Neamul Românesc, iulie 1928 (Anul 23, nr. 144-168)

1928-07-22 / nr. 161

rei'ir'i 11 nun ni iumU (»e1 Politica revolverului și a bombei Lângă noi, pe străzile Sofiei iarăși a curs sânge. Intre cele două bande macedonene s’au schimbat gloanțe de revolver, și toată buna reputație pe care o fac Bulgariei minunații ei țărani, economii ei târgoveți și mulți representanți ai unei foarte remar­cabile Renașteri culturale e iarăși știrbită de cavalerii ideilor închise în țevile ucigătoare. Iar din Spania aflăm de o încercare nouă de a pune capăt unui regim, care i-a adus și mari foloase, prin întrebuințarea ace­lorași mijloace de criminală violență. Ne-a ferit Dumnezeu până acuma de asemenea manifestări. Dar aceasta trebuie să ne îndemne ca niciodată să nu lucrăm, prin scris sau prin graiu, la trezirea acelor sentimente sălbatece, care, odată înstăpânite pe un popor, îl fac să uite orice regulă de cumințenie, orice datorie de demnitate națională. Politica se face din necontenita întrecere spre bine, oricâți porci s’ar strânge la lăturile ei și oricâte solemne glasuri de mă­gari s’ar auzi de la înălțimea tribunelor vanității. Iar, în această întrecere, năcaz trebuie să ai numai pe un singur om: pe tine când puteai să faci altfel de cum ai făcut. N.­­orga Commpetente și competentă Experiențe recente impun un nou criteriu la alegerea succesiunii guvernului. Capacitatea de guvernare Legendele nu pot trăi în zilele noastre de emulație și de sbuclumi, ori­cât de abile ar fi sforțările de a le menține. Mai curând sau mai târ­ziu, ele mor mai repede decât s’au născut. Așa s’a întâmplat cu legenda „competentelor” în materie de gu­vernământ, intretinuită un șir de ani prin sforțările de tot felul ale unui a­­parat financiaro-economic de partid. S’a dovedit că toată această com­petentă nu a fost, în realitate, de­cât aplicarea unui oportunism care își culegea, de pe unde putea, soluțiile problemelor ce se deschideau în fața reponsabilitătilor de guvernământ. Luați tot noianul de legi votate de la război încoace și veți vedea că toate sunt copii mai mult sau mai puțin fidele ale legilor streine și că nici­ una nu are cu­loare locală și nu-și are rădăcini în obiceiurile și trecutul nostru. Nici una nu respiră atmosfera românească și nu radiază spirit românesc. Aceasta e și cauza pentru care cea mai mare parte din legi sunt inapli­cabile sau fără efect. Și tot din a­­ceastă cauză s’a ajuns la situația paradoxală ca un guvern să-si calce cu bună știință propria lui lege. Dar în fața legendei „competen­țelor” care a primit lovitura de gra­tie cu prilejul tratativelor împrumu­tului și schimbărilor de atitudini cari le-au precedat, se ridică, nu o altă le­gendă dar o realitate impresionantă prin revelațiunile ei.­­ S’a pus de atâtea ori chestiunea — adversarii noștri au pus-o — ce a­­nume forță reprezintă fie­care din­­ partidele care-și dispută cinstea de a conduce țara. Acordându-se celorlalte partide ■>,forța politică” și „forța electorală” partidul Național de sub șefia d-lui N. Iorga a fost gratificat ca „forța intelectuală”, al cărei depozitar ar fi. Dar dintr’un gest de politicoasă complezentă se poate trage, precum se vede, adevăruri solide. Forța intelectuală recunoscută a-lui Nicolae Iorga conține în ea în­săși noțiunea de competență în ma­terie de guvernământ. Fiind-că ni­meni nu se naște competent în a­­ceastă materie. Și nici nu poate in­voca o „experiență” care, în defini­tiv, dacă s’ar face pe spinarea țării, cine își poate face un titlu din a­­ceasta ? Competența este apanajul unei minți superioare care știe și înțelege, care prinde cauzele și efectele unei stări de lucruri și care este capabilă .Să găsească problemelor soluțiunile v cele mai adaptabile. Ea este o elabo­rare a forței intelectuale. < Priviți la frenetica risipă de idei si soluțiuni pe care activitatea mereu sub presiune­a d-lui Niculae Iorga le­­ aruncă cu dărnicia unui personaj le­gendar. *. Cine a urmărit de aproape activi­tatea din ultimul timp a șefului par­tidului național n’a putut să nu ră­mână adânc impresionat de faptul că nu există problemă de Stat care să nu fi fost tratată, fie într’un discurs po­litic, fie la o conferință fie la o prele­gere universitară și să nu-și fi avut soluția ei, adevărata soluție care e­­jiană de la cunoașterea și înțelege­rea deplină a chestiunii, cu legăturile ei în trecut, și cu posibiltățile ei în Vik­r.»­Probleme acute, cum sunt politica industrială și politica petroliferă — cele două platforme de siguranță pentru viitor — au fost tratate în două modeste conferințe ținute la Câmpina și la Moreni. Chestiunea regimului comerțului, și-a găsit în d. Iorga un strălucit îndrumător într’o conferință rostită la „Sfatul Negus­toresc”. Alte probleme mari, cum ar fi re­gimul electoral, organizarea admi­nistrativă, și atâtea altele, și-au gă­sit tratarea competentă în prelegerile ținute anul acesta la Vălenii de Mun­te, cu titlul general „Interpretarea istorică a realităților contemporane”. Luminile aduse de d. profesor lar­­ga asupra tuturor poblemelor mari la ordinea zilei — deși tratate din punctul de vedere înalt și absolut o­­biectiv al științei — s’au resfrânt du­reros peste realizările monopoliza­torilor „competențelor” cari, totuși, n’au putut să riposteze, conștienți de forța superioară ce se încalcă dome­niile. In ansamblul ei, această activitate a d-lui Nicolae Iorga, de a lămuri toate problemele mari la ordinea zilei și de a îndruma soluțiunile con­­stitue un imens program de guvernă­mânt, a cărui deplină înfăptuire ar fi operă de generații, o viziune stră­lucită a unui viitor care-și caută spri­jin în rădăcinile trecutului. E o adevărată cascadă de lumini ce se aruncă asupra oamenilor, lu­crurilor și instituțiunilor, lumina a­­vând proprietatea de a descoperi ce vrea să rămână ascuns în viața noa­stră socială și politică. Această activitate face dovada că în forța intelectuală a acestui strălu­cit exemplar al rasei care e Nicolae Iorga, stă competența, adevărata competentă în conducerea unei țări. D. Nicolae Iorga exercită o ade­vărată dictatură spirituală asupra ță­rii adevărate, adică asupra conștiin­ței românești, — datoare să pună la încercare această forță intelectuală. A. B. ---------oooXooo--------­ Știri flf'n Viena Viena, 19. (Rador).— Parlamentul a votat ori legea asigurărilor pentru muncitorii agricoli și a luat vacanță până în Septembrie . ! Cursurile Universității din Vilen! Problema stabilizării. Conferința cMui prof. G. Tașcă Problema de vie actualitate politică și economico-financiară pentru țara noastră a fost expusă de d. prof. Taș­­că în lumina clară a argumentării știin­țifice și simțului realității. Pentru hao­sul nostru financiar și economic de du­pă războiu s’au propus două soluții: revalorizarea și stabilizarea. Revalori­zarea susținută din 1922 de I. V. Bră­­tianu, și aplicată în 1925 — în urma convenției cu Banca Națională, —­ ar fi însemnat, după părerea ministrului de finanțe de atunci și a primului mi­nistru de azi, — revenirea leului la va­loarea lui normală, egal cu francul francez. Ea va aduce prestigiu țării și scăderea datoriilor noastre externe, — susținea d. Brătianu. In felul acesta prezentată, revalorizarea a avut asen­timentul tuturor. Numai că ea se spri­jinea pe simple iluzii. Scăderea dato­riilor este una din ele. Nu scade „5 centime" — cum spunea d. Tașcă — din moment ce datoria o plătim în mărfuri, în muncă. Datoria noastră externă va fi tot­deauna de „500 mii vagoane de grâu”, indiferent de valoarea leului. Politica înfăptuită în 1925 — era fatal menită să eșueze . In 1927 I. V. Brătianu s’a convertit la stabilizare. D-sa a înțeles că viața noastră eco­nomică suferă din cauza variației ne­regulate a leului, și nu din cauza micii lui valori. O stabilizare cere: a) buget echili­brat; b) export mai mare decât im­portul; c) datoria flotantă consolidată. Primele două condiții sunt favora­bile. Datoriile față de străinătate însă nu au fost convertite. Nu s’a precizat la ce să le plătim :franci aur, sau hâr­tie etc. Iată de ce împrumutul stabili­zării, întâmpină greutăți. Germania, Anglia și Franța cer plata în aur. O altă greșeală care îngreuiază sta­­­bilizarea este „încurajarea industriei naționale" care in fond și în fapt n’a fost decât o „contrabandă vamală cu ajutorul Statului”. S’au încurajat in­dustrii cari nu-și aveau materialul prim în țară. Și ca atare îl aduceau din străi­­nătate fără taxe vamale — după „le­gea de încurajare“. Singura industrie favorabilă econo­miei noastre naționale nu poate fi de­cât aceia care își are material prim în țară. Stabilizarea nu înseamnă decât fixarea valorii leului probabil la 30 centime leul. Din moment ce leul va fi fix și cineva va putea lua oricând dela Banca Națională 30 lei aur pentru 100 lei Pârtie — va urma de la sine, încre­derea străinătății, abundența capitalu­lui străin pe piață, de unde scăderea dobânzilor, prețurilor, de unde iarăși creșterea titlurilor de rentă. -----------ooooXoono------— ~ In jurul n’ancim­ few’s Paris, 18 (Rador). — D Parker Gilbert a prezentat azi înaintea Comi­­sianei Reparațiunilor și a comitetului de transfer raportul său asupra func­­țonării și perspectivelor de viitor a pla­nului Dawes. Agentul general al reparațiunilor a arătat că planul Dawes a fost executat întocmai și că achitarea sa în anii v­i­­tori este asigurată. rii cinematografelor Geneva, 19. (Rador).— Domnișoara Elena Văcărescu a prezentat sub-co­­misiunei art­­­ice a Ligei Națiunior un raport prin care demonstrează ne­cesitatea de a se încredința Instittu­­lui de Cooperație Intelectuală din Pa­ris misiunea de a favoriza ridicarea nivelului de or­ă al cinemat­ografului. Ritiți și răspândiți ,,Neamul Românesc“ Cercurile noastre financiare privesc fără optimism rezul­­tatul tratativelor cu reprezentanții consorțiului de bancheri în vederea emiterii împrumutului. Ceea ce nu dă acestor cercuri toată încrederea în rezul­tatul efectiv al tratativelor e faptul că, în afară de d. Charles Rist—care, și dânsul, a venit mai mult în calitate de specialist consilier teh­nic al stabilizării (când s-o face) de­cât în aceea de reprezentant al Băncii Franței—nici unul din cei­l­alți ban­cheri nu aveau calitatea de a putea lua angajamente precise din propria lor inițiativă. Acești mandatari nu au avut depline puteri să trateze și să stabilească condițiunile împrumutului. Ei posedau numai man­date limitate de angajamente sub rezerva aprobării instituțiu­­nilor respective. Dovada o face încheierea „principială“ numai a convenției. Iată o deosebire care nu este de nuanță ci hotărâtoare pentru modul cum trebue privită chestiunea. In cazul acesta rezultatul conferințelor din ultimile zile poate fi socotit ca nul,­întrucât este nevoie de o ratificare a angajamentelor luate de reprezentanții capitaliștilor, chiar atâtea câte au putut lua. După știința cercurilor noastre financiare, delegații veniți la noi, nefiind conducători oficiali ai instituțiunilor pe cari le reprezintă, nu au avut depline puteri de a stabili definitiv con­dițiunile împrumutului. In acest caz, toată emoția și zarva din u­timele zile a fost zadarnică... Și guvernul nu se poate lăuda că a înaintat nici cu un pas în rezolvarea unei chestiuni a cărei banalizare și bagatelizare nu poate de­cât să compromită interesele statului român Fiind-că o opțiune nu se acordă de­cât în mici afaceri particu­lare și nici de cum în afaceri de împrumut de Stat. Situații s a­u căldură a provocat la țară numeroase cazuri mortale de inso­ație. Știri sosite din p­rcinătate arată că primul val care poate să treacă azi, va­i urmat de un altul. Căldurile Sunt puse în legătură cu activitatea intensă a soarelui pe a căru­i suprafață au apărut grupuri de pete de propor­ții colosale. Congresul in­ernațional al profesorilor secundari își continuă lu­crările conform programului stabilit: pretutindeni vin plângeri că peștele este obiectul unei specule neomenoase. Legea speculei a fost modificată, dar urmările modificărilor fă­cute nu se văd. ------Bancherii streini au părăsit țara. Primul ministru a fost primi­t in audiență de Regentă căreia i-a ex­­pus rezultatul tratativelor. Cercetările în chestia panamalei cu petrolul continuă la cabine­tul judecătorului de instrucție. In legătură cu acest fapt ziarele discută cazul unui deputat major i­ar chemat să dea lămuriri în chestia panamalei și care a formulat amenințăr grave la adresa ministrului justiției. Cazul e grav. Nu mai e vorba de per­soane ci de ofensa adusă autorităței. 1 . Colonelul pensionar Wolf, șeful partidului fascist monarhic din­ustria a fost condamnat la un an carceră grea pentru acte de înaltă tră­dare intru­cât a cerut Lingurilor să ocupe Burgenlandul. Băncile federale de reservă din Boston și St. Louis, au ridica­t contul de la 4 jum. la 5, după exemplul Băncilor din Chicago. Par­idul laburist englez a propus ca să dea vot de blam guver­nului pentru că acesta nu a știut să facă față problemei șomajului. Discu­ții­e ce urmează să aibă loc în parlament se anunță palpitante.­­ Germania se pregătește pentru un al doilea val de căldură,­­ după știr­ee de până acuma se zice că va trece și prin România. In jurul asasinării mrm Projifiul Belgrad (Ceps). — Asasinarea ge­neralului Prataghernf la Sofia a avut un mare ecou în Iugoslavia, în spe­cial la Belgrad unde trăește um nu­măr considerabil de emigranți bul­gari, foști adepți ai lui Stamboliski, ale căror păreri as’pra. .­)?/• diferă fundamental de cele ale orga­nizației revoluționare macedonene. U­­nul din fruntașii emigrației bulgare din Iugoslavia, Costa Todor­ov, care su­b guvernul Stamboliski a fost mini­stru bulgar la Belgrad a scris un ar­ticol de fond în cel mai răspândit ziar sârbesc „Politica” unde spune între altele: “Generalul Protogheros a privit Macedonia prin prizma ultrasovinis­­mului bulgar. De aceea acțiunile sale au fost in­totdeauna în concordanță cu guvernele bulgare, exceptând gu­vernul Stamboliski împotriva căruia a luptat prin toate a fost prietenul intim al țarului Ferdinand și unul din vinovații principali ai intră­rii Bulgariei în război alături de pu­terile centrale. Fanatismul său poli­tic a făcut din el o personalitate fata­lă în istoria sângeroasă a Balcanilor in viața particulară a fost cinstit proape ascet. A deveni în câteva rân­duri instrumentul intereselor străine condus de mam­a sa de a realiza o mare Bulgarie, In diferite scopuri a obținut de la împăratul Wilhelm în 1915 suma de 30 mii. mărci. In tim­pul din urmă rolul lui Protogheros a fost mai mult decorativ, a mijlocit între membrii organizației sale si gu­vernul bulgar, precum și între acesta si protectorul său din apus. Cu el or­ganizația macedoneană, pierde ulti­ma rămășiță de idei, rămânând nu­mai meseria. Acelaș ziar .,Politica’’ publică în corpul său și un lung articol asupra rolului pe care la jucat Protoghezo­ in timpul războiului mondial ca gu­vernator al regiunii sârbești ocupate de armatele bulgare. Situația șantajului in Italia Roma, 19. (Rador). — Biroul de presă al șefului guvernului publică no­­ta următoare: „Financial Times“ ,cu tradiția sa de zar serios, a fost victima unui recent incident, în urma unor informațiuni false ce i-au fost date din centrul anti­fascist de la Paris. „Financial Times a publicat anume că în Ital­a ar fi două milioane de șomeuri, adică jumă­tate din clasa muncitorească. E posi­bil ca să fie în Anglia două milioane de șomeuri, dar în Pal­a numărul șo­­meurilor care la sfârșitul lunei Ianua­rie era de 439.000 a scăzut la finele lune­i iunie la cifra de 247.000. „Noul ministru al Economiei Națio­nale, d. Martell a adresat în această privință chiar eri o scrisoare d-lui Mussolini, prezentându-i statistica șo­majului, ale cărei cifre sunt controla­te de către Institutul Asigurărilor So­ciale, care plătește ajutoarele de șo­maj. 0 condamnare senzațională In Austria Viena, 19. (Rador).­­ Colonelul pensionar Gustav Wolff, șeful parti­dului fascist monarh­is din Austria a fost condamnat la un an de carceră grea pentru crima de înaltă trădare. Colonelul Wolff a cerut în scris lega­ției ungare ca trupele ungare să ocupe Burgenlandul, ca represalii la hotărâ­rea guvernului austriac de a nu extră­da pe Bella Kun. Raționalizarea producției­ ­ Noi credem că Statul are datoria să ia fără întârziere inițiativă pentru pre­cizarea caracteristicelor produselor noastre normalizate. înființarea de organe de normalizare cari să întocmească cele mai moderne caiete de sarcini pentru furniturile Star­tului, este absolut necesară. De altfel, chestiunea moderniizărei caietelor de sarcini pentru furniturile de Stat este pusă mai de mult; rămâ­ne ca acuma să se facă în cadrul nor­malizării. In acest mod, toți factorii de pro­ducție (de Stat sau particulari)" vor ști pe ce baze trebue să se reorgani­­­eze și vor pute­­a comanda fa­ 2 f?d­e grije utilajul necesar fabricărei raționa­lizate. Este natural că raționalizarea nu va putea fi complect realizată decât prin etape și pentru întreprinderile impor­tante numai după amortizarea în total sau în parte a actualului utilaj în func­țiune. Simultan cu transformarea caietelor de sarcini, Statul poate realiza și or­ganizarea științifică a tuturor funcțiu­nilor sale neproductive, problemă care se pune imediat pentru orice în­treprindere. "■ ■­­ • ■ ■"■ [UNK] [UNK] " Pentru realizarea acestor lucrări, nu putem și n’ar avea nici un sens să ți­nem seamă de experiența marilor țări producătoare. Material documentar vom avea din prisosință, pentru că organe de norma­lizare posedă: Statele­ Unite, Anglia, India, Franța. "Attatrla i Balgia. " Ja­­ ponia, Finlanda, Danemarca, Canada, Italia, Ungaria, Norvegia, Suedia, Olanda, Polonia, Rusa sovietică, Ce­­ho-Slovacia, Elveția și Australia1. Putem să ne facem o idee de câteva rezultate la cari s’a ajuns prin norma­lizare enumerând o mică parte din sim­plificările aduse de organele de nor­malizare din Statele­ Unite și Germa­nia, ce­ au fost impuse industriașilor de diferite categorii. Iată-le: In Statele­ Unite: Din 119 tip. de cărămizi cari se fabrica s’a fi­xat 1 ; Din 175 tip. de roți de căruță cari se fabrica s’a fixat 4; Din 2144 tip. de lanțuri cari se fabrica s’a fixat 820. Din 600 tip. de ceasornice cari se fabrica s’a fixat 80. Din 377 tip. de pietre de pavat cari se fabrica s’a fixat 7. Din 451 tip. de art. de toaletă cari se fabrica s’a fixat 140.­­ In Germania : Din 300 tip. de cutite de buz., cari se fabrica s’a fixat 45 . Din 552 tip. de sârmă împrej. cari se fabrica s’a fixat 69 . Din 1000 de cu­lori pentu pălării cari se fabrica s’a fixat 9. Ca să profităm cât mai mult de practica din occident, rămâne ca după stabilirea normalizărei (standardizărei) să se realizeze organizarea științifică a muncii (taylorismul), care nu se poate concepe fără o mecanizare la maxi­mum a tuturor operațiunilor, mecani­zare ce va fi tocmai determinată de precizarea produselor. Fenomenul concentrărei și speciali­­zărei în unități cât mai mari economi­ce, va veni în urmă de la sine. In condițiile de astăzi mai putem oare neglija utilizarea raționalizării în activitatea noastră economică ? Să nu uităm că timpul de întârziere al aplicăre­i unei metode științifice re­­prezintă pierderi fabuloase pentru e­­­conomia noastră, cât și de faptul că suntem învecinați cu adversari puter­nici cari își perfecționează incontinu mijloacele lor de acțiune politică și mai ales economică. Statul român atât de bine înzestra cu bogății latente nu mai poate să ma întârzie cu valorificarea lor (în cola­borare cu capitalul străin) , iar rațio­nalizarea trebue să fie spiritul condu­cător al desvoltărei noastre econo­mice. Orice alt criteriu de organizare a Statului sau întreprinderilor particulare nu va reprezenta decât o lis­pâ de ma­terie, timp și energie. întreaga experiență din Occident ne va permite realizarea unui program de ansamblu al raționalizării, atât de fo­lositor pentru a păși repede și sigur spre un Stat cu o economie puternică, ING. N. COSTACHE

Next