Neamul Românesc, iulie 1924 (Anul 19, nr. 144-170)

1924-07-22 / nr. 162

Al oui e Cernăutul?luiÉl Impresia cu care vin de la Cernăuți, e că nu exista in toată România un oraș mai străin de nația românească decit acesta. Nu numai că Rominii sînt covirșiți de o populație de altă obirșie, care, dacă e loaiala, merită orice afară de sacri­ficiul drepturilor noastre și de abdicarea de la situația ce ni revine, nu numai că populația aceasta a fost crescută supt ochii autorităților noastre de toate scursurile țerilor vecine, nu numai că s'a îngăduit ca averea imobilă să treacă in stăpi­­nirea tuturor aventurierilor, cari niciodată nu se vor apropia de noi, dar nici un interes nu s’a îndreptat asupra acelor Ro­­mîni băștinași, cu cari, și nu cu funcționarii trecători, putem întemeia acolo rostul românesc. Suburbiile sînt lăsate părăsirii. Colonișuri de-ale celor­lalți se fac in voie în coastele lor. Biruri nesocotite îi lovesc pentru o vita pe care o au pe lingă casă, pentru cinele care-i apără. Oamenii se simt străini în țara lor, scăzuți și des­­prețuiți. . Au în ei o comoară de trecut și o comoară de suflet. Cine și-o ține în samă ? Cine se mîndrește cu ea ? Un biet Museu prăfuit zace uitat de toată lumea, creat și condus de Austrieci, iar Rutenii fac cu zgomot exposiția unei arte care nu e a lor. Nu exageres nimic. Din vina tuturor partidelor, din vina societății înseși, aceasta e situația. Și atunci întreb:­at cui e Cernăuțul? N. IORGA Lumea din afară " Diversitatea de păreri dintre d. i­­itulescu și d. Vintilă Brătianu pri­mitoare la atitudinea de adoptat cu prilejul conferință de la Londra, do­vedește încă odată lipsa unei Unii unitare și adecvată împrejurărilor în raporturile noastre externe.­­ Această lipsa cât și neputința — j să sperăm temporară . In care ne­­­ găsim de-a stabili un criteriu fix în relațiunile noastre cu lumea din Afară se datorește în primul rând unei tendințe specifice nouă de a nu ne da luminos seama de toată importanța ce-o au legăturile și­­ cunoașterea reciprocă cu celelalte State­ Această indiferență culminează câteodată în închipuirea unei supe­­riorități din partea noastră și într-o dezestuimare a calităților reale a Celorlalte popoare. Evident că o asemenea înc'inare pare-și găsește tălmăcirea în con­­dițiunile diavos­tării noastre isto­rice, păgubitoare în trecut este azi deadreptul primejdioasă. Și iarăși evident este că rolul par­tidelor politice ar fi fost de-a o com­­bate. Cu toate deosebirile funda­mentale a partidelor din opoziție, între puținele lor puncte comune pare a intra această preocupare a cunoașterii cât mai adânci a ceia­­ce se petrece peste hotare și mai ales a căutării de­ a se face cunos­cut exp­lică și justifică prefacerile și măsurile de stat de la noi din casă. Hotărât contra unei asemenea griji stă partidul de la cârmă- In toa­te prilejurile de atât de mare în­semnătate ce-au precedat imediat războiul cât și acele ce l-au succe­dat, conducătorii lui au ignorat și evenimentele ce se pregăteau și starea de spirit în care urma să se statornicească o nouă orânduire­­. Iar în ceia­ ce privește putința pe care ar fi avut-o de-a ne cunoaște lumea din afară, din partea partidu­lui liberal, care va purta partea răs­prunderii conducerii țării în aceste­­ vremuri, nu s‘a dat cea mai mică oboseală­ Indiferență cu atât mai vinovată cu cât anumite măsuri ce se justifică printr-o adâncă nevoe, pot părea superficial cercetate și din afară văzute ca rezultatul unei slăbiri a autorității guvernatoare și ca produsul unei mentalități de to­tal dispreț pentru ideile de drept și de respect al legilor. Astfel, peste hotare, o imagină cu totul falsă și deformată tinde a se acredita ca cea reală despre stările de fapt și structura psih­ică națională. Ne înfățișem astfel azi în fața tri­bunalului lumii din afară, a cărui importantă nu o mai putem tăgă­dui din clipa în care ne ducem di­naintea lui, cu toată povara legiuiri­lor de pe urmă, cari fără a aduce nici un folos țării precizează un os­tracism arhaic împotriva tuturor energiilor ce ne-ar fi putut ajuta la valorificarea bogățiilor noastre, cu toată greutatea măsurior morato­rii luate pentru proteguirea unor interese particulare și mai ales cu lipsa de pregătire a opiniunii mon­diale pentru sacrificiile și pentru importanța luată în cauza comună și aceasta în momentul când dezbă­unările — reduse și ele — urmează a se fixa pentru totdeauna.Prorociri nu se pot face, dar pro­babilitatea rațional există, că în asemenea condițiuni, cu tot talen­tul și calda comunicativitate a re­prezentantului nostru, întemeiatele noastre cereri să nu capete satis­facție deplină. Motiv deci de-a în­tări credința că nu putem aștepta nimic de la alții și că nu avem cau­ză de-a lega prietenie­ Și astfel se sapă mai adânc o i­­zolare după care și-n trecut și-­n prezent am avut atâta de suferit Și lucrul cel mai trist, că atât un insucces momentan cât și consecin­țele lui mai îndepărtate, în analiză mai minuțioasă se văd a nu ne fi da­torite de­cât nouă înșine și concep­țiunii stranii de egotism național care se pune proptă curentului de interdependență­Dacă însă printre însușirile de re­zistență ale neamului se numără și aceia că din tot răul un bine este de netăgăduit, că mai târziu, dar totuși sigur ne vom îndrepta către acea directivă politica în care pre­ocuparea de lumea din afară nu ar mai fi asvârlită pe ultimul plan,— numai atunci resentimentele noas­tre ar fi justificate dacă sunt puține probabilități ca ele în asemenea noi condițiuni să fie prilejuite. O asemenea îmbunătățire a vie­ții noastre de stat ca și altele nu mai poate fi așteptată însă de la actualul guvern și de la partidul din care se numără: R. PATRULIUS * distractivi Pe când d. N­ Titulescu, minis­­trul țărei in Anglia, apără la con­ferința din Londra Interesele Ro­mâniei — la București pacienți a­­berației colective, de care am vor­bit deunăzi, sl amestecă cu o rară lipsă de cuviință în tripotalele lor politice-D. Averescu are un record, pe care nu i-l va disputa nimeni, a făcut bazele tuturor, — și toți i-au întors spatele. Naționali, țărăniști, progresiști pe toți i-a poftit la cinstea de-a fi prezidați de d-sa și catalogați de d- Ținecat. Când a văzut ce întâmpinare află in țară, a nădăjduit o coman­­dită în strai­nita­te. Combinația de la Roma a eșuat in mod lamenta­bil. Și-a amintit atunci de Gurbă­­nești, — și s-a oferit vechil pentru o locotenentă liberală după re­tragerea d-lui Brătianu. Dar guvernul, prin oficiosul său, îi arată, — ceea ce ‘i-au arătat toți la câți s‘a adresat. Și acum, ca o ultimă resursă, se agață de d- Ti­­tulescu pe care, cu deja sine pu­tere, îl declară înscris la mexicani. Procedeul se califică singur. Cât despre zelul cu care se pretează a­­cestui grosier mahalagism politic, ziarul despre carie se spune că are „șefuri“ pentru toate partidele ne amuză i­ deajuns, spre a putea să protestăm împotrivă-i. Reportajele de gazetă de provin­cie, strecurate între două șprițuri, sunt distractive în această perioadă de vacanță-. ^ FCOURI Politice A­devărul se întreabă în gândul rai: „Oare de ce și-a convocat d. A­­verescu în toiul lui Iulie mexicanii din comitet ?“. .„In adevăr, evenimentul e con­siderabil. Noroc că-l semnalează statul tu­turor democrațiilor*. Altminteri, nu­­ ar fi știut nimeni.* *­­Un domn profesor universitar, care are specialitatea poliloghii­lor ilizibile, a ajuns la al 15-lea ar­ticol asupra ,,partidelor politice“. Să vedeți că are să tragă peste 31 Diverse L­a Sofia a apărut de curând o an­tologie a poeziei bulgare Ia ru­sește, alcătuită de marele poet rus A. M. Feodorov, care a fost un timp oaspete Capitalei noastre. In această antologie figurează cei mai de seamă reprezentanți ai poe­ziei bulgare: Slaveikoff, Jinzikoff, Statieff, Stubel, Boteff, Christoff, Ia­varoff, etc. In timpul șederii sale la București, poetul A. M. Feodorow a tradus in rusește un mare număr de poezii din G. Coșbuc, P. Cerna, Nichifor Crainic etc... Ministerul Artelor i-ar fi stat un ajutor ca să pregătească o antologie in rusește a poeziei ro­mânești. Cititi In pag. II; Ha­l-l­i L ba­ül b Dun ULTIMA ORA Ml din pens­ilia ilaiHid Din Lafayette 20. — Impresia ge­nerală a negocierilor din Londra este satisfăcătoare. Proectul franco-belgian pentru ridicarea sechestrului gajurilor, a cărui urmare vă fi restabilirea unității economice a Reichului, prevede două faze diferite. Prima fază: Germania ar vota legile și crea organele de execuție și­ control prevăzute prin planul Dawes. Bancherii ar procura garanția împrumutului de 800 milioane mărci aur. Autoritățile franco­­belgiene ar ridica barierile va­male. A doua fază: Germania ar institui în mod definitiv o bancă de emisiune, valoare aur, căile ferate ale Rei­­chului vor remite certificate re­prezentând obligațiunile pentru 16 milioane mărci aur, regia căi­lor ferate franco-belgiane va fi disolvată. In interval de trei luni, acor­duri s-ar putea înfăptui. Planul experților va fi pus în vigoare și prima anuitate a plă­ților germane va începe de la da­ta constituirei companiei germa­ne de căi ferate. Miriștii 11—24 iulie 1917 - 1920 11—24 Iulie Se împlinesc șapte ani, de când s’a săvârșit bătălia de la Mărăști, me­morabila sforțare eroică a trupelor noastre, cari au marcat in istoria tragică a războiului nostru singura sforțare ofensivă organizată după metodele marilor bătălii europene. După rușinoasele înfrângeri sufe­rite de o armata, care nu în acest fel trebuia răsplătită pentru gene­roasa insângerare, in care din nou si-a scăldat vitejia strămoșească, s'a petrecut în inimele luptătorilor co­vârșite de obșteasca îndurerare, acel mare reviriment sufletesc, care în­semna : dorința aprinsă a unei vic­torii naționale, reclăditoare a pres­tigiului țărei noastre și tuturor nă­dejdilor neamului! Și in negurile dimineței de 11124 Iulie 1917 — când zeci de mii de piepturi românești au rupt re­țelele germane, în vigurosul avânt semănător de groază și de moar­te — dușmanul ce nu sta tn fațăi acel popor organizat și edu­cat militărește tn seculara doctrină a dreptului forței, a recunoscut pen­­tru întâia oară admirabila vitalita­te și neperitoarea conștiință a rasei noastre. Dar, la ce a folosit acel mare și sângeros sacrificu al nației luptătoa­re? înfrângerea germană de la Mărăști n'a schimbat nimic din situația ță­rișoarei noastre, eroica insulă bătu­tă din toate părțile de valurile duș­mane. Și marele apostol al neamu­lui, singurul om politic care păstra­­se neclintit contactul cu massele lup­­tătoare din tranșee, scria in fruntea „Neamului Românesc” de atunci, cuvintele de consolare, rupte din hrisovul vechiului cronicar: „Iuțile vremi jigodioase’, prin care trecuse veacuri in urmă țara, și totuși se urcase la faima independenței — pe cari le trăia acum in jalnica atmos­feră a durerei generale și pe cari le-am supraviețuit noi generațiile de azi, cărora ni-e dat să bătătorim dru­mul spinos al consolidarei patriei. Iuțile vremi jigodioase , încă nu știm dacă le-am trecut. Și atunci Mordștii, au toată semnificația lor istorică: învierea eroismului din ce­­nușea țârii prăbușite In 1917 rămâ­ne icoana pururea vie pentru vremu­rile când i se va cere să se Înalțe iarăși în țara întregită. ȘTEFAN N. TATARESCU m . In cursul acestor săptă­mâni d. I. Brătianu va prezintă d-lui Jay minis­trul Statelor Unite, nume moriu, privitor la faptele care au determinat inter­venția Statelor Unite in chestia legei minelor. D. Vintilă Brătianu ministru de finanțe a plecat aseară în străină­tate. D-sa s-a prezintat în audientă Regelui, expunându-i tratativele pe care urmează să le înceapă cu re­prezentanții finanței franceze și en­gleze, pentru indicerea unui impru­mut. D. Virgil Maristeanu primarul orașului Calafat ar fi numit pre­fect de Romanaft in locul d-lui Oroveanu demisionat. D. prof. N­ Iorga desminte a fi dat vre-un interview unei foi evre­iești din Vilna. Adevărul este că s'a presintat în acest scop un tânăr evreu — am putea zice copil — care nu știa de cât evreiește și care n'a fost pri­mit. D. Duca, ministru de externe, a fost definitiv însărcinat cu interima­tul ministerului de finanțe, până la reîntoarcerea d-lui Vintilă Brătia­nu din concediu-CHESTIA PALMEI . O confe­rință a avut loc astăzi la ministe­rul de Interne, Intre d-nii Richard Franasovici subsecretar de Stat. ge­neral Br N­coveanu, M Bercea­­nu și Temistocle Alexandrescu, de­legații primăriei, in vederea rezol­­virel chestiune! pâine!, de care se simte mare nevoe In Capitală. Se știe că morarii refuză sa mai vândă brutarilor făină, pe prețurile vechi In consecință brutarii la rândul lor au anunțat primăria că nu mai pot fabrica pâinea pe pre­țurile actuale Față de această stare de lucrări guvernul a hotărât ca primăria o­­rașului București să găsească o so­­luție medie, până când Consiliul economic va stabili un nou regim al grâului și firm­el pentru toată ța­ra In conferința de astăzi dimi­neață s'a hotărât ca dela 1 August prețul pâinei să fie 6 lei kgr, pâi­nea neagră și 9 lei kgr pâinea albă. Demisia guvernului grec Atena, 21. Rador).­­ In urma unei discuțiuni vio­lente asupra politicei gu­vernului, parlamentul a refuzat încredere guver­nului cu 158 contra 131. Guvernul a demisionat. Probabil că noul guvern va fi format de Cafan­­daris. Primăria orașului Brăila a ce­rut ministerului de interne, să intervie pe lângă cel de comuni­cații, ca să oprească încărcarea de făină în stația Brăila. Acea­ta din cauză că morarii brăileni s-au cartelat și nu mai vor a vinde brutarilor făină pe prețul curent, fapt care a adus lipsa de pâine în orașu Brăila. ilIHl 01 STIH Guvernul român nu admite intervenții străine în administrarea avuției Statului Incidentul dintre guvernul român și Statele Unite, care a făcut obiec­tul unei lungi discuțiuni tn presa noastră nu este încă lichidat. Informațiuni ce deținem din sursa guvernamentală cea mai au­torizată asigură însă că se va a­­plana. DEMERSUL AMERICAN Asupra chestiunei care a deter­minat demersul, d-lui Jay minis­trul Statelor Unite, pe lângă guver­nul român, se dă următoarele ex­­plicațiuni: In timpul cât era încă in discuția parlamentului legea minelor, «L Jay a făcut un demers amical pa lângă guvern cerând să se garanteze su­pușilor Statelor­­ Unite Investiți undre ce le făcuse in exploatările petroli­fere. Intru­cât guvernul Statelor Unite avea informații dela cei In­teresați că noua legislație minieră era egali cu o confiscari deghi­zată. MODIFICĂRILE INTRODUSE IN LEGE Guvernul nostru în urma de­mersurilor făcute în aceeași ches­tie de miniștrii­ Angliei și Fran­­ței a modificat legea. Aceste modificări ar fi satisfă­cut pe reprezentanții acelor două state. __ Intervenția reprezentantului a­m­e­rican venită în urmă, a părut foarte curioasă guvernului român. Intru­cât explicațiile pe care d. Bibescu ministrul român la Washington, le dase guvernului Statelor Unite pă­reau sa fi risipit orice aprehensiuni intru­cât se dăduse asigurări for­male, că drepturile câștigate vor fi respectate. CUM EXPLICA GUVERNUL NO­UA INTERVENȚIE Ceea ce a determinat îmă ulti­ma intervenție a guvernului a­­merican se explică de cercurile guvernamentale în modul urmă­tor : Pentru a se amâna plata datorii­lor pe cari statul român le-a con­tractat în Statele Unite americanii ar vroi să li se acorde unele avanta­jii speciale în ce privește exploata­rea terenurilor petrolifere ale sta­tului. Se vorbește chiar in acest scop că reprezentanții lui Standard Oil, nu ar fi străini de aceste interven­­țiuni. Ori, guvernul român a făcut cu­noscut că plata acestor datorii nu se poate face de îndată, ci că este foarte dispus să facă un aranjament pe un termen mai lung de ani pen­tru achitarea lor- RĂSPUNS CATEGORIC Cât despre exploatarea terenurilor petrolifere* s-a făcut cunoscut că Ro­mânia bazată pe temeiul suveranităței naționale­ nu înțelege amestecul vre­unei puteri străine­ asupra modului cum își administrează patrimo­niile sale« Acest lucru a fost co­municat d-lui Jay minis­trul Statelor Unite la Bu­cur­ești» de către d-nii Brătianu și Duca* # Discuția asupra acestei impor­tante chestiuni, va fi reluată în cursul acestei săptămâni, când d. Jayt va primi nouile instruc­țiuni­­ transmise de guvernul a­­merican. ORELE 12 Lucrările conferinței de la Lowers țțiistic* sc» Sancțiunilor.­­ Prep- Ű Ostfild IO­turilor tratatului:« acorduri asupra:*­s^.S Presa franceză speră intr’un compromis general Dacă Germania nu se ține de vorbă Londra 21 (Rador). — Lucrările conferinței de la Londra au progre­sat în mod vădit. Prima comisiune a acceptat in unanimitate acordul privitor la chestiunea neindeplini­­rei îndatoririlor germane și la ches­tiunea sancțiunilor. Protocolul pre­vede, în mod formal, că se pot lua­­ sancțiuni izolate cu condiția de­ a salvgarda gajurile speciale ale îm­prumutului de 800 milioane mărci aur ce se acordă Germaniei. Proto­colul rezervă toate drepturile ce decurg din tratatul de la Versailles pentru puterile aliate. Comisiunea reparațiunilor,­inaime de­ a cons­tata neîndeplinirea îndatoririlor ger­mane, va cere avizul, cu caracter pur consultativ, al agentului plăți­lor și al reprezentantului creditori­lor, aceasta atâta timp cât suma im­prum­utului nu va fi complect achs­de Germania. Chestia gajurilor Londra., 21. (Rador). — Subco­misiunea din comisiunea a doua n a ocupat ori cu chestiunea ga­jurilor. In cursul discuțiilor s-a ajuns la o apropiere a vederilor franco-belgiene și engleze. Subcomitetul a hotărât în prin­cipiu, ca imediat ce Reichul va vota legile necesare pentru apli­carea planului Dawes, autorități­le franco-belgiene vor transmite u­­ni comitet însărcinat de­ a deter­mina veniturile perceputei cari vor fi trecute în contul primei a­­nuitări a Germaniei, după cum prevede raportul Dawes. Atribuțiile comisiei raparații Londra 21 (Rador).­­ Raportul primei comisiuni va fi prezentat Luni conferinței. In anii generale a­cest raport prevede că comisiunea reparațiunilor complectată cu un delegat american va trebui în caz de neîndeplinire a Îndatoririlor ger­mane să ceară avizul agentului ge­rat al plăților și al reprezentantului creditorilor împrumutului de 800 milioane mărci aur i se acordă o prioritate absolută. In caz dacă ga­ranțiile vor fi găsite de creditori ca insuficiente, conferința va determi­na garanții complimentare­ Ce spun ziarele franceze Paris 21 (Rador).­­ Ziarele conside­ră în general că dacă acordul reali­zat la Londra nu este perfect, totuși el nu amenință libertatea de acțiune a Franței și menține intact tratatul de la Versailles precum și drepturile țisuÂțirii reparațiunilor. “Le Matin“ arată că acordul re­­lizat de prima comisiune se bazea­ză pe motive bune și că e de sperat­­ că șefii delegațiilor nu-l vor mo­difica,—i .,Petit Parisien" scrie că delegații de la Londra au dreptul să fie sa­­tisfăcuți, căci au contribuit in mod energic la succesul conferinței. De data aceasta s'a ținut cont intr'o mai largă măsură de preocupările Franței.— „Petit Journal” scrie că dacă șe­­dința plenară ratifică acordul, a­­tunci se va fi depășit momentul cel mai greu al negocierilor. ,,Ere Nouvelle” așteaptă cu încre­dere deciziunile celorlalte comisiuni. „Homme Libre“ scrie că începu­turile conferinței sunt de bun augur pentru rezultatele ei. „Liberte“ consideră că conferința de la Londra a pășit pe calea unui compromis general. „Soir“ exprimă aceiași părere lău­dând pe experți că au căutat o înțe­legere posibilă însuflețiți de bună voință un loc de a-și pierde timpul cu dispute sterile, voința Franței, aceasta se va în­tâmpla numai în cazul dacă i s-ar cere Franței prea multe sacrificii. Paris 21 (Radoi). — „Soir" se felicită de textul transacțional adop­tat de prima comisiune, care a do­vedit că toți delegații sunt animați de un spirit concu­­nut. Ziarul ob­servă că aceasta conferință ar fi a­­dus un rău serviciu păcii dacă par­ticipanții nu ar fi fost însuflețiți de voința generală a unei înțelegeri. ..Templ“ arata <KS mulțumită sfor­țărilor franceze a fost impedicat e­­șecul conferinței și prăbușirea im­e­diată a planurii Dawes; că Statele Unite s‘­tu unii cu puterile aliate; că aliații se angajează în cazul când Gem­ o I * msi va ind«w»tu* îndatoririle și că la sfârșit vor fi menținute drepturile integrale ce decurg din tratatul de l­a Versailles pentru fiecare stat. Ziarul „Correspondent Londonien“ crede a ști că în cazul când actuala con­ferință va reușif atunci va avea loc o conferință miniștrilor de finanțe ai statelor aliate pentru discuta repartizarea vărsămintelor germane în contul datoriilor. „Journal de Debats’’ scrie că din răspunsul ce La dat Anglia Socie­tății Națiunilor privitor la pactul de ajutor mutual reiese, că Anglia nu acceptă astăzi nici o obligațiu­ne de genul acesta și vrea să-și re­zem­e întreaga libertate de acțiune. Această atitudine a Angliei este cât se poate de remarcabilă tocmai în momentul conferinței de la Lon­dra. Ziarul „Temps‘‘ regretă foarte mult că Anglia a părăsit princi­piul proclamat în mod solemn cu concursul Angliei de către Societa­tea Națiunilor în 1922 și care recu­noștea că cele mai multe state nu sunt în stare să reducă armamen­­tul fără a­­ primit o garanție sufi­centă de siguranță Nu ne încura­­tă, scrie ziarul francez să căutăm motivele acestei schimbări, dar toa­te statele de pe continent ar trebui să mediteze asupra consecințelor de Impresiile primului mi­nistru belgian Londra 21 (Rador).­­ D. Th­eu­­nis a declarat ziariștilor că decizia primei comisiuni înseamnă un real succes, care este de bun augur pen­tru rezultatul conferinței. Proble­ma reptasiunilor este gata de­ a H soluționată. Avem astăzi da atace cu elemente cu totul noui. Toată lumea vrea să sfârșească odată. Franța este decisă de-a avea pacea 9i de-a munci in liniște. D­­Tbem­is a recunoscut că se cere Germaniei un minimum absolut. Antanta între puterile aliate este refăcută- Germanii sunt strânși cu ușa și cunosc exact limita răbdărei noastre. um­ini la Salonic Atena­ 21. (Rador).­­ Soldații din Salonic au atacat redacțiile a două ziare regaliste, pe motiv că aceste ziare Vor fi atacat pa comandantul lor. Doi redactări sărit pe fereastră pentru a nu scăpa de maltratări. Ambii au su­ferit răni. Guvernuul a hotărât să ia măsuri severe în contra agre­sorilor și a destituit pe directorul poliției din Salonic. Incidentele de la Salonic au avut o repercusiune în camieră. Opozi­ția Va criticat aspru pe ministrul de război atribuindu-i tendințe militariste. Desbaterile au trebuit să fie suspendate din cauza tumul „Intransigeant“ scrie că dacă con­ta redeschiderea ședinței cerința nu reușește cu toată bună,guvernuul « tf»t PMI și minoritate,

Next