Neamul Românesc, iulie 1928 (Anul 23, nr. 144-168)
1928-07-22 / nr. 161
rei'ir'i 11 nun ni iumU (»e1 Politica revolverului și a bombei Lângă noi, pe străzile Sofiei iarăși a curs sânge. Intre cele două bande macedonene s’au schimbat gloanțe de revolver, și toată buna reputație pe care o fac Bulgariei minunații ei țărani, economii ei târgoveți și mulți representanți ai unei foarte remarcabile Renașteri culturale e iarăși știrbită de cavalerii ideilor închise în țevile ucigătoare. Iar din Spania aflăm de o încercare nouă de a pune capăt unui regim, care i-a adus și mari foloase, prin întrebuințarea acelorași mijloace de criminală violență. Ne-a ferit Dumnezeu până acuma de asemenea manifestări. Dar aceasta trebuie să ne îndemne ca niciodată să nu lucrăm, prin scris sau prin graiu, la trezirea acelor sentimente sălbatece, care, odată înstăpânite pe un popor, îl fac să uite orice regulă de cumințenie, orice datorie de demnitate națională. Politica se face din necontenita întrecere spre bine, oricâți porci s’ar strânge la lăturile ei și oricâte solemne glasuri de măgari s’ar auzi de la înălțimea tribunelor vanității. Iar, în această întrecere, năcaz trebuie să ai numai pe un singur om: pe tine când puteai să faci altfel de cum ai făcut. N.orga Commpetente și competentă Experiențe recente impun un nou criteriu la alegerea succesiunii guvernului. Capacitatea de guvernare Legendele nu pot trăi în zilele noastre de emulație și de sbuclumi, oricât de abile ar fi sforțările de a le menține. Mai curând sau mai târziu, ele mor mai repede decât s’au născut. Așa s’a întâmplat cu legenda „competentelor” în materie de guvernământ, intretinuită un șir de ani prin sforțările de tot felul ale unui aparat financiaro-economic de partid. S’a dovedit că toată această competentă nu a fost, în realitate, decât aplicarea unui oportunism care își culegea, de pe unde putea, soluțiile problemelor ce se deschideau în fața reponsabilitătilor de guvernământ. Luați tot noianul de legi votate de la război încoace și veți vedea că toate sunt copii mai mult sau mai puțin fidele ale legilor streine și că nici una nu are culoare locală și nu-și are rădăcini în obiceiurile și trecutul nostru. Nici una nu respiră atmosfera românească și nu radiază spirit românesc. Aceasta e și cauza pentru care cea mai mare parte din legi sunt inaplicabile sau fără efect. Și tot din această cauză s’a ajuns la situația paradoxală ca un guvern să-si calce cu bună știință propria lui lege. Dar în fața legendei „competențelor” care a primit lovitura de gratie cu prilejul tratativelor împrumutului și schimbărilor de atitudini cari le-au precedat, se ridică, nu o altă legendă dar o realitate impresionantă prin revelațiunile ei. S’a pus de atâtea ori chestiunea — adversarii noștri au pus-o — ce anume forță reprezintă fiecare din partidele care-și dispută cinstea de a conduce țara. Acordându-se celorlalte partide ■>,forța politică” și „forța electorală” partidul Național de sub șefia d-lui N. Iorga a fost gratificat ca „forța intelectuală”, al cărei depozitar ar fi. Dar dintr’un gest de politicoasă complezentă se poate trage, precum se vede, adevăruri solide. Forța intelectuală recunoscută a-lui Nicolae Iorga conține în ea însăși noțiunea de competență în materie de guvernământ. Fiind-că nimeni nu se naște competent în această materie. Și nici nu poate invoca o „experiență” care, în definitiv, dacă s’ar face pe spinarea țării, cine își poate face un titlu din aceasta ? Competența este apanajul unei minți superioare care știe și înțelege, care prinde cauzele și efectele unei stări de lucruri și care este capabilă .Să găsească problemelor soluțiunile v cele mai adaptabile. Ea este o elaborare a forței intelectuale. < Priviți la frenetica risipă de idei si soluțiuni pe care activitatea mereu sub presiunea d-lui Niculae Iorga le aruncă cu dărnicia unui personaj legendar. *. Cine a urmărit de aproape activitatea din ultimul timp a șefului partidului național n’a putut să nu rămână adânc impresionat de faptul că nu există problemă de Stat care să nu fi fost tratată, fie într’un discurs politic, fie la o conferință fie la o prelegere universitară și să nu-și fi avut soluția ei, adevărata soluție care ejiană de la cunoașterea și înțelegerea deplină a chestiunii, cu legăturile ei în trecut, și cu posibiltățile ei în Vikr.»Probleme acute, cum sunt politica industrială și politica petroliferă — cele două platforme de siguranță pentru viitor — au fost tratate în două modeste conferințe ținute la Câmpina și la Moreni. Chestiunea regimului comerțului, și-a găsit în d. Iorga un strălucit îndrumător într’o conferință rostită la „Sfatul Negustoresc”. Alte probleme mari, cum ar fi regimul electoral, organizarea administrativă, și atâtea altele, și-au găsit tratarea competentă în prelegerile ținute anul acesta la Vălenii de Munte, cu titlul general „Interpretarea istorică a realităților contemporane”. Luminile aduse de d. profesor larga asupra tuturor poblemelor mari la ordinea zilei — deși tratate din punctul de vedere înalt și absolut obiectiv al științei — s’au resfrânt dureros peste realizările monopolizatorilor „competențelor” cari, totuși, n’au putut să riposteze, conștienți de forța superioară ce se încalcă domeniile. In ansamblul ei, această activitate a d-lui Nicolae Iorga, de a lămuri toate problemele mari la ordinea zilei și de a îndruma soluțiunile constitue un imens program de guvernământ, a cărui deplină înfăptuire ar fi operă de generații, o viziune strălucită a unui viitor care-și caută sprijin în rădăcinile trecutului. E o adevărată cascadă de lumini ce se aruncă asupra oamenilor, lucrurilor și instituțiunilor, lumina având proprietatea de a descoperi ce vrea să rămână ascuns în viața noastră socială și politică. Această activitate face dovada că în forța intelectuală a acestui strălucit exemplar al rasei care e Nicolae Iorga, stă competența, adevărata competentă în conducerea unei țări. D. Nicolae Iorga exercită o adevărată dictatură spirituală asupra țării adevărate, adică asupra conștiinței românești, — datoare să pună la încercare această forță intelectuală. A. B. ---------oooXooo-------- Știri flf'n Viena Viena, 19. (Rador).— Parlamentul a votat ori legea asigurărilor pentru muncitorii agricoli și a luat vacanță până în Septembrie . ! Cursurile Universității din Vilen! Problema stabilizării. Conferința cMui prof. G. Tașcă Problema de vie actualitate politică și economico-financiară pentru țara noastră a fost expusă de d. prof. Tașcă în lumina clară a argumentării științifice și simțului realității. Pentru haosul nostru financiar și economic de după războiu s’au propus două soluții: revalorizarea și stabilizarea. Revalorizarea susținută din 1922 de I. V. Brătianu, și aplicată în 1925 — în urma convenției cu Banca Națională, — ar fi însemnat, după părerea ministrului de finanțe de atunci și a primului ministru de azi, — revenirea leului la valoarea lui normală, egal cu francul francez. Ea va aduce prestigiu țării și scăderea datoriilor noastre externe, — susținea d. Brătianu. In felul acesta prezentată, revalorizarea a avut asentimentul tuturor. Numai că ea se sprijinea pe simple iluzii. Scăderea datoriilor este una din ele. Nu scade „5 centime" — cum spunea d. Tașcă — din moment ce datoria o plătim în mărfuri, în muncă. Datoria noastră externă va fi totdeauna de „500 mii vagoane de grâu”, indiferent de valoarea leului. Politica înfăptuită în 1925 — era fatal menită să eșueze . In 1927 I. V. Brătianu s’a convertit la stabilizare. D-sa a înțeles că viața noastră economică suferă din cauza variației neregulate a leului, și nu din cauza micii lui valori. O stabilizare cere: a) buget echilibrat; b) export mai mare decât importul; c) datoria flotantă consolidată. Primele două condiții sunt favorabile. Datoriile față de străinătate însă nu au fost convertite. Nu s’a precizat la ce să le plătim :franci aur, sau hârtie etc. Iată de ce împrumutul stabilizării, întâmpină greutăți. Germania, Anglia și Franța cer plata în aur. O altă greșeală care îngreuiază stabilizarea este „încurajarea industriei naționale" care in fond și în fapt n’a fost decât o „contrabandă vamală cu ajutorul Statului”. S’au încurajat industrii cari nu-și aveau materialul prim în țară. Și ca atare îl aduceau din străinătate fără taxe vamale — după „legea de încurajare“. Singura industrie favorabilă economiei noastre naționale nu poate fi decât aceia care își are material prim în țară. Stabilizarea nu înseamnă decât fixarea valorii leului probabil la 30 centime leul. Din moment ce leul va fi fix și cineva va putea lua oricând dela Banca Națională 30 lei aur pentru 100 lei Pârtie — va urma de la sine, încrederea străinătății, abundența capitalului străin pe piață, de unde scăderea dobânzilor, prețurilor, de unde iarăși creșterea titlurilor de rentă. -----------ooooXoono------— ~ In jurul n’ancim few’s Paris, 18 (Rador). — D Parker Gilbert a prezentat azi înaintea Comisianei Reparațiunilor și a comitetului de transfer raportul său asupra funcțonării și perspectivelor de viitor a planului Dawes. Agentul general al reparațiunilor a arătat că planul Dawes a fost executat întocmai și că achitarea sa în anii vitori este asigurată. rii cinematografelor Geneva, 19. (Rador).— Domnișoara Elena Văcărescu a prezentat sub-comisiunei artice a Ligei Națiunior un raport prin care demonstrează necesitatea de a se încredința Instittului de Cooperație Intelectuală din Paris misiunea de a favoriza ridicarea nivelului de oră al cinematografului. Ritiți și răspândiți ,,Neamul Românesc“ Cercurile noastre financiare privesc fără optimism rezultatul tratativelor cu reprezentanții consorțiului de bancheri în vederea emiterii împrumutului. Ceea ce nu dă acestor cercuri toată încrederea în rezultatul efectiv al tratativelor e faptul că, în afară de d. Charles Rist—care, și dânsul, a venit mai mult în calitate de specialist consilier tehnic al stabilizării (când s-o face) decât în aceea de reprezentant al Băncii Franței—nici unul din ceilalți bancheri nu aveau calitatea de a putea lua angajamente precise din propria lor inițiativă. Acești mandatari nu au avut depline puteri să trateze și să stabilească condițiunile împrumutului. Ei posedau numai mandate limitate de angajamente sub rezerva aprobării instituțiunilor respective. Dovada o face încheierea „principială“ numai a convenției. Iată o deosebire care nu este de nuanță ci hotărâtoare pentru modul cum trebue privită chestiunea. In cazul acesta rezultatul conferințelor din ultimile zile poate fi socotit ca nul,întrucât este nevoie de o ratificare a angajamentelor luate de reprezentanții capitaliștilor, chiar atâtea câte au putut lua. După știința cercurilor noastre financiare, delegații veniți la noi, nefiind conducători oficiali ai instituțiunilor pe cari le reprezintă, nu au avut depline puteri de a stabili definitiv condițiunile împrumutului. In acest caz, toată emoția și zarva din utimele zile a fost zadarnică... Și guvernul nu se poate lăuda că a înaintat nici cu un pas în rezolvarea unei chestiuni a cărei banalizare și bagatelizare nu poate decât să compromită interesele statului român Fiind-că o opțiune nu se acordă decât în mici afaceri particulare și nici de cum în afaceri de împrumut de Stat. Situații s au căldură a provocat la țară numeroase cazuri mortale de insoație. Știri sosite din prcinătate arată că primul val care poate să treacă azi, vai urmat de un altul. Căldurile Sunt puse în legătură cu activitatea intensă a soarelui pe a cărui suprafață au apărut grupuri de pete de proporții colosale. Congresul inernațional al profesorilor secundari își continuă lucrările conform programului stabilit: pretutindeni vin plângeri că peștele este obiectul unei specule neomenoase. Legea speculei a fost modificată, dar urmările modificărilor făcute nu se văd. ------Bancherii streini au părăsit țara. Primul ministru a fost primit in audiență de Regentă căreia i-a expus rezultatul tratativelor. Cercetările în chestia panamalei cu petrolul continuă la cabinetul judecătorului de instrucție. In legătură cu acest fapt ziarele discută cazul unui deputat major iar chemat să dea lămuriri în chestia panamalei și care a formulat amenințăr grave la adresa ministrului justiției. Cazul e grav. Nu mai e vorba de persoane ci de ofensa adusă autorităței. 1 . Colonelul pensionar Wolf, șeful partidului fascist monarhic dinustria a fost condamnat la un an carceră grea pentru acte de înaltă trădare intrucât a cerut Lingurilor să ocupe Burgenlandul. Băncile federale de reservă din Boston și St. Louis, au ridicat contul de la 4 jum. la 5, după exemplul Băncilor din Chicago. Paridul laburist englez a propus ca să dea vot de blam guvernului pentru că acesta nu a știut să facă față problemei șomajului. Discuțiie ce urmează să aibă loc în parlament se anunță palpitante. Germania se pregătește pentru un al doilea val de căldură, după știree de până acuma se zice că va trece și prin România. In jurul asasinării mrm Projifiul Belgrad (Ceps). — Asasinarea generalului Prataghernf la Sofia a avut un mare ecou în Iugoslavia, în special la Belgrad unde trăește um număr considerabil de emigranți bulgari, foști adepți ai lui Stamboliski, ale căror păreri as’pra. .)?/• diferă fundamental de cele ale organizației revoluționare macedonene. Unul din fruntașii emigrației bulgare din Iugoslavia, Costa Todorov, care sub guvernul Stamboliski a fost ministru bulgar la Belgrad a scris un articol de fond în cel mai răspândit ziar sârbesc „Politica” unde spune între altele: “Generalul Protogheros a privit Macedonia prin prizma ultrasovinismului bulgar. De aceea acțiunile sale au fost intotdeauna în concordanță cu guvernele bulgare, exceptând guvernul Stamboliski împotriva căruia a luptat prin toate a fost prietenul intim al țarului Ferdinand și unul din vinovații principali ai intrării Bulgariei în război alături de puterile centrale. Fanatismul său politic a făcut din el o personalitate fatală în istoria sângeroasă a Balcanilor in viața particulară a fost cinstit proape ascet. A deveni în câteva rânduri instrumentul intereselor străine condus de mama sa de a realiza o mare Bulgarie, In diferite scopuri a obținut de la împăratul Wilhelm în 1915 suma de 30 mii. mărci. In timpul din urmă rolul lui Protogheros a fost mai mult decorativ, a mijlocit între membrii organizației sale si guvernul bulgar, precum și între acesta si protectorul său din apus. Cu el organizația macedoneană, pierde ultima rămășiță de idei, rămânând numai meseria. Acelaș ziar .,Politica’’ publică în corpul său și un lung articol asupra rolului pe care la jucat Protoghezo in timpul războiului mondial ca guvernator al regiunii sârbești ocupate de armatele bulgare. Situația șantajului in Italia Roma, 19. (Rador). — Biroul de presă al șefului guvernului publică nota următoare: „Financial Times“ ,cu tradiția sa de zar serios, a fost victima unui recent incident, în urma unor informațiuni false ce i-au fost date din centrul antifascist de la Paris. „Financial Times a publicat anume că în Itala ar fi două milioane de șomeuri, adică jumătate din clasa muncitorească. E posibil ca să fie în Anglia două milioane de șomeuri, dar în Pala numărul șomeurilor care la sfârșitul lunei Ianuarie era de 439.000 a scăzut la finele lunei iunie la cifra de 247.000. „Noul ministru al Economiei Naționale, d. Martell a adresat în această privință chiar eri o scrisoare d-lui Mussolini, prezentându-i statistica șomajului, ale cărei cifre sunt controlate de către Institutul Asigurărilor Sociale, care plătește ajutoarele de șomaj. 0 condamnare senzațională In Austria Viena, 19. (Rador). Colonelul pensionar Gustav Wolff, șeful partidului fascist monarhis din Austria a fost condamnat la un an de carceră grea pentru crima de înaltă trădare. Colonelul Wolff a cerut în scris legației ungare ca trupele ungare să ocupe Burgenlandul, ca represalii la hotărârea guvernului austriac de a nu extrăda pe Bella Kun. Raționalizarea producției Noi credem că Statul are datoria să ia fără întârziere inițiativă pentru precizarea caracteristicelor produselor noastre normalizate. înființarea de organe de normalizare cari să întocmească cele mai moderne caiete de sarcini pentru furniturile Startului, este absolut necesară. De altfel, chestiunea moderniizărei caietelor de sarcini pentru furniturile de Stat este pusă mai de mult; rămâne ca acuma să se facă în cadrul normalizării. In acest mod, toți factorii de producție (de Stat sau particulari)" vor ști pe ce baze trebue să se reorganieze și vor putea comanda fa 2 f?de grije utilajul necesar fabricărei raționalizate. Este natural că raționalizarea nu va putea fi complect realizată decât prin etape și pentru întreprinderile importante numai după amortizarea în total sau în parte a actualului utilaj în funcțiune. Simultan cu transformarea caietelor de sarcini, Statul poate realiza și organizarea științifică a tuturor funcțiunilor sale neproductive, problemă care se pune imediat pentru orice întreprindere. "■ ■ • ■ ■"■ [UNK] [UNK] " Pentru realizarea acestor lucrări, nu putem și n’ar avea nici un sens să ținem seamă de experiența marilor țări producătoare. Material documentar vom avea din prisosință, pentru că organe de normalizare posedă: Statele Unite, Anglia, India, Franța. "Attatrla i Balgia. " Ja ponia, Finlanda, Danemarca, Canada, Italia, Ungaria, Norvegia, Suedia, Olanda, Polonia, Rusa sovietică, Ceho-Slovacia, Elveția și Australia1. Putem să ne facem o idee de câteva rezultate la cari s’a ajuns prin normalizare enumerând o mică parte din simplificările aduse de organele de normalizare din Statele Unite și Germania, ce au fost impuse industriașilor de diferite categorii. Iată-le: In Statele Unite: Din 119 tip. de cărămizi cari se fabrica s’a fixat 1 ; Din 175 tip. de roți de căruță cari se fabrica s’a fixat 4; Din 2144 tip. de lanțuri cari se fabrica s’a fixat 820. Din 600 tip. de ceasornice cari se fabrica s’a fixat 80. Din 377 tip. de pietre de pavat cari se fabrica s’a fixat 7. Din 451 tip. de art. de toaletă cari se fabrica s’a fixat 140. In Germania : Din 300 tip. de cutite de buz., cari se fabrica s’a fixat 45 . Din 552 tip. de sârmă împrej. cari se fabrica s’a fixat 69 . Din 1000 de culori pentu pălării cari se fabrica s’a fixat 9. Ca să profităm cât mai mult de practica din occident, rămâne ca după stabilirea normalizărei (standardizărei) să se realizeze organizarea științifică a muncii (taylorismul), care nu se poate concepe fără o mecanizare la maximum a tuturor operațiunilor, mecanizare ce va fi tocmai determinată de precizarea produselor. Fenomenul concentrărei și specializărei în unități cât mai mari economice, va veni în urmă de la sine. In condițiile de astăzi mai putem oare neglija utilizarea raționalizării în activitatea noastră economică ? Să nu uităm că timpul de întârziere al aplicărei unei metode științifice reprezintă pierderi fabuloase pentru economia noastră, cât și de faptul că suntem învecinați cu adversari puternici cari își perfecționează incontinu mijloacele lor de acțiune politică și mai ales economică. Statul român atât de bine înzestra cu bogății latente nu mai poate să ma întârzie cu valorificarea lor (în colaborare cu capitalul străin) , iar raționalizarea trebue să fie spiritul conducător al desvoltărei noastre economice. Orice alt criteriu de organizare a Statului sau întreprinderilor particulare nu va reprezenta decât o lispâ de materie, timp și energie. întreaga experiență din Occident ne va permite realizarea unui program de ansamblu al raționalizării, atât de folositor pentru a păși repede și sigur spre un Stat cu o economie puternică, ING. N. COSTACHE