Neamul Românesc, septembrie 1918 (Anul 7, nr. 241-270)

1918-09-15 / nr. 254

2 Revista Presei Joi, 13 September 1918. L'indipendance Roumaine vo:bistg d? „conștiința naiționilor ce se va da svS­­lui, luminîndu-se, dupi risipi?«"» nori foi tse o întunecă, idi­la frăției univer­sale o va căliczi pașnica societa­te a națiunilor, o va concremisa; și astfel dupi visul libretății, pa care l-a re­alisat lumea modernă, după acela al «isiitirii de drepturi și de datorii, îns­­p­init de revoluția cei mste, astăzi se kca al treilea pas și el treilea vis omenesc își Capătă întrepais». Cineva, es se sada la Îndreptarea, spune că cunoaște­m o țară în care o medalie nsi­onali­s>r­ostea în meritul i­sbrăcii“. E­feda în care autorul dă îndreptări pentru politica nsi­ona­!... Opinia constată cu prceptie că „omul politic trebuie să fie prsclic, rece, calculatoi și abil­, criticii și rare și deosebite, de care Clemenceau­ este lipsit... De seci*, prin discursul lui, va ajunge și un resultat opus celui aș luptei. Demosîsția hraoCînă vs constang „exclusivismul* din vina emmla „nsă* Kelul cumplit continuă nelimitat“, isr «efusul păcii oprite „va trezi un senti­ment de încredere in conslucitorii* Puterilor Centrale*.­ia eonespsk—ia totdeauna strict lo­gică : „Răspunsul Americei și decla­rațiile d-lui Bilfour au artist­ că tim­pul trei Mi­vel­or încă a’a sosit.’.“ * Din ziarele de Îs B­aiurești noi ne melțămim a­spicul fără a comenta, a asculta fără a răspunde, a privi, fară a ne atinge de­lor. Gazeta Bucureștilor scrie : „Antanta declară un al treilea război a­l Puteri­lor Centrele; răspuntíe,ei lui nu o vor­­ fii purta în niciun critis M încolo acestea din urmă. Cu a treia declarație de războiu în­cepe sfîrșitul. Steagul idee politică internă și na­țională. „la orice cas simțim că retră­m o viață națională...". Lumina, vorbind de „gestul prințu­lui Ci­ral”, spuse: „S’&í­part a prind peîe si­re grele gestul făcut intr’un acces de juvenil entustesta. In acest cas se vor găsi consilieri, cari si tra­teze întreaga chestie ca un incident romantic, liră cossecirți politice. Cel mai apropiat viitor va trebui și ară­ta ce a ales principele Carol însuși sta și cel în drept să hotisească,“ la­mi și ne întrebăm, ce mei nădăjduieș­te directorul „Luminii“, și autorul ar­ticolelor adunate în volum? Renașterea, din potrivi, își urmăreș­te scopurile vechi care i-sa dat niș­­teie, ginește momentul a se du pe față și „rea act cu m­ulu­mire de posi­ția pe care a știut-o sp ie* Guvernul în această gravă conjusetate". Iscă­lește: „Renașterea“, care se inspiră „ca toți amicii grupați* (cîți? prispre­­zece mii?) ne mai din „dragostea p-n­tru patria contesă*. A. M. un boier din vechime, dined lăudați, dăruitor de pămînt la 14 țerani în­torși de pe front. Ia vremile grele de răsmeriți și sărăcie, văduvele și or­fanii îi dînsul au găsit mírt gli gre, st­­iutor șî síoi bun. Ctți mai bre azi ași ?... »Bokii și boieri...* D. Tr*nc­i Grigore se iorgă pentru «suswsis*­al elevilor școlilor pe to­­tueui. Minstrul promite măsuri. Ademenea e nerăbdător să știe ros­tul alungării celor 13 lucrători de Îs C. F. R. K­obilisti­ pe loc. Ministrul păstrează tăcere. D. M. Vigăurescu se lîogisiește de jalea ef­orilor fără chiste sau prepare din teritoriul stâpîcit, de und­e trimit ră­vașe de grea și rea viață. Minsitrul figiduiește că va interveni. Specul­ de fiiimente și îmbrăcă­minte în Bacău, ca și pe aiurea pre­tutindeni. Ministru­, după încredin­­țare, va lua măsuri. Se cer geamuri pentru vigoanele C. F. R, „d­si sau de t și k cu coane...*. D._V. Mih­ereanu, s vor­bit și d sa de foamete și de puțina salturi de g.îne în Basarbii. Mi­nistrul Ieca­eț mărturisește că din lipss de ssmînd­ e rod împuținat. Se trece legea bursiilor de camerț. Ap­ jd­rea ne recunoaște de persoană morală colonia școlară „Spiru ”­okret. Sa împămietenesc străinii Cîrstian Orăîcu, G. P. Mavrachi, Andrei N. Stanisk­i și T. T. Siușnschi. Cu vii spususe se reînnoie cetățeni romîni cei 42 de Macedonezi insti tutori îtrijaiți și prin închisorile bul­gărești ca ostateci. Apoi au fost încetățeniți 327 de tineri de diferite seminții. La Ienai d, d­. G­roza și general Isncovescu, gîcește de ce-au putut vorbi acum , ce fel — lemuris^ , oricine cum și E CIUCIANU. Pa­rl­ament­ul­ ui Ca­meri, ieri, zi de somanicări, și ds recu­noașteți și îm­pămînteniri. D-lui Tufescu i se dau, cu spioase unanime, 7 zile concediu. D. V. V. Pitrășanu di ră­voile­ască, dar lipsește primul ministru, și se răs­­gîniește... D. I. G. Stolac-București cetește ju­ba societății „Ajutorui”. Ministrul Școlilor trage nâflej­e să studieze și să mulțumească după puteri. Mi­­ni­strul de Finanțe nu dej îna­ște mntnuri pe »«1« prietenească" să poată Lee —^ va. "•£Ll>‘ vid Su^Htärc;is;< iptulree • ii ton. ■ h-']- ' fc t- 2ăpe nouă. Din partea Dob­ogeților și celor din Cad Hater se depune o ja­bă di­ce­cre de r­jatoi pentru haine. Din partea locuitorilor din Mo­n­ț* Dorohoiului se schie mulțămiri me­șterului Alex. Gringhiresnu?, care este șef redactor, A. METRONIU. NEAMUL ROMANESC In­formațiuni citre motivul dizolvării Dumei din Chișinău , și acea că la au­giné­­ti au participat soldații ruși M re­­tli­gen și că comuniciîima fără budget. La cursurile academia germane din București profitorul Schumacher vorbește despre „Situația Bulgariei în economia politică a lumii". O pane din cursuri se țin la Li­ni­versit­at­e. Ministr­ul de Războiu bulgăresc remite Romînilor din Dobrogea să episa di acolo cu tot avutul lor. întreaga producții a vinului în Urbanul ocupat a fost nchislționită Către meseriași Ministeriul de Războiu a pus­ la disposț­unea Casei Centrale a Meseriilor din Iași, pentru meseriașii cari dovedesc că au o gospodăr­­ie, o cantitate de zarzavat pentru iarnă. Pentru aceasta meseriașii se vor prezinta la Casa Centrală a Meseriilor, Strada Aleesan­­dd, cu începere de Luni, 17 Septembre a. c, între carele 4 și 6 p­m, pentru a căpăta bo­nul de distribuție către unul din Depositele Cooperativelor „Leul“, Strada Davidei No. 4, sau „Hărnicia“, Strada Arcu No. 5, contra cost! Fiecare meseriaș trebuie să prezinte cartea de capacitate ca meseriaș, cărțile-chitanță și cartela de alimente. După faptă și rasplata.­ Sfa­tul Țării* publică: „Batalionul de bolșevici romîni, constituit din deserton la O­de­sa, în solda d­rului Racovschi, a fost sur­prinși de cazaci­iu­și apar­ea portului Novorosiisc și măcelă­rit. Numai douăzeci de inși au scăpat. “ Uciderea Țariîi e­­firmă din Chiev ac­­ui ei. Țar­eviciul și Al ar fi în viață. Se con­ Țart­­cese BULETINUL ZILEI «naaawwy»? Comuttlogfal din 12 arată restabilire de sînge la Eper­y; In­­tr’un mare atac spre S.­Quentin Anglo Francesii au chiat Pont­met, Gricourt și Francilly-Solem­y, primele două puțind fi recuperate. Comun­iestul de­ seară german îi smna la 13 „repetate ata­curi violentă ale dușmanului intre fiul Omignan și Somme*. Comîunîcatul frances înseamnă ocuparea localităților Fran­cissy-Salency, Epine, Dacton și o a­­stra, ajungîndu­-se,în Sud, până la G­irecourt. B­ulgarii recunosc „grele Lupte” iatre Troianți și Drenovo, precum și „îndoirea Isuspef a frontu­lui între colțul dintre Cerna și Va­dar*. La 10 Iacă ei sperau să rămâne în liniile „la Sud de Priilep și la Nord din Doiran**. După comun­icaiul din Salonic Grecii au cucerit întâia linie bulgărească până 1st Doiran. Isalenii înca­ctează pe șoseaua Monast­r-Prilen N­­ tmtäilli&ht;n Știri de Aiurea * Put­erea l­a Burku. — Can­celar­iui austri­c a delarat că nu-i miră­ream primire ce a au făcut no­tel săli ; ea era numai „un reactiv pentru a face ca lucrurile să iasă limpede­­a iveală”, cela ce sa și făcut. Comunicații. — Un nou partid s'a format în fossla Rusk­ întreagă: comuniștii. O încercare de-a împăca socia­li­mul anarhic ca moștenind unității rusești. Reforma electorală în Prusia. Se asigura ci și Camera Seniorilosr din Prima s’s convies că reforma elec­torală e inevitabili. * Chestia Finlandei.—Prințsul Frie­drich Karl de Heaa a fost regat să­­ Imîne cinci ani numți ca „unminis­ 4?.%­di* al Finlandei centra d­ «pol popore! ü ret­îhs î fora?ft! d'i givern.­­f-C ú­a­r & Atacul de la Doiran.­­Atacul con­tra Bulgarilor a început prin arunca­­rea a 250 000 de grena­te, după care a a liosit ti trei d’risii ergice și două grecești. O „carte albastră“ englesă.—Gu­vernul engles publică o „carte al­bastră“ cu documente despre situația indigenilor în coloniile germane. POȘTA REDACȚIEI D. Iratan Martinovici este înștiințat să treacă pr­in redacția spre a-și lua carnetul pierdut în tresei de la Vîs­­ulu la Iași. Hirta SroaMai Been­eaigl cu toate localitățile A­spirul de curinci și s-a găsește va­rânzare la fo­ste librâriile. Depositi­ generel în „Librăria Ro­­mășească“, Ioan V. Ionescu, Streda Cmza Vodi, 58, Iași. 8—10 UNIVERSITARI ardeleni cari doresc a-și continua srațime și nu figurează în tablo­ul înaintat de mine la Rectoratul Universi­tății din Iași în Iunie, să mă anunțe tele­grafic până la 22 curent, indicând faculta­­tea și specialitatea ce urmează pe adresa: * " c" Ștefan-cel-Mare, No. 22. V. Ardeleanu. Cu­fffilopiii­ Imlizilor li ík Sala „MODERN“ (Piața Unirea) Cu începere de JOI, 13 Septembre Program absolut nou „O dramă într’u­n vapir“ N. B. Prețurile locurilor reservate s’au schimbat după cum urmează : Primul matineu (oara 3), 3 lei; al doilea matineu (oara 5), 4 lei; seara (oara 9), 5 lei. Prețurile celorlalte jo­curi răm­în aceleași. „LA PATRIE* V'.cioflin CÂND ? (Patrb) tit* Sardoa UNDE ?. Grădina TRAIAN Astă seară, joi 13 Septembre Mare concert dat de Tenorul NICU RABECA Junior cu prețiosul concurs al Maestrului Umber­to Pe sfu­­ne al d nei Anișoara Economu și al V. Boldescu, A. Ghițescu și A. Bibescu. — Biletele la casa gradinei. Serviți la ori-ce masă excelenta :. .­. .­.MIERE DE MAIU.. .*. din Stupida sîstemșfici Pr G Vartolom­ei — Gara Ștefan-Vodă — 4—4 Se aduce la cunoștința publică că în ziua de Duminecă, 16-29 Septembre a. c., vara 10 dimineață, se va ținea în curtea Prefecturii Tutova, Bîrlad, o licitație publică pentru vîn­­zarea următoarelor camioane și camionete, aparținînd Formației Sanitare „Regina Maria“: 2 camioane Renault de 2 jura, tone în perfectă stare de funcționare, începută de la 30.000 lei, 4 bandaje noi, începînd de la 1.600 lei, 1 ca­mionetă Renault de o tonă cu cauciucuri noi, începînd dela 20.000 lei, 1 camionetă brancardă G. M. C și o camionetă Vulcan de 1 muni. tone, începînd de la 15.000 lei fiecare, ambele în bună stare de funcționare, 5 camioane pen­tru tracțiune de animale sau remorcă, înce­pînd de la 1.500 lei fiecare, cum și una ma­șină de turism Maxwell, avînd cauciucuri noi începînd de la 15.000 lei. 3—5 Caută posi fvÂ;A­­parații de curs inferior. Adresa la ziar supt: Cârpinișanu. „Societatea ortodoxă națională a femeilor române“­nirea sa­ culturală și de marea necesitate de a îndruma fetele spre cariere practice, deschide la 1 Octom­bre a. c., în București, Stradela General Lahovari (Lustrului) n­r. 7 în afară de Institutul din Strada Principatele­ Unite, n­r 63, un externat cu secțiune comercială, 4 clase secundare și curs primar de fete. Absolventele Secțiunii Comerciale se vor putea înscrie la Academia de Comerț. De asemenea cu începere de la data de mai sus deschide și un Externat de băieți, curs primar și secundar. Cursurile vor fi predate de profesoare și profesorii cei mai distinși, de la școalele Sta­înscrierile au început de la 10 August a. c. Prețurile exceptional de moderate. ^ PUBLICAȚIE Pentru admitere de elevi în școala de de Desem­natori-Caligrafi de la Serviciul Geo­grafic al Armatei se va ține un examen su­mar de desemn și scriere la la 10 Octom­­bre a. c. Se primesc tineri romini cu 2 cla­se secundare minimum, vîrsta 14-17 ani, și cu actele se posedă. Cererile se vor adresa Direcției Serv Iui Geografic al armatei, la Palatul ministritiv. Birfectorul Serv, Grog­­­­ ’J'r h ) Zjferul nostru cauta viüzator, desfecarea foii acastore î­ avantagioase. " /rrnAövHi-7' t>rpQ

Next