Neamul Românesc, iunie 1935 (Anul 30, nr. 119-139)
1935-06-11 / nr. 125
Nr, 12S Anul XXX fa** pcșteîî plSttíti te enmersF «ml tprobärel Db. G»te P, T. X, RÜ. lKSOSSiBSS, ' DIRECTOR POLITIC REDACȚIA §1 ADMINISTRAȚIA Marți 11 Inaié 1935 S________................................... -..... > DIRECTOR N Mlf . Strada BREZOIANU No. 25, (tiraj) a i Am tara g.c.«n.an».«9?. ț»1* Pe ssase luni 300 L<?.* I k. georgescu • Selea BUCUREȘTI (I) dhm ABONAMENTE in tara Pentru automați și instituțiuni IQOOlgl Telefon 3.70.88 t» străinătate: Fe hban, 1200 Lei i pe sase Inat, 600 Lei g Tinerimea în Capitală Serbările restaurației, iar a doua zi desvelirea statuei lui Spiru Haret au făcut să vibreze capitala de tinerimea școlilor, marele nostru semn de întrebare pentru mâine. Dacă un copil e o enigmă, cu atât mai mult o generație, până când își conturează, în zarea viitorului, fizionomia morală, țelul către care tinde cu o știință de atunci încolo. In freamătul deslănțuit aceste două zile între zidurile Bucureștilor, în pulsațiile inimilor luate la întrecere cu zborul vulturilor, e atâta vitalitate, încât toate mizeriile politicei au fost înăbușite, și pe deasupra a planat sus și dominatoare adolescența românească. Festivitățile parcă au fost desfășurate pentru ea, pentru ea care este marea nădejde a rasei. S’a văzut cu acest norocos prilej, ca și mai deunăzi la serbarea anuală a „Tinerimii române“ că pentru a face din școlari un suflet, în stare să înfățișeze viu imaginea țării de mâine, nu e nevoe nici de imitația cazonă a d-lui Hitler, și nici de vreo altă maimuță reală străină. Ajunge pornirea cugetului părintesc înspre bine, care când e susținut de sinceritate caldă, rândurile se strâng spontan, de la sine. Dar tocmai această legătură între bătrâni și urmași dă de gândit la asemenea zile mari. Cum întind puntea, între generații expozițiile culturale exhibiționiste ale d-lui Gusti ? Cine supraveghează cartea menită să însoțească tineretul în timpul înfloririi din primăvara vieței ? Și după ce program, după ce norme se umple, cererea lui de ideal ? Căci dacă nu i-l dau părinții, și-l dă singur, și atunci împotriva lor. Iată ce trebue meditat după o zi rară ca cea de ieri. CRED CA NU SE POATE DA COMERȚUL, CARE I MANIFESTAREA NATURALA A UNUI ORGANISM NATIONAL, LUCRÂND ORGANIC, CAPRICIILOR TEORETICE, DE FABRICA UNIVERSITARA, ALE NIMĂNUI. NU EXISTA MINTE DE OM CARE SA-L POATA DOMINA IN TOATE DEZICATETILE ȘI COMPLEXITATEA LUI. N. IORGA Un bilanț și încă o propunere Presa a participat la explicarea cărții într’o măsură largă. Oficialitatea s’a comportat mai orientată. Regele țârii a făcut declarații, care au dat justificare preocupărilor pur artistice și a schițat gesturi, care demonstrează cât de mult Capul Statului îi are la inimă pe scriitori. Societăți neoficiale au despărțit cartea rea, de la sărbătorirea celei bune. Ministrul instrucțiunii a confirmat cu autoritate că festivitatea cuprinde în cadrul ei numai literatură sănătoasă. Editorii, au apărut ca niște negustori culți. Au vorbit la Radio, au anunțat ultimele lucrări. Una din soluțiile lor a fost comună: Criza cărții — fiindcă s'a vorbit de o criză de desfacere — poate fi ameliorată numai prin cererea mare care ar veni din partea unui important număr de biblioteci. Înființarea acestor biblioteci de către stat ar necesita un considerabil număr de cărți. Soluția, nu ni se pare onorantă. In cele mai multe cazuri, înființarea bibliotecilor nu s’a făcut și nu se face printr’un act de autoritate. Biblioteca trebue cerută și nu ia ființă decât dacă se găsește un om însuflețit și energic. Actele de inițiativă privată sunt destul de numeroase, dar nu chiar atât cât să poată rezolva criza. Ce ar fi să decidă ministerul de instrucție? Un lucru foarte simplu. Profesorul de limba română să dea o notă trimestrială, deocamdată cu valoarea unei note de „oral“, fiecărui elev, pe baza unui tablou, prezentat de elev și vizat lunar de profesorul respectiv. Odată la trei luni, profesorul ar face cu fiecare elev un coloquiu asupra cărților cuprinse în tabloul prezentat de elevi lunar. Asociația „Avântul“ a prezentat d-lui ministru dr. C. Anghelescu o propunere mai amănunțită în această privință. In orice caz tablourile acestea lunare, ar forma și „dosarul lecturei particulare“, pe care elevul l-ar prezenta obligatoriu și la examenul de bacalaureat. Ne permitem să anunțăm aci câteva consecințe, care ar decurge din aplicarea acestei decizii. Lectura elevului de curs secundar va fi formată din cărți alese, cât mai multe, și cât mai bine cetite. Profesorul n’ar interveni decât cu îndrumări generale, lăsând liberă alegerea cărților de cetit, dar elevul știind că va fi examinat, va căuta să citească lectura, care se poate mărturisi țn intr’o cantitate cât mai mare; de asemenea lectura nu va mai fi o simplă răsfoială de pagini, ci ea se va face într’un chip cât mai serios, știind că asupra ei va sta de vorbă cu un profesor. Profesorul va căuta el însuși să fie tol curent, cu ceea ce se scrie, știind că va fi nevoit să întrebe asupra cărților, trecute de atâți elevi în tablourile respective. Se impune o înlesnire pentru ca profesorii să-și procure cărțile. Editurile s-ar vedea obligate să dea profesorilor de limba română exemplare gratuite, sau oferite cu o mare reducere de preț. Direcțiile liceelor vor căuta să înzestreze bibliotecile, cu cărțile la curent. Va fi o garanție că în familii vor pătrunde cărțile, folosite de elevi și voluntar selecționate, in vederea colegiului trimestrial cu profesorii. Editorii vor înregistra cred cu plăcere că se vor cere atâtea cărți, cerute de astădată în mase de către elevi. Elevii vor căuta in general să păstreze cărțile odată cumpărate, întrucât, prezentând pentru bacalaureat prin școală, tablourile lunare de lectură, vor avea nevoe, înainte de examen să se revadă. Comisia de bacalaureat va putea, având în față dosarul de lectură particulară, să vadă pregătirea generală a candidatului, precum și preferințele lui. Cu acest control neforțat al cantității și calității lecturii particulare, elevii vor avea timp mai puțin pentru atâtea inutile ocupații de acum. Îndrumarea spre lectura controlată va combate cu succes excesivitatea sportivă de azi. Căutându-se numai anumite cărți, editorii vor da mai puțină importanță tipăriturilor pornografice și criinale. Cartea bună va ține afișul și va ieși pe primul plan. Analizând propunerea din punct de vedere pedagogic, nu vedem ce i s’ar putea opune. Elevii citesc și acum lectură particulară. Profesorii recomandă și acum elevilor de citit cărți in afară de manualele școlare. Controlul profesorului. In urma primirii propunerei noastre, nu pune condițiuni de număr sau de conținut. El pretinde numai un criteriu sănătos de selecționare a cărților și o metodă mai serioasă de a se ceti. In schimb prezintă atâtea avantagii pentru pregătirea, cunoașterea și clasificarea elevilor . O viață intelectuală mai activă va mobila preocupările tineretului. O altă creștere va fi o problemă, a cărei dezlegare se întrezărește mai posibilă. D. ministru al instrucțiunii are prilejul să-și lege numele de ea. Părinții, editorii și scriitorii li vor fi în primul rând recunoscători. Prof. C. DINU Președintele delegației permanente a Asoc. „Avântul“ „ Bătrânii“ Nu știu ce mojie strecurat între miniștri ar fi spus, după Curentul, că serbările de Sîmbătă sunt ale „tinereții" și că „nu vor lipsi decit batrmîi". Ce vrîstă o fi avînd acel domn ministru? Dar organisatorul serbărilor, în toate greșelile lor, e un om cu părul aproape alb, tînăr doar prin naivitatea unei ideologii de adolescent, d. Gusti. Și la patruzeci de ani chiar— mulți ani regelui Carol I — tinereța e acuma în urmă, ceia ce avem de așteptat de la Suveran fiind roadele maturității sale. Cel ce a luat însă în deșert pe „bătrîni" să bage de samă. „Bătrînii" aceștia, mai tineri în suflet adesea decît veștejiturile care cred că ajunge ourcă în cap și o lentă pe piept pentru a face un cetățean conștient, sunt oamenii cumi au dat țara cum este, A-i înlătura cu un ghiont e un gest de neeleganță care clasifică pe un om. Oricum, regimurile sprijinite pe neexperiență pot înainta repede pe căile aventurii. Dar ceia ce e la capăt, mă îngrozește. M. IORGA Simplificarea ...minciunei JWHW wsmmmmmmammmmm Nu de mult, într’o expunere la casa partidului national-democrat, d. profesor Ioorga, a precizat absoluta nevoe a simplificarei administrației noastre, mult prea costisitoare pentru budget. Și în alte rânduri, d-sa a dat soluții hotarite, care sunt de fapt, așa de folositoare slujbașilor harnici, care slujesc statul cu onestitate și devotament. Demagogia s’a simțit ofensată în procedeurile ei, lovită grav în suspectele ei interese de ordin electoral. Și ironia n’a întârziat să se reverse, în proza așa de fericit stilizată, a conducătorilor frânturei d-lui Mihalache. Azi, când citim programul văratic al grupului care mai urmează pe marele șef planificat și topometrie, ne uimește... curajul de opoziție, specificul curaj al „luptătorilor“ pentru democrație și opere gospodărești. Și d. Madgearu vrea simplificarea serviciilor publice. Chiar d. Mihalache găsește că „serviciile trebuisc raționalizate pentru a da maximum de rezultate utile“. „Se va modifica și completa legea de organizare... a ministerului“ (?). „Se vor reduce, — spune programul mai departe, —unele servicii inutile, se vor contopi altele care îndeplinesc funcțiuni similare“(?). „Se va da astfel o nouă alcătuire ministerelor, fixânduse pentru fiecare departament un cadru invariabil“ (?). Sună așa de fals toate acestea... Ne amintim doar că la guvern, în doi ani, marii organizatori de azi ai „aparatului de stat“, au bine-voit să îl umple cu cel puțin cincizeci mii de noi postulanți. La guvern, n’au băgat de seamă, valoroșii cercetători programatici, că sporesc servicii inutile și că dau regiilor autonome, batalioane de slujbași simpatici clubului, simpatizanți cu el. Supremul și imparțialul for, — compus din electori proeminenți și mititei, va avea să judece, să elimine, și să „coordoneze“ funcțiunile publice. Abea dacă ne închipuim ce operă de politicianizare, au pus în studiu, și în programul de viitor, devotamentele național-țărăniste. Avem însă convingerea fermă, că s’a încheiat cu guvernele demagogiei, indiferent dacă ea se prezintă cu o broșură pe care o desminte capitol cu capitol, un trecut dubios și păgubitor. Iubiți copii. Această serbare, care întrunește un număr așa de mare de reprezentanți ai tineretului României, este o serbare care trebue să aibă o însemnătate adâncă și să imprime un nou avânt întregii Românii. Prin mișcarea străjenismului s’a urmărit ceva nou. Nu s’a urmărit numai un gând de a face o jucărie sau o educație fizică. Ne-am gândit, acei cari am creat-o, că pentru consolidarea acestui neam avem nevoe de ceva nou de o mișcare nouă, de o înviorare care să pătrundă până în fibtrele cele mai adânci ale întregei populațiuni. Iată ce însemnează pentru Mine — și ce trebue să însemneze pentru toată țara — străjeria. Noi am înțeles să dăm tuturor o educație nouă—dar după noul nostru crez — o educație nouă bazată pe vechea credință și pe tot trecutul acestei țări. Astăzi, întrunindu-vă în numărul acesta mare, să nu uitați că o moștenire grea este aceia a celor 800.000 morți ai marelui război și că voi sunteți acei cari trebue să duceți mai departe această operă, nu cu arma pumnului, ci mai ales cu arma sufletului și a inimei românești. Este o sarcină de dragoste, este o sarcină de credință, este o sarcină care devine un comandament moral mai presus de orice pentru acela care-și iubește Patria. Pregătirea unei generații sănătoase pentru ziua de mâine, este cel mai înalt și mai sfânt comandament, pe care trebue să-l aibă conducătorii unui neam. Rezultatul acela se vede azi este dovada că ,un popor ca al nostru poate face orice. Bine condus — condus mai ales cu suflet și cu dragoste — vom putea deveni un popor capabil să se impună admirației întregei omeniri. Pentru voi, cetățenii și ostașii de mâine, pentru voi muncim noi, pentru voi să pregătim o Românie nouă, în care să trăiți tot așa de fericiți cum aui trăit generațiile dinainte de război. Vi se cere însă și vouă un lucru, care este chezășia unui progres sigur, vi se cere dragoste pentru conducători și mai presus de toate dragoste și conștiinciozitate în muncă. Muncind fără preget, muncind cu dragoste, veți fi acei cari veți clădi o țară nouă, o țară puternică, o țară care nu va putea fi biruită pe niciun teren. Aceasta trebue să fie credința care să vă conducă de azi înainte și care trebue să fie idealul întregii voastre vieți. Așa cum s’a început prin această mișcare a tineretului o viață nouă, pentru țara noastră, tot astfel va trebui, dândune mâna cu toții, să creem în jurul acestei mișcări o viață nouă pentru oricare moment al neamului nostru. _ _ Voi, luptătorii de mâine și noi cei de azi, trebue să fim mânați de aceiaș credință și de acelaș ideal. Educația nouă care vi se cere, o educație de dragoste dar și o educație de disciplină, iată baza pe care va trebui așezată noua clădire a Statului român. Către voi, dragi copii, la această serbare care îmi umple sufletul de nemărginită bucurie, merge sufletul și credința Mea și din toată inima vă spun acele cuvinte, care reprezintă un întreg ideal de viată : „CURĂȚENIE DE VIATA SUFLETEASCA SI TRUPEASCA“ SANATATE! Urale și ovațiuni prelungite au acoperit cuvintele Suveranului. m La € oît*oceni ■ așa* wmmmmmmm Cuvântarea M. 5. Regelui M. S. REGELE CAROL II m Savantului... Giurescu-așa de bine știe Sä dea dovezi de... Volume încât ai zice că-i elev Bulgarului Mustaciev. Ies. EXTERNE — Eri a mut loc alegerile parlamentare pentru Camerele din Atena. Spre seara a început despuierea scrutinului. Primele rezultate cunoscute la Atena, Missolonghi, Peloponez, și in diferite localități, lasa să se prevadă o victorie sdrobitoare a listelor guvernamentale. In tot timpul zilei nu s’a înregistrat nici un incident. Japonia a decis să-și retragă ultimatumul, în urma acceptării, de către autoritățile militare chineze, a cererii de dizolvare a societăților secrete antijaponeze. Deasemenea China a mai hotarit să retragă, de la Peking spre Sud regimentul 3 de jandarmi, precum și două divizii de jandarmi, precum și două divizii ale guvernului central. — Acordul dintre Bolivia și Paraguay, privitor la încetarea ostilităților pentru teritoriul Gran Chaco a fost încheiat astăzi. — Discursul rostit eri de d, Mussolini la Cagliari, cu prilejul plecării spre coloniile italiene din Africa, a diviziei Sabaudra, este interpretat în Anglia în sensul că Italia nu se lasă îndepărtată de la linia de conduită, pe care și-a propus-o fața de Abisinia. In cercurile politice se declară că aluzia, făcută de Duce, la Anglia este destul de clară pentru ca Marea Britanie să se simtă vizată prin discursul șefului guvernului italian. Un răspuns imediat acestui discurs se va da cu prilejul dezbaterilor cari vor avea loc în curând în Cameră Comunelor cu privire la conflictul italo-abisinian. Cercurile politice londoneze se arată din ce în ce mai neliniștite de noua întorsătură a evenimentelor, care provoacă in opinia publică temere și perplexitate. . . wm Süt iuti itlidlt iii După ample discuțiuni, Uniunea medicală balcaniă, in ședința de eri a decis următoarele: 1) Săptămânile medicale balcanice se vor organiza în mod periodic în una din țările balcanice, cel puțin odată la doi ani; 2) Consiliul general se va reuni in fiecare an; 3) Se va face o scrisoare colectivă către Uniunea medicilor bulgari semnate de toate comitetele naționale prin care vor fi invitați să ia parte efectivă la lucrările viitoare ; 4) S’a admis ca să se înceapă un schimb de medici pe bază de reciprocitate, care să facă stagiu de o lună simultan în clinicile similare din țările participante ; 5) S’a decis ca buletinul Uniunii medicale balcanice care se hotărise anterior a fi un buletin de informațiuni epidemiologice și de organizație sanitară din cauza dificultăților financiare să apară odată cu publicațiile săptămânei medicale balcanice; 6) Viitoarea săptămână va avea loc, în principiu în Turcia, la Ankara sau Istambul, in anul 1935. VIZITAREA INSTITUTELOR ȘI CLINICELOR Participanții săptămânei medicale balcanice au vizitat Institutul medico-legal dr. Minovici Mina, clinica obstetricală a prof. dr. N. Gheorghiu și clinicile prof. Danielopolu de la Filantropia, precum și clinicile prof. Hortolomei și Severeanu, Iacobovici, Angelescu și Ion Jianu. ȘEDINȚA DE ÎNCHIDERE La orele 5 p. m., a avut loc ședința de închidere. D. prof. dr. N. Gheorghiu, luând cuvântul, mulțumește medicilor străini, participanți, pentru interesul arătat in urmărirea desbaterilor, manifestat și pentru țara noastra ■ D. dr. Popescu-Buzau a dat citire telegramelor primite ca răspuns din partea M. S. Regelui Carol al II-lea, M. S. Regele Bulgariei, Regentului Paul al Iugoslaviei, Regelui Zogu al Albaniei, președintele republicei elene Zaimis. D-na Hortense Satmary a adus elogiul femeilor din Balcani cari luptă pentru pacea și înfrățirea popoarelor. La orele 6 p. m., a avut loc o recepție dată de d-na și d. N. N. Săveanu, președintele Camerei, în onoarea participanților. D. N. N. Săveanu urează bun venit oaspeților, D. prof. Bensis (Grecia), s’a făcut interpretul sentimentelor de recunoștință pe care le au toți medicii congresiști față de România. După recepție, medicii congresiști au fost primiți de P. S. Patriarhul Miron Cristea și au vizitat Ateneul Român. Azi dimineață congresiști pleacă într-o excursie de trei zile pe Valea Oltului și Valea Prahovei. -------—x#x---------- Aducerea arhivei românești de la Moscova — VAPORUL „PRINCIPESA MARIA“ PLEACA MARIE LA ODESA — Minlne. Marți si Iunie va pleca la Odessa vaporul „Principese Maria” pentru a încarcă arhiva, din tezaurul deia Moscova, pe care o va aduce în țară. Vaporul se va înapoia la Constanța la 1é Iunie, unde lăzile cu arhiva statului vor fi trecute într’un tren special care le va transporta spre Capitală. Universitatea Populară „ Turcolae Torga"* din Vălenii-de-Munte Cursuri^d^var^ah^Universite pr Populare^HÎcOLAFTOR* GA ° din Văleni-de-Munte, se vor ține între 15 Iulie — 15 August 1955. In timpul cursurilor va funcționa ca și în anii trecuți e cantină și căminuri pentru băeți și fete. Costul este de cei 1.200 de persoană pe întreaga lună. înscrierile pentru cursuri se fac pe adresa următoare: „Universitatea Populară" Nicolae Iorga", B-dul Schitul Măgureanu Nr. 1, București ”, unde se găsește Secretariatul cursurilor. mmmmmmmmsmsmmmmmmmmmmmmmmm Havre (Continuare din numărul trecut) La plecare, un alt autobuz ne ia și ne lasă în gară. Protestăm. Pe jos drumul e ud după ploaie. Trecem um pod lângă micul poiit. Masa o luăm la Hotel Richelieu. Intre timp mă interesez ele aș putea pleca la Trouville, cu vaporul. Cu neputință ! „Les venits coutraires ! La houche” ! Au venit persoane azi dimineață din Tronville și au avut „mail de mer’’! Voi merge, deci, pe uscat la Trouville. Mă îndrept pe jos, pe dig până la intrarea portului. Marea e în fața mea. Pare nesfârșită. Cenușie, verde și înfuriată. Vapoare mari se silesc sa intre în port. Curioși mulți, ca și mine, pe dig. Pavilioane, semnale, sirene și faruri aprinse- Valuri uriașe năvălesc cu zgomote de infern pgg Impresii din Normandia de dig. Cei mai slabi de înger pipă și fug. Eu, îmi iau, pe îmbrăcatele, dușul și mă îndepărtez, la rândul meu, onorabil... La Manche, nume predestinat. A te aventura pe ea, înseamnă a o băga pe mânecă de multe ori. Din două turnuri pătrate de câte 121 metri înălțime fiecare, așezate pe faleze, pornesc focuri electrice. Farul din turnul de Nord luminează până la 60 de mile pe timp senin. E cel mai puternic far din lume. Iată. Scânteile lui uriașe fulgeră văzduhul cenușiu și dau raze de speranță și liniște ceilor încolțiți in larg de furcile sau Neptun! Armăsarii întunecatului stăpân al mării spumegă furioși, dar, săgetate farului ii străspixg mereu. Vaporul întârziat se apropie. Iată semnalul sosireh Pe dig năvălesc, din nou, cel cari și așteaptă pe cei veniți de departe. La Manche urlă, încă încruntată. Ochii celor din jurați meu râd și se luminează. O copilă își îmbrățișează fericită, mereu, pe maică-sa. — Mama, voi!» Papa qui arrive! Mă îndrept de-a lungul mărei pe bulevardul Le Roi Albert I cu front de hotele și viile elegante în fața Plajei. Utn mișcător monument , Franța strângând mâna Belgiei, în amintirea tovărășiei de arme în grelele zile ale marelui război. Marea continuă să urle și arunce bolovani mari pe plajă. O mașină îi macină și formează pietriș pentru fundații și pavaje. Niciodată n am văzut un larg de mare mai plin de vapoare, corăbii și bărci de pescari. Jos pe plajă, un domn distins, adună într’un sac o mulțime de midii (momies) aruncate de valuri. Ce cină buna pentru discurs ! Se curăță de paraziții exteriori , desface una cu briciul și und-o arată vie. Casinonul, mare, elegant, e pustiu. — Lumea vine la joc când e și reprezentație la teatru. Malurile sunt o minune de verdeață, fiori și vile. Vegetație luxuriantă. Un verde gras viguros ce-ți soarbe privirile și-ți întărește inima. Luis, pe un deal, se desfășoară ca o panoramă, satul Saint-Adresse, o anexa a marelui oraș și port. Are domol. Baruri, cofetării elegante. Poposesc la una, „Adrianon”. Un grup de fete de pension își iau ceaiul și ciripesc. Două blonde poloneze vorbesc limba patriei lângă mine. Două franțuzoaice, din Trouville vorbesc de amanții lor. Și vântul bate. Marea urlă. Bolovanii uraie cu groaznice descărcaturi de mitralieră. Pescărușii își caută fericiți prada tocmai in spuma valurilor. Doi copilași se folosesc, și ei, ca să-și înalțe zmeul de pânză în formă de vultur marin. Privesc marfa. Așa era și pe vremea Normanzilor. Mare de sbiticium și pericole. Și ce ușor o treceau cavalerii mărilor pe luntrile lor, având la proră vârful ridicat în formă de cap de cal. Nu se gândeau ei tot la armăsarii lui Neptun ? Și ce mici ști șubrede erau luntrile lor de atunci, față de uriașele vapoare de azi. „Invincibile Armada” a lui Filip al II s-a sfărâmat înghițită de valuri în apropiere de Anglia pe care vroia s o pedepsească cu foc și sabie. Pe scoicile lor de lemn, Normanzii, au înfruntat cele mai năpraznice furtuni și au cucerit și Anglia și Nordul Franței, și Sicilia și mai toate coastele Mediteranei! Strașnici corăbieri ! Din sângele lor ieșiră Jean Cousin care, înainte de Columb, ar fi descoperit America . Abraham Duquesne, celebrul amiral care bătu pe spanioli, pe englezi și pe olandezi la Messina, nimici fiola africană,, și, cucerind Tripoli și Alger, eliberă pe creștinii pirați prizonieri 1681. Om de vitejie, dar și de caracter. Ludovic al XIV oferindu-i bastonul de mareșal cu condiție de a abjura calvinismul, el refuză. Și mult protestant în legea părinților săi ca un adevărat Noi* mand tare la braț și la suflet! Și plouă mereu. E frig și te pătrunde până la oase. Un «alte» duios s’a aruncat, totuși, în mans și îimoata de zor. Toate femeile și clienții cofetăriei privesc m* miji. •* — I est feu, vraiment! — Nan ! I est normand ! Dela Saint-Adresse mă reintolre in oraș cu tramvaiul. Un alt monument, de marmora, de o rară gingășie și de o impresionanta antă îmi fuiră sufletul și ochii. E monumentul înălțat „Profesorilor și Elevilor liceului, morți pentru Franța”. Soldatul căzut, cu fața în sus și mâna atârnând pe marginea unui soclu cu inscripție. O femee fină, tânără cu fața îndurerată într’o mână, și cu o coroană de lauri în cea dreaptă coborând-o pe pieptul eroului, fratele, soțull, ori copilul ei. In gara Havre, invazie de negri așteaptă trenul pentru Paris. Eu, plec spre Lisieux ! de RADU COSMIM