Neamul Românesc, iulie 1923 (Anul 18, nr. 145-168)

1923-07-22 / nr. 162

Logică sovietistă Cineva, un Apusean, a avut dorința de a convorbi cu cetățeanul Lafiin. A cutezat să calce in spelunca lui. Și, după ce a trecut prin toate încercările și verificările, l-a văzut și l-a auzit. Lipsit de prejudecăți, visitatorul are o mare admirație pentru voința acestui «geniu» a cărui minte rămrîne strivită în vechea carte nemțească a lui Karl Marx. Obiectiv, el arată ce i spus de marele pontif. Firește, o întrebare a fost acela: cum vechiul dușman al osîndelor, spînzurătorilor și Siberiilor a putut el mina la moarte mii și mii de oameni,—și, uneori, ce oameni! Robespierrul modern, care ca și cel de la 1793 a avut oroarea sîngelui uman, i-a spus așa : Ce puțin înțelegi d-ta opera noastră revoluționară ! Dacă, odată, Țarul și ai lui ucideau norodul, azi norodul ucide... Și norodul n’are și el otita drept? Norodul, adecă partidul norodului... Adecă mai ales el, Lenin. Și atunci se înțelege bine de ce se izgonește Hristos din biserică. Putea să mai fie îngăduită legea care a predicat: «Ce ție nu -ți place altuia nu face?» N. IORGA s’a Mim fjdirim Nu e mult timp de cruc am arătat actele de sălbăticie și inconștiență de care ne împiedecăm în opera noastră de luminare a satelor, nu în cine știe ce colț de Basarabe, Maramureș sau Cairilater, ci aici la cîțiva km. de Capitala țarii. O scrisoare rus și recenta a unui sătean indica drept autori morali ai devastării Caselor de stat și cetire «N. Iarga», pe învățător și primar, deci oamenii Guvernului, oameni au pretenții de intelectualitate oarecum. Dar actul acesta, contra Q& rula văd că degeaba încercăm a protest», fiindcă organele superioare fac chitic, nu este singurul și, gîntim siguri, nu se va opri la această răsleață tovărășie. Astfel cetim într'o foaie din Ardeal, ni se pare oficioasă, ,Tribuna Aradului», protestarea dreaptă și energică, dar cuviincioasă j d ior studenți ai unui student în țitere, care arată cum a fost împiedecată o societate culturală, «Crișana», să înființeze o bibliotecă în vom București (Zarand). După ce din ordinul primului pretor s’a făcut de către jandarm, perodiaiția cărților destinate bibliotecii sătești de pretor a cerut ca acei ce vor să înființeze biblioteca să dea și pe la reședința d-sale cu cărțile de a spinare pentru a se convingă de visa. Fiindcă n’avea destulă încredere în controlul jandarmului? Nu credem, fiindcă n’avea rost atunci perchiziția ordonată anterior. Iată, deci, o șipsnă absurdă. Și nu li s’a dat oamenilor permisiunea să instaleze biblioteca. Protestările au adus o anchetă, al cărei resultat e nu s’a aprobat înființarea bibliotecii fiindcă la dosar nu s’a găsit înregistrată nicio cerere în acest sens. Uite, astfel se poate lucra pentru ridicarea și cultura maselor în această întîrziată ț^rft supt guvernarea liberală, care a izbutit să facă din jandarm un element de control cultural, iar din primari și învățători distrugători de biblioteci populare. Spre cinstea culturii noastre și a nației românești, aceste mijloace de terorisare a culturii trebuiesc exterminate fără milă, odată pentru totdeauna. Va avea curajul Guvernul a’o încerce? r. — Tratări turco-polone Presa polonă anunță că negocierile turco polone în vederea încheierii tratatului de amiciție și convențiunile relativ la comerțul și instalațiunile străinilor s’au terminat cu succes. Semnăturile se vor face la Lausanne la 23 iulie. üapiii noilor In timpul guvernării de pomină a oamenilor Tătucului, stăpînirea a dat poruncă strașnică primăriilor să cumpere cite o lampă mare de la Casa «Olio» din București. Aveau comunele ori n’aveau bani de aruncat în vînt trebuiau să o cumpere. Lampa avea să fia așezată In mijlocul comunei ca să lumineze deopotrivă pentru toți. Că școlile din comună se dârîmau nu-i privea pe acești dușmani neînduplecați ai întunerecului; că în cutare comună zidurile primăriei începute înainte de războiu se ruinau din lipsă de fonduri, ce le păsa ? Că podurile peste ape erau rupte orijnu erau de loc, că sosetele erau, cum sînt și azi, o adevărată pacoste, n'aveau timp să le vadă și să se gîndească. . .or fi trebuia o lampă „Olso” in fiecare comună. Și fiecare pri- a fost obligata să plătească 4.000 de lei din budgetul ei, să cumpere lampa minunată și să o spinzure într’un atîlp înnait în mijlocul comunei. O seară două după ce au fost aprinse, lămpile au ars cîteva ceasuri, apoi s’au stins fără deșteptare în parii înnalți unde fusese agățate. S’au s si stins« ^ .5 mume din județul Iifov lumineaza felinarele averescanilor ? Iar dacă poate tot ele luminează și în alte comune cum luminează la Dudești, la Fundeni Frunzănești și în alte comune unde le-am văzut, ruginite de ploaie, înegrite și ponosite ca urmărite de un blestem, mă întreb iar, cu ce obraz ar mai vorbi trepădușii domnului general în fața comunelor, pe care le-au silit să dea din truda lor 4.000 de lei pe degeaba ? Ce ideie vor fi avînd ei despre bunătatea și răbdarea gospodarilor pe cari i-au înșelat atît de urît, dacă mai îndrăznesc să se arate și să înșire iar făgăduielile mincinoase cu care ne amețită acum trei ani ? Iată pentru ce cînd toți acești domni vor mai veni cu căruța plină de palavre, d-voastră oameni buni luații de mînă și duceții lingă lampa Olio, arătați-le isprava fără putință de tăgadă, amintiți-le de miliardele cu care au lăsat țara datoare și spuneți-le că lampa zace spînzuratâ acolo de 2 ani, neîntrerupt stinsă, ruginită și învechită ca și steaua înșelătoare a domnului general Averescu. V. Cîrlogea. La punct.... AVERESCANII ȘI MORALA PUBLICĂ. — Averescanii, cu sau fără cei șapte ani de acasă, au devenit de o bucată de vreme foarte agresivi. Atacă în toate părțile cu desperare. Un lucru e di observat. Singurul domeniu în c are orice deschidere de gură îi compromite și mai mult este acela al gospodăriei publice. Și din cîți adversari au liberalii singuri cari-i înjură acum pe chestia unei furnituri de zahăr sunt prietenii d-lui Taslăoanu Atanasu și Argetoianu. Dacă tăceau, nu mai aveau ocasie să se rușineze... ÎNSEMNĂRI Sprijinirea științei De vreo douăzeci de ani o mișcare științifică serioasă începuse în țara noastră. Cercetările omenilor noștri de știință, din ce în ce mai numeroase, erau luate în considerare în străinătate, și multe nume ale învățaților de la noi ajunseseră cunoscute, prețuite și respectate, începutul era bun și promițător. Se întrevedea înrîurirea aceia fericită asupra industriei, asupra agriculturii, asupra domeniilor practice ca și asupra culturii și spiritului public în general, care a dat în alte părți roade așa de bogate. Tineri cu mintea ageră și pătrunzătoare se aruncau cu entuziasm în cercetări abstracte, și numărul lor creștea pe fiecare zi. Viitorul științei în țara noastră părea să fie strălucitor. In momentele de față, supt apăsarea greutăților materiale toate aceste rezultate sunt în primejdie, întreaga mișcare e amenințată de a fi oprită pe loc din lipsă de mijloace. Serialul de Tă Dorator, aparțiute oi instrumentele de cercetare, nu se mai pot face instalațiunile necesare pentru lucrările fine de mare precizie. Cîte unul din oameni noștri de știință reușește, cu mari stăruințe și cu multă jertfă, să se ducă intr’un laborator mare din alte țări, unde-și continuă cercetările pe care nu le poate face aici. Aceasta nu poate fi o soluție generală, nu trebuie să fie mijlocul obișnuit de a face știință. E neapărată nevoie să avem la noi putința deplină de a face știință, fără nici o lipsă și împiedicare. Pentru aceasta nu e de ajuns sprijinul Statului, care nu poate fi decît restrîns. Treime ca aceia cari au avut fericirea să acumuleze avere peste nevoile lor prezente și viitoare, să sprijinească știința. In țările cu cultură mai întinsă, cu mijloace mai mari, s’a simțit totuși nevoia ca particularii să înzestreze mari întreprinderi culturale și științifice. Universitățile englezești și americane sînt în bună parte fundațiuni particulare. Observatoare astronomice și laboratoare de cercetări au fost întemeiate, sprijinite și înzestrate de mari întreprinzători și financiari. In cercurile științifice americane și chiar europene se pomenesc cu respect numele lui Carnegie, Rockefeller, donatori largi pentru știință, cari au făcut cu putință cercetări grele și costisitoare, precum și publicarea lor cu planșele și gravurile necesare. In fiecare an se pronunță numele Suedezului Nobel, al acelui fabricant de substanțe explosibile, care și-a lăsat averea pentru răsplătirea oamenilor de știință și de cultură ai omenirii. Tot așa Institutul Pasteur a fost fondat și este întreținut în mare parte din venituri particulare. Numai așa se poate face de altminteri operă însemnată și durabilă. Printr’o colaborare a reprezentanților marilor întreprinderi la așezămintele culturale ale țârii, printr’o înțelegere largă a științei și o prețuire a celor cari o cultivă se poate ajunge la înaintarea științei și la noi. Orașul Leyda din Olanda are o Universitate cu un laborator vestit în lumea întreagă prin cercetările speciale ce se pot face acolo asupra temperaturilor vecine de zero absolut. Ceia ce se poate face în țări străine, se poate și la noi și trebuie să se facă. Cu satisfacție pentru știinta am ascultat gîndurile bune pe care un sociolog distins le numește pentru ea într’o plănuită reorganizare a Academiei. Și aceasta cu atît mai mult cu cît un testament deschis de curînd al unui mare binefăcător, ne arată că și în cercurile financiare, la noi ca și aiurea, începe sa scolțească înțelegerea unei razele de speranță. De aceia scriem aceste rînduri, ca un îndemn spre un ajutor mai grăbit. «Natura» »sfilitul muncitoresc ius Lodz Varșovia, 21. Rador. Deși greva din industria textilă din Lodz are un caracter pur economic, totuși unii agitatori comuniști, încercînd să profite de agitația lucrătorilor, au provocat în zilele de Miercuri și Joi incidente regretabile cu poliția. Detașamentele de poliție care veghiau la menținerea ordinii au fost atacate joi cu pietre de unii indivizi suspecți, în timp ce de la etajele superioare ale clădirilor din strada Piotrkowska se atrăgeau focuri de armă. Gloanțele nu au atins însă pe polițiști și au nemerit în mulțime. Casele de unde s'au tras focurile au fost împresurate și perchiziționate, poliția efectuînd 20 de arestări. Prefectul din Lodz a convocat la o conferință pe reprezintanții lucrătorilor și fabricanților, făcîndu-le o propunere pentru aplanarea conflictului. Această propunere conține trei puncte: modificarea comisiei statistice pentru stabilirea costului vieții în vederea fixării indexului de scumpete și admiterea reprezentanților muncitorilor în acea comisie. In al doilea rînd, reglementarea automată a salariilor după cifrele stabilite de această comisiune. Apoi sporirea imediată a salariilor. Reprezintanții fabricilor au primit primele două puncte. Relativ însă la al treilea punct, au declarat că nu sînt autorizați să acorde o sporire de salarii mai mare ca 50 la sută, pe cîtă vreme muncitorii cei 70 ln sută.