Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)

1921-08-05 / nr. 174

_ __________NEAMUL ROMANESC________________________________________________________ Pagina Culturii Românești ­Urmare.) Eliad publică articole sub pseudonimul «A. Chambon», după cum se poate deduce din celalt ziar, lăudat de «Unirea», «Proprietarul Ro­mân» (Decembrie 1860-Aprilie 1862), care apare în tipografia lui Eliad sub redacția lui I. C. Cumpănășescu, alt pseudonim al lui Eliad (care cumpănește). Că Eliad se ascunde sub numele de Cumpănășescu, o dovedește nu numai felul de a scrie al acestui redactor, actele pe care le între­buințează într-o luptă aprigă împotriva liberalilor, și pe care numai Eliad le putea avea, ci pentru că se interesează și de fondurile ziarului și pu­blică în foileton între alți autori pe poeta Sapho, în felul cum scria Eliad, reproduce din Curierul de ambe­ sexe versurile acelei poete : La Venere, La amantă etc, traduceri ale lui Eliad. Dar, în acest ziar, Eliad publică articole și sub semnătură proprie, ori «G. Pri­­beneanul», care polemizează cu’n «Sarsailă» care-i criticase cărțile de școală, începe pole­mica cu Uniții. Intr’o vehementă critică socială spune că «acum e timpul disoluției, putrezirii», pentru că s’a rupt diafragmul între părinți și fii, familia este amenințată de moartea morală, și o parte a corpului social e cangrenat, «e o despelițătură socială» — titlul însuși al articolului. In 1863 și 1864, într’o serie de broșuri de for­mat mic se ocupă de Instituțiile României, cât și de chestia rurală. In 1865 publică în «Revista Dunării»: «Legea și fără de legea». In 1866 scoate «Legalitatea», proprietar, redactor și administrator fiind P. Georgescu, profesor, în realitate, bănuim, tot Eliad, pentru că pe acest Georgescu îl scărmănă și îl tratează de omul cel mai inofensiv, care niciodată nu s'a amestecat în partide. «Eu ca un «colaborator voiu subscrie toate articolele, pentru că «Legalitatea» — mai ales dacă ținem seamă de scrisorile dintre Georgescu și Eliad (ultimul nu­măr din seria întâia a ziarului, și prima din seria a doua), — făcuse o gafă politică. «Cere cu lacrămi» ca poporul și guvernul să intre în lega­litate, «căci compromitem viitorul țării», dar sub semnătura sa are un articol violent la adresa lui Cuza-Vodă asupra asasinatului lui Barbu Catargi din 8 iunie 1862, întemeindu-se pe con­vorbirea ce a avut-o un Procuror cu Domnitorul. Spune că o face aceasta pentru că el e istoric și cere acum pedepsirea asasinilor. Acum Eliad începe o campanie politică asupra alegerii unui Domn străin, dar continuă și lupta împotriva Liberalilor. Multe din articolele nesemnate sunt ale lui. Intr’unul, uitând, spune că «vom da un articol separat, promis în Echilibrul între anti­teze». Apare un nou pseudonim al său: M. Ana­gnoste» răspunzând la o scrisoare a lui Gladstone, cu o notă în cuprinsul următor: «In memoran­­d dum supus de mine, în vara anului 1855» con­­«sulilor Puterilor garante». Se mai dă pe față și prin o notă în care spune: cu chipul ce am arătat de 30 ani, emanciparea popoarelor creș­tine...» Tot în 1866 mai publică articole în «Trompeta Carpaților». Cu acest ziar, putem spune că po­litica militantă a lui Eliad încetează. Din 1860 până în 1870, Eliad publică articole prin «Presa» dar numai cu caracter literar și... financiar, ori interesându-se de unificarea limbii, propunând o conferință în acest scop, dar ocupându-se și de teatru ori de Casa pensiunilor. Tot acolo pro­pune ridicarea unei statui lui Traian, spunând că adevărurile sunt eterne, au existat și există odată cu lumea. Au însă și ele timpul lor, când din starea lor latentă, răsărind ca soarele, se manifestă peste tot și devin proprietatea fie­căruia, ca aerul ce răsuflăm». Din 1866 până în 1868 publică articole literare prin «Ateneul Român». In 1869 publică articole «Telegraful» unele semnate, altele cu litera ^^Altele B. P. R (Biblioteca Portativă Rădu­ți?), ori fără semnătură, dar care, fie prin­­ cote grecești, fie prin forma lor dualistică, ca : «­Anest și Neonest», «Capitoliul, iar nu Bizanțiul», «Domnia națională, iar nu Republica univer­sală, arată îndestulător pe autorul lor. Cea mai mare parte dintre ele sunt consacrate economiei politice și finanțelor. "1 Bănuim că și «I. Polescu» din acest ziar tot un pseudonim de ale lui este. ..• Prin «Tipograful Român» se arată povățuitor și îndrumător al artei tipografice , să meargă cu Progresul «apărând ortografia cerută de logica și natura limbii române», intrând până­­ în cele mai mici amănunțimi tipografice, și dând interesante note asupra începuturilor tipografiei,­­ dar mai ales librăriilor la noi ocupându-se și de economia politică, finanțe și de asociațiuni profesionale. Prin «Binele Public» din 1880, în sfârșit, apare o serie de articole postume ale lui Eliad, de cel mai mare interes ca: «George Lazăr», «Daniil Tomescu» «Istoricul introducerii prin fraudă în Regulamentul organic a articolului prin care se răpia autonomia țerii», «Esop». Astfel se închee îndelungata activitate de 42 de ani a celui dintâiu ziarist român. Și dacă Eliad este de multe ori de o mare violență — însă fără să-și întreacă potrivnicii, și având el de cele mai multe ori dreptate — să însemnăm că din cercetarea începuturilor Zia­risticei la noi prin activitatea în această ra­mură a lui Eliad, reese luminos că ziaristica corespunde cu totul politicii în apucăturile ei: tonul politic determină muzica tiparului. Ca presa să nu­­ aibă apucături rele, trebuește înainte de toate ca omul politic să aibă pur­tări corecte. Ea îl oglindește. — Eliad se arată un mare apărător al libertății presei și dușman al censurei, pe care o examinează sub toate fețele ei: «Libertatea este fiica cerului, spune Eliad în «scrisoarea către Picolo, este rod al vecinicii drep­­­ tău­» căci, spune dânsul, prin «Censura», «Abu­­­zul tiparului», «Libertatea tiparului»: această libertate «deșteaptă mințile adormite spre creare, invederează adevărul spre mântuire, încurajează virtutea, combate vițiul, etc., pe când dimpotrivă, cenzura lovește cel mai mare drept al omului: proprietatea lui intelectuală»; ea «este un fel de poliție a cuvântului scris», lovind publicita­tea, care «este un apostolat, o preoție». Ea e ca o biserică, iar «cenzura este ca și când ar închide cineva o biserică». «Legea cenzurii nici­odată nu a existat în legile părinților noștri» și că acolo unde există cenzură, guvernele sunt amenințate de revoluții. Vorbind de ziaristica lui Eliad, trebue să ac­centuăm că dânsul scria cu mult umor, după cum se vede. Chiar când era mai necăjit, ca atunci, de pildă, când se ridică împotriva ace­lora care îl acuzau că ambiționa Domnia, trece de la detaliarea suferințelor lui la anecdota mă­garului care ajunge preot sub Fanarioți. Epis­copul grec revine asupra refuzului său de a popi măgarul, atunci când­­ vede că de coada lui atârnă o pungă de bani.» «Stați — strigă— dobitocul acesta este în adevăr măgar, dar calcă popește». Tot așa, adaugă el, se întâmplă și cu politica rusească în Principate, după împre­jurări și profit. In altă parte spune că doi critici cari se ceartă între ei, seamănă cu cei doi birjari cari își bat unul altuia nașterii, dar tot birjari rămân. Din *1. Heliade Rădulescu* de d. G. D. Scraba Biblioteca Fundației I. V. Socec. DIN OPERA LUI I. ELIAD ---------—............................. ■ [UNK] începuturile sociologiei române MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Afacerilor Judiciare PUBLICAȚIE Domnul Constantin C. Boroff, domiciliat ln Craiova, a făcut cerere acestuia Ministeriu de a fi autorizat să achimbi numele său patronimic de Boroff în a­­cela de Constantineanu, spre a se numi Constantin Constanti­­neanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opoziție în termi­­nul prevăzut de aliniatul II a­ zisului articol. MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcția Afacerilor judiciare PUBLICAȚIE Domnul Nicolae Bașaitaru, zis Rădulescu, domiciliat în Craiova, a făcut cerere acestui Ministeriu pentru schimbarea numelui său patronimic de Bașaitaru în acela de Rădulescu, spre a se numi Nicolae Rădulescu. Ministeriul * publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora care ar vor să facă oposiție in ter­­minul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8 Spectacole de azi GRĂDINA ASTORIA.—Com­­pania de Opera *Elysee*, BARO­NEASA LILI. GRĂDINA BLANDUZIEI.­­ Compania I. P. Cigalia: ORGIA ROMANĂ. GRĂDINA CĂRĂBUȘ.— Com­­pania artistică Ca­­fanase, JAFF­­RAND, revistă In 2 fere și 3 ta­blouri de dd. Mircea Rădulescu și C. Solomonescu. .Marioara Juțuianei Tănase Cjrăniceru Logodiți București, Iulie 1921. A APARUT: Lanțuri frânte (însemnări din războiu) de I. GR. OPRIȘAN (colaboratorul nostru) De vînzare la toate librăriile. „Țara Noastră“ A ieșit de fupt teascurile tipografiei „[ILIIK­­IETlILOI KIH1IELE“ LIBRĂRIA PAVEL SURU CALEA VICTORIEI Nr. 85 Următoarele lucrări datorite d-lui N. IORGA: O sută de ani de la nașterea lui Ciza-Vodă (Conferință ținută In sala Atonului Român . . . 2.­Mihail Viteazul (Dramă In 6 acte) . . i 4-Un Domn pribeag (Dramă In 5 acte) .... 8.— învierea lui Ștefan-cel-Mare (Dramă In 5 acte) . 4.— Cantemir Bătrinul (Dramă In cinci acte) . . . 8.6. Constantin Brîncoveanu (Dramă In 6 acte) . . . 4.— Istoria Literaturilor Romanice in desvoltarea și legătu­rile ei (Volumul Mu : Evul Mediu) . . 20.­Prolegomene de istorie universală •­ Desvoltarea așezămin­telor politice și sociale ale Europei (Volumul I-iu, Evul Mediu, Lecții făcute la Școala su­perioară de războiu) . • . • . 20.— Elementele de unitate ale lumii medievale moderne și contemporane: I. Papi și Impărăți . . 25.— Revista Istorică (Anul al VI lea II-le 1-3) . . . 4.50 Trecutul românesc prin călători (Cursuri la Școala Su­perioară de Războiu) ..... 20.— Cuvintarea d-lui N Iorga la întrunirea Federației Na­țional-sociale din Sala «Dacia» . . . 1 — Discursul la Mesagiu (ținut la ședința Camerei deputa­ților în zi­ua de 29 iulie, 1920) . . . 4.— Buletinul Institutului Sud-Est European (II-l­ 3­4)­­.— Istoria Literaturilor Romanice în desvoltarea și legătu­­­rile lor (Volumul al II-lea) . . 35.­Istoria Literaturilor romanice în desvoltarea și legătu­rile lor (Volumul al III-lea, Epoca modernă de la 1600 până în present) . . . . 35 — Ca să fim mai tari în ceasul de astăzi (Cugetări­­le al­tora adunate de N. Iorga) .... 8.­Despre Vrancea și Vrânceni (conferință ținută la Cercul Studenților putneni) . . . . . 00.— Secretul culturii francese . ..... 3.— cea mai mare și mai cu­f­­rinzâtoare gazetă popu­­ară de Duminecă din cu­prinsul României Mari. Neînch­inată niciunei politici de partid și pusă numai în slujba întărirei neamului și a nevoilor celor mulți, Tara Mnncfră“ va fi foaia pe care o va yr­­­ui Q JiUuOll U cerceta cu aceiași dragoste­­­­ — ......­­­m ——— săteanul și muncitorul iu­bitor de lumină, ca și cetitorul de la orașe, dornic de a se împărtăși din viața largă și felurită a întregului popor românesc. Răspîndită în sute de mii de foi, c­u­p­r­i­n­z­î­n­d tot ce poate fi de folos, de la sfa­turi cuminți asupra vieții de toate zilele până la desfătarea sufletului prin graiul înaripat al poetului, Tapa Mnnostra“ , m­enită a fi pe scurt „1­11­1 mladll a icoana și, oare­cum, oglin­-----t.. i .. direa în opt pagini de tipar a muncii, a nevoilor, a dorințelor, a nădejdilor, — într’un cuvânt a vieții românești de la Nistru și pănă la Tisa. La Tipografia .Cultura Neamului Românesc“ - STRADA LIPSCANII NOI, n­ l 12 — se află de vînzare [si mim âilra imsilÉí pe utsil conform cu disposițiunile legii Pr­ețul: 10 exemplare, Lei 7.50, 50 exemplare, Lei 25 și 100 exemplare Lei 40. I Mi Mill Mitt B­rita-redastor.­ SC&tIUT HALUȚĂ și se află de vinzare la La 15 August, apare: I INSTALAȚIE : MODERNĂ: SOCIETATE ANONIMĂ PE ACȚIUNI CAPITAL: 1.500.000 © TIPOGRAFIE LEGATORIE CARTONAGE STERIOTIPIE : execută I Țese, Broșuri, Registre de Contabilitate, Hotărnicii, Cataloage, Reviste, Ziare, Prețuri curente, Circulări Acțiuni pentru Societăți, Plicuri,Invitații de nuntă, Cărți poștale, rograme, Afișe, Cărți de visită, etc. © BUCUREȘTI STRADA LIPSCANII­ NOUI No. 12 Tipografia Cnitara «immunil Rosteanu«*, Arad* ktgnc«ap-M»i­n­ l 12. immi­i.il CHIRURG LA SPITALUL COLENTINA Asistent la Facultatea de Medicină. Consultațiuni 5—7 p. m. STRADA SFINȚILOR n-l 11. (15) Telefon 32/13. Sibin­ al FARMACIE, chiar de acum situată în Strada Dr. Felix n-l 44, la FICHERU. Au apărut, și se găsesc de­van­­sare la toate librăriile, urmă­toarele cărți noi de d [UNK] Profesor N. Iorga: RĂZBOIUL NOSTRU ÎN NOTE ZILNICE Editura «RAMURI» Craiova Mihail Kogälniceanu Scriitorul, omul politic, și Romanul Editura Fundației I. V. SOCEC Prețul Lei 12. Visitați Magazinul Nicolae Bănea­­sa — Calea Victoriei, 113 — Cel mai bine asortat cu : Mantale, Impermeabile, Par­­desiuri, Haine de arpaga, Gabardină spa­ceri și dri­­luri, Pălării de paie și fetru, Ghete, Lingerii, Articole de sport Modele cele mai noi Rugăm stăruitor pe abo­nații noștri ca, la trimeterea banilor, să scrie pe mandat odată cu adresa și numă­rul fișei cu care li sosește zia­rul, cei ce-și schimbă adresa să arăte în scris pe lingă vechea și noua adresă și numărul fișei supt care pri­mesc foaia. Abonații noi îi rugăm să nu arăte precis data de cînd doresc a primi foaia. Petre P. Suciut Avocat - Strada Bateriilor, 48­­[ii: Jeni Hier = !* «Sil

Next