Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)

1921-08-05 / nr. 174

Anul al XVHaa n>074. ABONAMENTUL Pe un an In țară. 160 lei Pe șease luni . . 80 » Pe trei luni . . . 40 > 5 pentru străinătate­­ în Mu. Foaia Partidului Națialist-Democrat « telefon { “SÍnistoÍtÍa'5/4.. ApaiP zHwsc București, Vineri,15 £ Aug­ust, 1921 REDACȚIA Str. Domnita Anastasia A, ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi n­r 12 Director: N. IORGA 1 Bn Be ju­BHii" Un Guvern de «pierde­­vară», aceasta nu înseamnă unul ai cărui membri sunt dintre persoanele pe care lumea e obișnuită a se ca­­lifica astfel. Intre acei cari alcătuiesc Guvernul actual sunt și oameni de cunoș­­tinți și de merit, capabili, de­sigur, să facă bine la departamentul lor. Dar, în total, această tovărășie de specialiști și nespecialiști nu e în stare să cîrmuiască o țară cu atîtea nevoi, și a­­tît de grele. Și iată încă o vară se pierde fără folos, după ce s’a pierdut atîta vreme fără alt folos decît al unorr legi pripite ai că­ror autori sînt tocmai per­soanele cele mai puțin po­trivite pentru ca să asigure executarea legilor lor. Lovit de moarte prin pro­priile lor abuzuri, devenite aproape un scop, singurul scop mare și adevărat, com­promis prin legi de căpă­tuială, cu paragrafe care pot fi numite după acela căruia îi profită, lipsit de acel concurs al opoziției, care e necesar pentru ca un regim să nu putrezească în aplauzele propriilor săi spitari, despoiat de o popu­laritate fantastică, în mare parte artificială, care nu poate să resiste la încerca­rea faptelor, regimul actual e cel mai potrivit mijloc pentru a se pierde timpul care desparte luarea vacan­țelor de reînceperea­­ unei vieți parlamentare, care ni se pare imposibilă cu acești oameni și pentru aceste rosturi. Și aceasta se petrece în momentul cînd inimicii in­terni și externi ai României unite se înțeleg, se organi­­seasă și cînd a fura o sin­gură zi din ceia ce ar tre­bui să fie suprema muncă națională e o crimă... N. IORGA ii Misin spun lu­ii Multi privesc statistica drept un lux inutil, plecînd de la con­­siderația că adesea ori cifrele strînse sînt fictive. E oarecare adevăr în afirmarea aceasta — dar răul, prin­ sîrguință, se poate remedia. E mai trist însă un alt fapt, de o însemnătate deo­­sebită. Statisticile nu se cetesc. Innainte de toate statisticile ofi­ciale trebuiesc să fie trimise zia­relor și cunoscătorilor, pentru că ici colo, tot se va găsi cîte cineva să le desprindă înțelesul. In economia de Stat, statistica joacă un rol de frunte- Vom lua două exemple caracteristice. Se monopolisează exportul griului. Omul de Stat trebuiește să cu­noască exact cantitățile disponi­bile, ba încă în așa chip incit orice fraudă să nu poată fi fă­cută. Un alt exemplu. Vitele sunt astăzi atît de numeroase în Ar­deal, Ineîi prin unele părți pre­țul lor a scăzut până la o cin­cime de ce era mai innainte, din causa insuficienții pășunei pe alocuri. Lucrul trebuiește știut, cercetat în avantajul economiei țerii. Dar cîte alte chestiuni nu apar silnic la suprafața, și pentru care statistica are un deosebit rol de îndeplinit. Nu trebuiesc statistici. Mai este insă­­ ceva. Acestor statistici li trebuiește o viață per­manentă. Nu se cunoaște astăzi popula­ția țării. E vorba de un recen­­sămînt, al ei. Ne-am opune cu toată energia, fie numai pentru că e o ideie care nu mai cores­punde timpului, pe lingă chel­­tueli inutile și pierderea de timp al acelora cari vor fi luați de la alte empațiuni. E un oficiu al controlului populațiunii, care dacă nu funcționează bine — nu știm— trebuiește pus în stare de a funcționa cum trebue. Dar aci ea și în cele mai multe instituțiuni ale Statului, lucru­rile se încurcă prin mentalitatea formată la noi, ajunsă dogmă la guvernanții de astăzi, ca pen­tru cel mai mic serviciu de Stat și îndeplinit, să se creeze o nouă instituțiuni. Fiecare funcționar pus în capul unui serviciu are veleități să fie cel puțin un fac­tor cultural în atribuțiunile lui. Am arătat adesea ori, separat, cîte boacăne nu se fac prin in­trețesăturile biurocratismului. Dar să revenim la statistici. Innaintea războiului fiecare Mi­nister nu avea cel puțin un ser­viciu de statistică, dacă nu mai multe. Cum erau considerate aceste servicii — o epopee întreagă cu acel de la Justiție— nu ne vom ocupe. Aceste servicii au fost strînse după războiu la Minis­terial... Industriei. Acuma ele au fost trimese pe la vetrele lor. Nici contopirea cum se făcuse n'a fost bună, nici lăsarea lor la voia întîmplării nu a fost o idee fericită. Cînd s’a făcut contopirea s’a procedat greșit, lucru obicinuit la noi. S’a întemeiat un Consiliu al statisticii, alcătuit din func­ționari ai Statului, iar resulta­­tul nu l-am văzut. Nu vom întra în amănunțimi și în teorii de organisare. Vom spune numai că un Consiliu superior al statisticii, nu trebuiește, dar alcătuit din persoane care au ori au avut o răspundere de con­ducere in Stat, cum ar fi unii dintre foștii miniștri, ori din per­soanele care s’au ocupat cu ast­fel de studii, de­mersul vieții noastre de Stat. Un alt consiliu executoriu, dacă e nevoie să ră­­mînă, dar statistica să cores­pundă innainte de toate trebuin­țelor vitale de Stat. Dăm toată considerația directorului gene­ral al Statisticii, ca unul ce este un specialist distins în materie- Adăugăm însă că nu consiliul statisticii să depindă de direcți­une ei direcțiunea de consiliu. Numai în acest fel am putea avea sfatistici bune și utile. D. D. Scraba Vești din lume Hugo Stinnes, marele mecena german, a angajat în întreprin­deri un capital de aproape opt miliarde mărci! EXEMPLARUL 50 BANI Actualmente se străduiește a acapara și industria metalurgică din Ceho-Slovacia. f.s * După recesămîntul din 1910 po­pulația Germaniei se urca la £ 5 de milioane. După pierderile de război, pier­derile de teritorii și mortalitas actuală, se numără astăzi numi­t 60 de milioane!* După cea mai nouă statistică populația din Germania se îm­parte astfel: pe categorii ca mus­că: agricultori 10 milioane; lu­crători In diferite industrii și mine 13 milioane; comercianți 5 milioane si funcționari aproa­pe 2 milioane.* In urma unei sentințe a arbi­trilor, greviștii din porturile Nor­vegiei au acceptat reducerea de salarii cu 17 la sută, iar raeca­nicii cu 24 la sută. ♦ Generalul Smuts afirmă că In toată Africa nu este un teri­toriu mai bogat ca Congo bel­gian. I. Gr. Oprișan Inaugurarea cursurilor de vară de la Vălenii-de-Munte Intr’o atmosferă de prietenie și încredere înviorătoare n’a i­­naugurat Duminecă, In sala cea mare a școalei «Niculae Iorga»­ din Vălenii-de-Munte, cursur­ihn fc de vară pornite încă de acum­] 11 ani. Din toate unghiurile terii s’au strâns In orășelul tihnit, răcorit de undele Teleajenului, sute de tineri, fete și băieți, învățători și studenți, funcționari, meșteșu­gari, săteni, etc. înfrățiți de ace­lași grad, hotăriți prin aceiași năzuință. Propășirea neamului românesc prin cultură și naționalism. La oarele 2 după amiază, ros­tește cel dinții cuvint de bună venire de profesor Niculae Iorga. D-sa lămurește rosturile aces­­tor cursuri, menite să opune ne­fericitei mentalități ce se înfiri­pează împotriva culturei adevă­rate, — de care avem atîta ne­voie —, un curent puternic de gîndire, de frămîntare a sufle­telor și minților, pentru înțele­gerea trecutului nostru istoric, pentru lămurirea problemelor viitorului, pentru tălmăcirea ade­vărurilor copleșite de argumen­tarea cleioasă a unei metodologii îmbătrînite. Rostul acestor cursuri este să deslușească ce are, el poate să aibă și, mai ales, ce trebuie să aibă nația românească, pentru a-și clădi viitorul. D-ia lămurește imediat că a­­ceastă propășire culturală se va face avînd ca­­ principiu să cin­stească întotdeauna cultura ce­lorlalte nații și că nu le vatăme nici cînd libera lor desvoltare, cînd vor fi cuprinse In lăuntrul granițelor românești. «Șovinismul nu a fost nicio­dată în scopurile acestei școli». Școala, In vremea din urmă, s’a desvoltat fără să țină sama de chipul nou cum se înfățișa viața, de sensul vieței, societăței, și nu a învățat nimic dela puti­nile exemple, — foarte vorbi­toare — ce i s’au dat — rămîind într’o schematisare de bionora­­tism­ imposibil. In școala de aici, nimeni nu va fi întrebat ce titluri aduce sau ce școală are. «Ni vom pune la cea mai intensă muncă pute­rile pentru a sădi In sufletele ascultătorilor adevărurile nepre­țuite pe care trebuie să rezide viața noastră —, și mai ales, pen­tru a face să se desvolte și să rodească sentința de adevăr pe fiecare o poartă în cea mai a­­dâncă firidă a sufletului său. Vorbind de necesitatea unei orientări nouă a vieței culturale a femeei române, d. Iorga spune : «O nație nu înnainteză decît în proper­ța la care înnaintează femeia». La Văleni se va clădi un așezămînt pentru educația națională și culturală a femeii ro­mâne, la care se vor ținea cinci, șase luni pe an cursuri alese pentru o­f­e­­î­r­e­a caracterelor și desăvirșirea Invâțământului școlar. Adevărata valoare a unui an, se vede în chipul cum își pe­trece vremea liberă, cu osebire pentru tineretul de pe băncile școalei, căreia ii desc­hidem larg porțile școalei noastre de aici. Cultura nu e o osteneală, nu e o povară, după cum munca nu e­m­blăstăm, în rosturile ge­nerale ale naturii. Marți va vorbi d. Take Io­­nescu, despre «Hotarele noi ale României. In urma păcii de la Versailles»; Em­ Panaitisou, pro­fesorul E. de Martonne, Gaster, Nichifor Crainic, C. Moisie, G. D. Scraba, G. Murgoci, P. P. Suciu, vor ținea de asemeni cursuri, alterînd cu cursurile de istorie națională ale d-lui profesor N. Iorga. Cursurile de vară de la Vă­leni vor dura toată luna August. 1. I. Nedelescu Aspecte... edilitare Strada Toamnei din Capitala *5>rei, se Incrucișsază cu strada âalcimilor*). “La un colț al celor două străzi, un­­ ofițer superior și-a ridicat în anii neutralității, după 1913, o clădire măreață, un adevărat palat (cum s’au clădit multe în anii aceștia, în Bucureștii multi­milionarilor), iar după războiu, unul din fericiții miniștrii ai ge­neralului Averescu, norocos, chi­peș ,­și mintos nevoie mare, a devenit proprietarul frumosului castel, la poarta căruia un ser­gent chipeș (ca și stăpînul cas­telului) păzește armele nobilei familii fie­cărei spițe se întind de-alungul Moldovei (Iași, Tirgu- Frumos, Galați). Pe strada Salcîmilor, un alt ministru, tot atît de norocos și tot atît de chipeș, a ridicat în­­naitea războiului, o vilă din cele mai­­ drăguțe. După ce strada... fără salcîmi s’a împodobit cu frumoasa vilă, propietarul s’a gîndit că se cu­vine ca și cald’i’îm­ul rudimen­tar al străzii să capete o formă mai agreabilă. Și astfel strada Salcîmilo? a fost lucrată cu un pavaf bun. Putea strada Toamnei sa ră­­mâne mai pe jos? Ar fi fost un sacrilegiu. Și zilele acestea, lo­cuitorii străzii Toamnei au avut și ei bucuria de s-și vedea cal­­darîmul înnoit In cele mai bune condiții. Dar, străzile, ca și oamenii, au norocul lor. Și se știe­­ cînd dă norocul peste cineva, toate și merg în plin. Așa ne-am poate fii zilele a­­cestea că la întretăierea celor două străzi norocoasa, se aran­­­ja un frumos rond, în jurul unui stîlp de felinar. Se h­udu­­isse cu îngrijire brazde; pămîn­­tul se fărâmițează, se cerne fru­mos țerîna și se aduc apoi fiori pentru împodobirea rondului. Domnilor foști, actuali și vii­tori miniștri îmbogățiți, cumpă­rați case, gîndiți-vă cu grije la prietenii poliției și la prietenele... politicoase, împodobiți străzile cu plantații frumos mirositoare, înnoiți pavajele, ca să puteți cruța roțile de cauciuc ale au­tomobilelor luxoase cumpărate și întreținute cu banii Statului, *) Nu se știe de unde vin cele două denumiri de străzi, strada Toamnei, stă acolo în toate anotimpurile, iar pe strada Salcîmilor nu se vede niciun salcim. dar un singur lucru vă rugăm, în drumul vostru, uitați-vă și la celelalte străzi de la periferie, pline de gropi, rău luminate și murdare, ca sufletul unor poli­ticiani nenorociți. Dela baia. Buletinul Zile! Știri sunt radiograme Politică bulgărească Bulgaria redusă României pe de o parte, restituirea materia­lului de cale ferată, nesocotind astfel clausele tratatului de pace, iar pe de altă parte își rechiemă plenipotențiarul de la București și reia relațiile diplomatice cu Ungaria. Atitudinea Italiei In Senat ministrul de Externe, Deli Toretta, a declarat cu pri­vire la politica externă a Italiei că va respecta toate contractele încheiate. Este pentru idepen­­dența deplină și curată a Alba­niei și pentru participarea ora­­șului Fiume la discuțiile care-l privesc. In ohestia Silesiei-de-Sus aș­teaptă decizia Consiliului suprem. Lupte în Afganistan După ziarele din Con­­stantinopol la granița Af­ganistanului o violentă lup­tă s-a angajat între rescu­­lați afgani și trupele en­­gleze, in cursul acestei lupte au fost omorîți 3 ofițeri și 13 soldați englezi, iar un ofițer și 15 soldați răniți. Știri diferite Sîmbătă a avut loc la Unkel pe Rin, înmormîntarea fostului conducător al partidului central german, deputatul Trimborn. Duminecă a avut loc la Bra­șov. In prezența ministrului Ita­liei, d. Franklin Martin, însoțit de d-nii Baffigi și Giacomi, so­lemnitatea sfințirea cimitirului eroilor italieni, morți la Brașov ca prisonieri. Duminecă a avut loc inaugu­rarea liniei de C. F. R. Băcești- Roman. La Genova, în urma excursiei făcute de studenții romîni, el a luat inițiativa ținerii unor cursuri de vară pentru răspîndirea lim­bii și culturii italiene printre studenții romîni. Intre inițiatori se numără pro­fesorul Enrico Banse, rectorul Universității de comerț, marerai­­aul Reggio, profesorul Prescura, primarul Graso. Supt auspiciile «Institutului Sud- Est European», mai mulți sa­vanți englisi și francosi vor face la noi în țară o serie de excursii științifice și vor ținea conferințe în diversele centre culturale ale României întregite. Pănă acum s-au anunțat d-nii M- Gaster, M. Wright, vice-pre­­ședintele societății de Folk Lore, A. W. Craigle, profesor de an­­glo-saxonă la Oxford, dr. Chaps­­man, profesor de matematici la Universitatea din Manchester, E. de Martonne, profesor la Sor­bone. A încetat din viață cunoscutul savant francez Edmond Perrier, directorul onorific al museului natural din Paris, membru al Academiei de științe și al Aca­demiei de medicină. Contesa Markevici, deputată șinfenieiă, condamnată acum un an la închisoare, a fost eliberată zilele trecute. Ea este prima fe­meie aleasă în Parlamentul Bin­­rem­ist de la 1918. La Milan s-a înființat o Uni­versitate c­a­t­o­li­c­ă, ale cărei cursuri se vor deschide la 15 Noembre- Universitatea are două facultăți: una de filosofie și alta de științe sociale, cu 35 de ca­tedre. Cursul pentru școlile militare de Infanterie, cavalerie, artilerie, marină, geniu, administrație și școala tehnica de construcții, în­cepe la 16 August, în București, la școlile respective. Congresul învățătorilor din Ardeal va începe în ziua de 6 August, oarele 10 a. m., la prefec­tura din Cluj. In fața gravei situații din Rusia, Lenin a propus un Gu­vern de coaliție cu socialiștii. Troțchi însă se opune. Ministrul de Externe al Ceho­slovaciei a prop­us Guvernului un proiect de lege pentru aju­torarea Rusiei. Loyd George a comunicat Par­lamentului engles vestea că s-a ajuns la un acord satisfăcător în onestia Silesiei. La 8 August se va întruni Consiliul suprem spre a discuta chestia Silesiei și a aprovisio­­nării Rusiei. La Brăila a avut loc Duminecă și Luni congresul funționarilor publici. S’a cerut înbunătățirea traiului, excluderea politicei și favoritismului. Incursiunile bandelor bolșevice peste Nistru continuă nesupărate. La Hotin, de curînd, au jăfuit și terorisat populația In chip de necrezut- Organele în drept sunt însă la băi... E vacanță. Consilii de asini și fabrici In țerile unde schimbu­rile de vederi social-economice se fac cu revolverul și granita, s’a simțit nevoia urgenta a unei­­egi care să reguleze relațiile industriale dintre patroni și lucrători. Chestia e arhi­cunoscută. Exis­tă o neîncredere reciprocă, o suspiciune tradițională. Chiar unde se întîlnesc oameni animați de cea mai bună intenție eu se stabilește într’un raport re­gulat capabil de­ a promova simpatie menuală­ «Distanțele« rînduite de prejude către burghese îm­piedecă contactul amcer. Din partea lucrătorilor sînt animo­zități de clasă, poate inerente și creditat, și totdeauna risc în chiul­­burări.­­Numai molipseala afacerilor împinge în unele cazuri la o în­țelegere între patron și lucrător în scopul urcării prețurilor și indirect, a salariilor și dividen­delor. In adevăr lăcomia este singura trăsură de unire dintre diversele clase. Doar plătește consumatorul!­ S’a văzut, In Italia de pi­dă‘ că pentru îmbunătățirea legă­turilor dintre patroni­­i salariați, Consiliile de usina ar juca un rol important. Ar fi un control legal, tehnic și financiar In a­­celaș timp, exercitat prin mijlo­cirea delegaților tehnicienilor, lucrătorilor și funcționarilor plus un represintant al Statului care să dea partea consumatorilor. Acesta e programul lui Turati. Italienii prevăd ca noua legis­lație va curăți situația econo­mică. I. Gr. Oprișan

Next