Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)
1921-08-05 / nr. 174
Anul al XVHaa n>074. ABONAMENTUL Pe un an In țară. 160 lei Pe șease luni . . 80 » Pe trei luni . . . 40 > 5 pentru străinătate în Mu. Foaia Partidului Națialist-Democrat « telefon { “SÍnistoÍtÍa'5/4.. ApaiP zHwsc București, Vineri,15 £ August, 1921 REDACȚIA Str. Domnita Anastasia A, ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi nr 12 Director: N. IORGA 1 Bn Be juBHii" Un Guvern de «pierdevară», aceasta nu înseamnă unul ai cărui membri sunt dintre persoanele pe care lumea e obișnuită a se califica astfel. Intre acei cari alcătuiesc Guvernul actual sunt și oameni de cunoștinți și de merit, capabili, desigur, să facă bine la departamentul lor. Dar, în total, această tovărășie de specialiști și nespecialiști nu e în stare să cîrmuiască o țară cu atîtea nevoi, și atît de grele. Și iată încă o vară se pierde fără folos, după ce s’a pierdut atîta vreme fără alt folos decît al unorr legi pripite ai căror autori sînt tocmai persoanele cele mai puțin potrivite pentru ca să asigure executarea legilor lor. Lovit de moarte prin propriile lor abuzuri, devenite aproape un scop, singurul scop mare și adevărat, compromis prin legi de căpătuială, cu paragrafe care pot fi numite după acela căruia îi profită, lipsit de acel concurs al opoziției, care e necesar pentru ca un regim să nu putrezească în aplauzele propriilor săi spitari, despoiat de o popularitate fantastică, în mare parte artificială, care nu poate să resiste la încercarea faptelor, regimul actual e cel mai potrivit mijloc pentru a se pierde timpul care desparte luarea vacanțelor de reînceperea unei vieți parlamentare, care ni se pare imposibilă cu acești oameni și pentru aceste rosturi. Și aceasta se petrece în momentul cînd inimicii interni și externi ai României unite se înțeleg, se organiseasă și cînd a fura o singură zi din ceia ce ar trebui să fie suprema muncă națională e o crimă... N. IORGA ii Misin spun luii Multi privesc statistica drept un lux inutil, plecînd de la considerația că adesea ori cifrele strînse sînt fictive. E oarecare adevăr în afirmarea aceasta — dar răul, prin sîrguință, se poate remedia. E mai trist însă un alt fapt, de o însemnătate deosebită. Statisticile nu se cetesc. Innainte de toate statisticile oficiale trebuiesc să fie trimise ziarelor și cunoscătorilor, pentru că ici colo, tot se va găsi cîte cineva să le desprindă înțelesul. In economia de Stat, statistica joacă un rol de frunte- Vom lua două exemple caracteristice. Se monopolisează exportul griului. Omul de Stat trebuiește să cunoască exact cantitățile disponibile, ba încă în așa chip incit orice fraudă să nu poată fi făcută. Un alt exemplu. Vitele sunt astăzi atît de numeroase în Ardeal, Ineîi prin unele părți prețul lor a scăzut până la o cincime de ce era mai innainte, din causa insuficienții pășunei pe alocuri. Lucrul trebuiește știut, cercetat în avantajul economiei țerii. Dar cîte alte chestiuni nu apar silnic la suprafața, și pentru care statistica are un deosebit rol de îndeplinit. Nu trebuiesc statistici. Mai este insă ceva. Acestor statistici li trebuiește o viață permanentă. Nu se cunoaște astăzi populația țării. E vorba de un recensămînt, al ei. Ne-am opune cu toată energia, fie numai pentru că e o ideie care nu mai corespunde timpului, pe lingă cheltueli inutile și pierderea de timp al acelora cari vor fi luați de la alte empațiuni. E un oficiu al controlului populațiunii, care dacă nu funcționează bine — nu știm— trebuiește pus în stare de a funcționa cum trebue. Dar aci ea și în cele mai multe instituțiuni ale Statului, lucrurile se încurcă prin mentalitatea formată la noi, ajunsă dogmă la guvernanții de astăzi, ca pentru cel mai mic serviciu de Stat și îndeplinit, să se creeze o nouă instituțiuni. Fiecare funcționar pus în capul unui serviciu are veleități să fie cel puțin un factor cultural în atribuțiunile lui. Am arătat adesea ori, separat, cîte boacăne nu se fac prin intrețesăturile biurocratismului. Dar să revenim la statistici. Innaintea războiului fiecare Minister nu avea cel puțin un serviciu de statistică, dacă nu mai multe. Cum erau considerate aceste servicii — o epopee întreagă cu acel de la Justiție— nu ne vom ocupe. Aceste servicii au fost strînse după războiu la Ministerial... Industriei. Acuma ele au fost trimese pe la vetrele lor. Nici contopirea cum se făcuse n'a fost bună, nici lăsarea lor la voia întîmplării nu a fost o idee fericită. Cînd s’a făcut contopirea s’a procedat greșit, lucru obicinuit la noi. S’a întemeiat un Consiliu al statisticii, alcătuit din funcționari ai Statului, iar resultatul nu l-am văzut. Nu vom întra în amănunțimi și în teorii de organisare. Vom spune numai că un Consiliu superior al statisticii, nu trebuiește, dar alcătuit din persoane care au ori au avut o răspundere de conducere in Stat, cum ar fi unii dintre foștii miniștri, ori din persoanele care s’au ocupat cu astfel de studii, demersul vieții noastre de Stat. Un alt consiliu executoriu, dacă e nevoie să rămînă, dar statistica să corespundă innainte de toate trebuințelor vitale de Stat. Dăm toată considerația directorului general al Statisticii, ca unul ce este un specialist distins în materie- Adăugăm însă că nu consiliul statisticii să depindă de direcțiune ei direcțiunea de consiliu. Numai în acest fel am putea avea sfatistici bune și utile. D. D. Scraba Vești din lume Hugo Stinnes, marele mecena german, a angajat în întreprinderi un capital de aproape opt miliarde mărci! EXEMPLARUL 50 BANI Actualmente se străduiește a acapara și industria metalurgică din Ceho-Slovacia. f.s * După recesămîntul din 1910 populația Germaniei se urca la £ 5 de milioane. După pierderile de război, pierderile de teritorii și mortalitas actuală, se numără astăzi numit 60 de milioane!* După cea mai nouă statistică populația din Germania se împarte astfel: pe categorii ca muscă: agricultori 10 milioane; lucrători In diferite industrii și mine 13 milioane; comercianți 5 milioane si funcționari aproape 2 milioane.* In urma unei sentințe a arbitrilor, greviștii din porturile Norvegiei au acceptat reducerea de salarii cu 17 la sută, iar raecanicii cu 24 la sută. ♦ Generalul Smuts afirmă că In toată Africa nu este un teritoriu mai bogat ca Congo belgian. I. Gr. Oprișan Inaugurarea cursurilor de vară de la Vălenii-de-Munte Intr’o atmosferă de prietenie și încredere înviorătoare n’a inaugurat Duminecă, In sala cea mare a școalei «Niculae Iorga» din Vălenii-de-Munte, cursurihn fc de vară pornite încă de acum] 11 ani. Din toate unghiurile terii s’au strâns In orășelul tihnit, răcorit de undele Teleajenului, sute de tineri, fete și băieți, învățători și studenți, funcționari, meșteșugari, săteni, etc. înfrățiți de același grad, hotăriți prin aceiași năzuință. Propășirea neamului românesc prin cultură și naționalism. La oarele 2 după amiază, rostește cel dinții cuvint de bună venire de profesor Niculae Iorga. D-sa lămurește rosturile acestor cursuri, menite să opune nefericitei mentalități ce se înfiripează împotriva culturei adevărate, — de care avem atîta nevoie —, un curent puternic de gîndire, de frămîntare a sufletelor și minților, pentru înțelegerea trecutului nostru istoric, pentru lămurirea problemelor viitorului, pentru tălmăcirea adevărurilor copleșite de argumentarea cleioasă a unei metodologii îmbătrînite. Rostul acestor cursuri este să deslușească ce are, el poate să aibă și, mai ales, ce trebuie să aibă nația românească, pentru a-și clădi viitorul. D-ia lămurește imediat că această propășire culturală se va face avînd ca principiu să cinstească întotdeauna cultura celorlalte nații și că nu le vatăme nici cînd libera lor desvoltare, cînd vor fi cuprinse In lăuntrul granițelor românești. «Șovinismul nu a fost niciodată în scopurile acestei școli». Școala, In vremea din urmă, s’a desvoltat fără să țină sama de chipul nou cum se înfățișa viața, de sensul vieței, societăței, și nu a învățat nimic dela putinile exemple, — foarte vorbitoare — ce i s’au dat — rămîind într’o schematisare de bionoratism imposibil. In școala de aici, nimeni nu va fi întrebat ce titluri aduce sau ce școală are. «Ni vom pune la cea mai intensă muncă puterile pentru a sădi In sufletele ascultătorilor adevărurile neprețuite pe care trebuie să rezide viața noastră —, și mai ales, pentru a face să se desvolte și să rodească sentința de adevăr pe fiecare o poartă în cea mai adâncă firidă a sufletului său. Vorbind de necesitatea unei orientări nouă a vieței culturale a femeei române, d. Iorga spune : «O nație nu înnainteză decît în properța la care înnaintează femeia». La Văleni se va clădi un așezămînt pentru educația națională și culturală a femeii române, la care se vor ținea cinci, șase luni pe an cursuri alese pentru ofeîrea caracterelor și desăvirșirea Invâțământului școlar. Adevărata valoare a unui an, se vede în chipul cum își petrece vremea liberă, cu osebire pentru tineretul de pe băncile școalei, căreia ii deschidem larg porțile școalei noastre de aici. Cultura nu e o osteneală, nu e o povară, după cum munca nu emblăstăm, în rosturile generale ale naturii. Marți va vorbi d. Take Ionescu, despre «Hotarele noi ale României. In urma păcii de la Versailles»; Em Panaitisou, profesorul E. de Martonne, Gaster, Nichifor Crainic, C. Moisie, G. D. Scraba, G. Murgoci, P. P. Suciu, vor ținea de asemeni cursuri, alterînd cu cursurile de istorie națională ale d-lui profesor N. Iorga. Cursurile de vară de la Văleni vor dura toată luna August. 1. I. Nedelescu Aspecte... edilitare Strada Toamnei din Capitala *5>rei, se Incrucișsază cu strada âalcimilor*). “La un colț al celor două străzi, un ofițer superior și-a ridicat în anii neutralității, după 1913, o clădire măreață, un adevărat palat (cum s’au clădit multe în anii aceștia, în Bucureștii multimilionarilor), iar după războiu, unul din fericiții miniștrii ai generalului Averescu, norocos, chipeș ,și mintos nevoie mare, a devenit proprietarul frumosului castel, la poarta căruia un sergent chipeș (ca și stăpînul castelului) păzește armele nobilei familii fiecărei spițe se întind de-alungul Moldovei (Iași, Tirgu- Frumos, Galați). Pe strada Salcîmilor, un alt ministru, tot atît de norocos și tot atît de chipeș, a ridicat înnaitea războiului, o vilă din cele mai drăguțe. După ce strada... fără salcîmi s’a împodobit cu frumoasa vilă, propietarul s’a gîndit că se cuvine ca și cald’i’îmul rudimentar al străzii să capete o formă mai agreabilă. Și astfel strada Salcîmilo? a fost lucrată cu un pavaf bun. Putea strada Toamnei sa rămâne mai pe jos? Ar fi fost un sacrilegiu. Și zilele acestea, locuitorii străzii Toamnei au avut și ei bucuria de s-și vedea caldarîmul înnoit In cele mai bune condiții. Dar, străzile, ca și oamenii, au norocul lor. Și se știe cînd dă norocul peste cineva, toate și merg în plin. Așa ne-am poate fii zilele acestea că la întretăierea celor două străzi norocoasa, se aranja un frumos rond, în jurul unui stîlp de felinar. Se huduisse cu îngrijire brazde; pămîntul se fărâmițează, se cerne frumos țerîna și se aduc apoi fiori pentru împodobirea rondului. Domnilor foști, actuali și viitori miniștri îmbogățiți, cumpărați case, gîndiți-vă cu grije la prietenii poliției și la prietenele... politicoase, împodobiți străzile cu plantații frumos mirositoare, înnoiți pavajele, ca să puteți cruța roțile de cauciuc ale automobilelor luxoase cumpărate și întreținute cu banii Statului, *) Nu se știe de unde vin cele două denumiri de străzi, strada Toamnei, stă acolo în toate anotimpurile, iar pe strada Salcîmilor nu se vede niciun salcim. dar un singur lucru vă rugăm, în drumul vostru, uitați-vă și la celelalte străzi de la periferie, pline de gropi, rău luminate și murdare, ca sufletul unor politiciani nenorociți. Dela baia. Buletinul Zile! Știri sunt radiograme Politică bulgărească Bulgaria redusă României pe de o parte, restituirea materialului de cale ferată, nesocotind astfel clausele tratatului de pace, iar pe de altă parte își rechiemă plenipotențiarul de la București și reia relațiile diplomatice cu Ungaria. Atitudinea Italiei In Senat ministrul de Externe, Deli Toretta, a declarat cu privire la politica externă a Italiei că va respecta toate contractele încheiate. Este pentru idependența deplină și curată a Albaniei și pentru participarea orașului Fiume la discuțiile care-l privesc. In ohestia Silesiei-de-Sus așteaptă decizia Consiliului suprem. Lupte în Afganistan După ziarele din Constantinopol la granița Afganistanului o violentă luptă s-a angajat între resculați afgani și trupele engleze, in cursul acestei lupte au fost omorîți 3 ofițeri și 13 soldați englezi, iar un ofițer și 15 soldați răniți. Știri diferite Sîmbătă a avut loc la Unkel pe Rin, înmormîntarea fostului conducător al partidului central german, deputatul Trimborn. Duminecă a avut loc la Brașov. In prezența ministrului Italiei, d. Franklin Martin, însoțit de d-nii Baffigi și Giacomi, solemnitatea sfințirea cimitirului eroilor italieni, morți la Brașov ca prisonieri. Duminecă a avut loc inaugurarea liniei de C. F. R. Băcești- Roman. La Genova, în urma excursiei făcute de studenții romîni, el a luat inițiativa ținerii unor cursuri de vară pentru răspîndirea limbii și culturii italiene printre studenții romîni. Intre inițiatori se numără profesorul Enrico Banse, rectorul Universității de comerț, mareraiaul Reggio, profesorul Prescura, primarul Graso. Supt auspiciile «Institutului Sud- Est European», mai mulți savanți englisi și francosi vor face la noi în țară o serie de excursii științifice și vor ținea conferințe în diversele centre culturale ale României întregite. Pănă acum s-au anunțat d-nii M- Gaster, M. Wright, vice-președintele societății de Folk Lore, A. W. Craigle, profesor de anglo-saxonă la Oxford, dr. Chapsman, profesor de matematici la Universitatea din Manchester, E. de Martonne, profesor la Sorbone. A încetat din viață cunoscutul savant francez Edmond Perrier, directorul onorific al museului natural din Paris, membru al Academiei de științe și al Academiei de medicină. Contesa Markevici, deputată șinfenieiă, condamnată acum un an la închisoare, a fost eliberată zilele trecute. Ea este prima femeie aleasă în Parlamentul Binremist de la 1918. La Milan s-a înființat o Universitate catolică, ale cărei cursuri se vor deschide la 15 Noembre- Universitatea are două facultăți: una de filosofie și alta de științe sociale, cu 35 de catedre. Cursul pentru școlile militare de Infanterie, cavalerie, artilerie, marină, geniu, administrație și școala tehnica de construcții, începe la 16 August, în București, la școlile respective. Congresul învățătorilor din Ardeal va începe în ziua de 6 August, oarele 10 a. m., la prefectura din Cluj. In fața gravei situații din Rusia, Lenin a propus un Guvern de coaliție cu socialiștii. Troțchi însă se opune. Ministrul de Externe al Cehoslovaciei a propus Guvernului un proiect de lege pentru ajutorarea Rusiei. Loyd George a comunicat Parlamentului engles vestea că s-a ajuns la un acord satisfăcător în onestia Silesiei. La 8 August se va întruni Consiliul suprem spre a discuta chestia Silesiei și a aprovisionării Rusiei. La Brăila a avut loc Duminecă și Luni congresul funționarilor publici. S’a cerut înbunătățirea traiului, excluderea politicei și favoritismului. Incursiunile bandelor bolșevice peste Nistru continuă nesupărate. La Hotin, de curînd, au jăfuit și terorisat populația In chip de necrezut- Organele în drept sunt însă la băi... E vacanță. Consilii de asini și fabrici In țerile unde schimburile de vederi social-economice se fac cu revolverul și granita, s’a simțit nevoia urgenta a uneiegi care să reguleze relațiile industriale dintre patroni și lucrători. Chestia e arhicunoscută. Există o neîncredere reciprocă, o suspiciune tradițională. Chiar unde se întîlnesc oameni animați de cea mai bună intenție eu se stabilește într’un raport regulat capabil de a promova simpatie menuală «Distanțele« rînduite de prejude către burghese împiedecă contactul amcer. Din partea lucrătorilor sînt animozități de clasă, poate inerente și creditat, și totdeauna risc în chiulburări.Numai molipseala afacerilor împinge în unele cazuri la o înțelegere între patron și lucrător în scopul urcării prețurilor și indirect, a salariilor și dividendelor. In adevăr lăcomia este singura trăsură de unire dintre diversele clase. Doar plătește consumatorul! S’a văzut, In Italia de pidă‘ că pentru îmbunătățirea legăturilor dintre patronii salariați, Consiliile de usina ar juca un rol important. Ar fi un control legal, tehnic și financiar In acelaș timp, exercitat prin mijlocirea delegaților tehnicienilor, lucrătorilor și funcționarilor plus un represintant al Statului care să dea partea consumatorilor. Acesta e programul lui Turati. Italienii prevăd ca noua legislație va curăți situația economică. I. Gr. Oprișan