de cîmp, care au însămînțat pri­mele suprafețe cu culturi de pri­măvară. Peste sarcinile de plan - lucrări in valoare de 263.000 lei După încheierea primelor două decade ale lunii martie a. c. lucră­torii din sectoarele construcții-montaj și prestări de construcții din cadrul întreprinderii de gospodărie comunală și locativă Zalău, au obținut rezultate deosebite în activitatea lor. Bunăoară, față de planul aferent acestei perioade au fost executate suplimentar diverse repa­rații capitale și lucrări de întreținere a fondului locativ, în valoare de 160.000 lei. De asemenea, la acoperirea Văii Zalăului s-au execu­tat lucrări, peste sarcinile prevăzute,­în valoare de 103.000 lei. La obținerea acestor succese și-au adus contribuția îndeosebi zidarii: Alexandru Negreanu, Ștefan Egri, Alexandru Scoltz și Alexandru Fa­­zakaș, instalatorul Ioan Horvat, zugravul Ștefan B. Fazekaș, precum și tîmplarii Gheorghe Ilieș, Vasile Vida și Vasile Tungagi. Cartierul Simion Bărnuțiu din Zalău capătă cu fiecare bloc un plus de frumusețe Numărul animalelor din comuna dv. a scăzut. Cum acționează căminul cultural în vederea remedierii acestui neajuns? Numărul taurinelor, bubaline­lor și ovinelor crescute in gos­podăriile populației din comuna Vîrșolț nu a atins, în acest an, cifra scontată. Mai mult, efec­tivul­ acestora este mai mic ca în anul trecut și, așa fiind lu­crurile, nu putem să nu ne în­trebăm imediat: de ce, în defi­nitiv, această situație necores­punzătoare? înainte de a intra mai in detaliu, subliniem că nici la capitolul „Contractări de ani­male“ (se înțelege, problemă în directă legătură cu creșterea a­­cestora), comuna amintită nu se poate lăuda, la ora de față, cu rezultate deosebite. Care este, a­­șadar, principala cauză a aces­tor neajunsuri? Din constatările noastre rezultă că neajunsurile la care ne referim se datoresc, în cea mai mare parte, palidei activități cultural-educative, în­treprinsă pe această linie, de factorii cu răspunderi precise în această direcție. Iată și argu­mentele. Am căutat să găsim, pe toată perioada anului tre­cut, câteva acțiuni eficiente or­ganizate de căminul cultural In directă legătură cu tematica a­­mintită. N-am găsit, însă, nici urmă de așa ceva! Și pentru că de câtva timp căminul cultural are un nou director, n-are rost să facem prea multe referiri la această perioadă. In orice caz, un lucru e cert. Efectivul ani­malelor din Vîrșolț a scăzut și pentru că forul cultural al că­minului n-a căutat să preîntîm­­pine cu nimic, sau aproape cu nimic, această situație. Dar, așa cum se spune, mai bine mai tir­­ziu decit niciodată. Cu alte cu­vinte, ce a organizat în acest an căminul cultural pe linia în­tăririi convingerii cetățenilor că noțiunea de gospodar bun, cu faimă, cu o înaltă conștiință ,ci­vică presupune neapărat $1 creș­terea animalelor în gospodăriile proprii, și contractarea unei părți a acestora cu statul? Citeva ac­țiuni, sporadice, au fost, în­­tr-adevăr, organizate. Dar, ne-am convins la fața locului, forul educațional din comună nu și-a făcut nici în acest an din proble­ma aici discutată o adevărată... problemă. Pentru că, dacă s-ar fi gîndit la ea, s-ar fi găsit cu siguranță și soluția rezolvării ei. Adrian VELICHI Continuare in pag­a IV a. Senegal Metamorfoze economice și sociale Senegal nu înseamnă nu­mai poezia fascinantă a lui Leopold Sedar Sengor. Se­negalul înseamnă o opțiu­ne nouă în geografia poli­tică a lumii, opțiunea pen­tru dezvoltarea indepen­dentă, fără amestec din a­­fară. Senegalul se identifi­că, în concepția partidului ----------r------r-1 --T -I -I - - - -I, ---­­ I Continuare 1d pag. a IV a. Un nou șantier pe harta orașului reședință de județ — Zalău

Next