Neamul Românesc, iunie 1935 (Anul 30, nr. 119-139)

1935-06-11 / nr. 125

Nr, 12S Anul XXX fa** pcșteîî plSttíti te enmersF «ml tprobärel Db. G»te P, T. X, RÜ. lKSOSSiBSS, ' DIRECTOR POLITIC REDACȚIA §1 ADMINISTRAȚIA Marți 11 Inaié 1935 S________................................... -..... > DIRECTOR N Mlf . Strada BREZOIANU No. 25, (tiraj) a i A­­m tara g.c.«n.an».«9?. ț»1* Pe ssase luni 300 L<?.* I k. georgescu • Selea BUCUREȘTI (I) dhm ABONAMENTE in tara Pentru autom­ați și instituțiuni IQOOlgl­­ Telefon 3.70.88 t» străinătate: Fe hb­an, 1200 Lei i pe sase Inat, 600 Lei g Tinerimea în Capitală Serbările restaurației, iar a doua zi desvelirea statuei lui Spiru Haret au făcut să vibre­ze capitala de tinerimea școli­lor, marele nostru semn de în­trebare pentru mâine. Dacă un copil e o enigmă, cu atât mai mult o generație, până când își conturează, în zarea viitorului, fizionomia morală, țelul către care tinde cu o știin­ță de atunci încolo. In freamătul deslănțuit aces­te două zile între zidurile Bu­cureștilor, în pulsațiile inimilor luate la întrecere cu zborul vulturilor, e atâta vitalitate, în­cât toate mizeriile politicei au fost înăbușite, și pe deasupra a planat sus și dominatoare ado­lescența românească. Festivitățile parcă au fost desfășurate pentru ea, pentru ea care este marea nădejde a rasei. S’a văzut cu acest norocos prilej, ca și mai deunăzi la ser­barea anuală a „Tinerimii ro­mâne“ că pentru a face din școlari un suflet, în stare să în­fățișeze viu imaginea țării de mâine, nu e nevoe nici de imi­tația cazonă a d-lui Hitler, și nici de vreo altă maimuță reală străină. Ajunge pornirea cugetului părintesc înspre bine, care când e susținut de sinceritate caldă, rândurile se strâng spontan, de la sine. Dar tocmai această legătu­ră între bătrâni și urmași dă de gândit la asemenea zile mari. Cum întind puntea, între ge­nerații expozițiile culturale ex­hibiționiste ale d-lui Gusti ? Ci­ne supraveghează cartea meni­tă să însoțească tineretul în timpul înfloririi din primăvara vieței ? Și după ce program, după ce norme se umple, cere­rea lui de ideal ? Căci dacă nu i-l dau părinții, și-l dă singur, și atunci împo­triva lor. Iată ce trebue meditat după o zi rară ca cea de ieri. CRED CA NU SE POATE DA COMERȚUL, CARE I MANIFESTA­­REA NATURALA A UNUI ORGANISM NATIONAL, LUCRÂND OR­GANIC, CAPRICIILOR TEORETICE, DE FABRICA UNIVERSITARA, ALE NIMĂNUI. NU EXISTA MINTE DE OM CARE SA-L POATA DOMINA IN TOATE DEZICATETILE ȘI COMPLEXITATEA LUI. N. IORGA Un bilanț și încă o propunere Presa a participat la explicarea cărții într’o măsură largă. Ofi­cialitatea s’a comportat mai o­­rientată. Regele țârii a făcut declarații, care au dat justifica­re preocupărilor pur artistice și a schițat gesturi, care demon­strează cât de mult Capul Statu­lui îi are la inimă pe scriitori. Societăți neoficiale au despărțit cartea rea, de la sărbătorirea ce­lei bune. Ministrul instrucțiunii a confirmat cu autoritate că fes­tivitatea cuprinde în cadrul ei numai literatură sănătoasă. Editorii, au apărut ca niște negustori culți. Au vorbit la Ra­dio, au anunțat ultimele lucrări. Una din soluțiile lor a fost comună: Criza cărții — fiindcă s'a vorbit de o criză de desfacere — poate fi ameliorată numai prin cererea mare care ar veni din partea unui important nu­măr de biblioteci. Înființarea a­­cestor biblioteci de către stat ar necesita un considerabil număr de cărți. Soluția, nu ni se pare onorantă. In cele mai multe­­ cazuri, în­ființarea bibliotecilor nu s’a fă­cut și nu se face printr’un act de autoritate. Biblioteca trebue cerută și nu ia ființă decât dacă se găsește un om însuflețit și energic. Actele de inițiativă pri­vată sunt destul de numeroase, dar nu chiar atât cât să poată rezolva criza. Ce ar fi să decidă ministerul de instrucție? Un lucru foarte simplu. Profesorul de limba ro­mână să dea o notă trimestrială, deocamdată cu valoarea unei note de „oral“, fiecărui elev, pe baza unui tablou, prezentat de­­ elev și vizat lunar de profesorul­­ respectiv. Odată la trei luni, pro­fesorul ar face cu fiecare elev un coloquiu asupra cărților cuprin­se în tabloul prezentat de elevi lunar. Asociația „Avântul“ a pre­zentat d-lui ministru dr. C. An­­ghelescu o propunere mai amă­nunțită în această privință. In orice caz tablourile acestea luna­re, ar forma și „dosarul lecturei particulare“, pe care elevul l-ar prezenta obligatoriu și la exame­nul de bacalaureat. Ne permitem să anunțăm aci câteva conse­cințe, care ar decurge din apli­carea acestei decizii. Lectura elevului de curs secun­dar va fi formată din cărți alese, cât mai multe, și cât mai bine cetite. Profesorul n’ar interveni decât cu îndrumări generale, lă­sând liberă alegerea cărților de cetit, dar elevul știind că va fi examinat, va căuta să citească lectura, care se poate mărturisi țn­ in­tr’o cantitate cât mai mare; de asemenea lectura nu va mai fi o simplă răsfoială de pagini, ci ea se va face într’un chip cât mai serios, știind că asupra ei va sta de vorbă cu un profesor. Profesorul va căuta el însuși să fie tol curent, cu ceea ce se scrie, știind că va fi nevoit să întrebe asupra cărților, trecute de atâți elevi în tablourile respective. Se impune­ o înlesnire pentru ca profesorii să-și procure cărți­le. Editurile s-ar vedea obligate să dea profesorilor de limba ro­mână exemplare gratuite, sau oferite cu o mare reducere de preț. Direcțiile liceelor vor căuta să înzestreze bibliotecile, cu cărțile la curent. Va fi o garanție că în familii vor pătrunde cărțile, fo­losite de elevi și voluntar selec­ționate, in vederea colegiului tri­mestrial cu profesorii.­­ Editorii vor înregistra cred cu plăcere că se vor cere atâtea cărți, cerute de astădată în mase de către elevi. Elevii vor căuta in general să păstreze cărțile odată cumpăra­te, întrucât, prezentând pentru bacalaureat prin școală, tablou­rile lunare de lectură, vor avea nevoe, înainte de examen să­ se revadă. Comisia de bacalaureat va pu­tea, având în față dosarul de lectură particulară, să vadă pre­gătirea generală a candidatului, precum și preferințele lui. Cu acest­ control neforțat al cantității și calității lecturii par­ticulare, elevii vor avea timp mai puțin pentru atâtea inutile ocupații de acum. Îndrumarea spre lectura con­trolată va combate cu succes ex­­cesivitatea sportivă de azi. Căutându-se numai anumite cărți, editorii vor da mai puțină importanță tipăriturilor porno­grafice și criinale. Cartea bună va ține afișul și va ieși pe primul plan. Analizând propunerea din punct de vedere pedagogic, nu vedem ce i s’ar putea opune. Elevii citesc și acum lectură par­ticulară. Profesorii recomandă și acum elevilor de citit cărți in afară de manualele școlare. Controlul profesorului. In ur­ma primirii propunerei noastre, nu pune condițiuni de număr sau de conținut. El pretinde nu­mai un criteriu sănătos de selec­ționare a cărților și o metodă mai serioasă de a se ceti. In schimb prezintă atâtea avantagii pentru pregătirea, cunoașterea și clasificarea elevilor . O viață intelectuală mai acti­vă va m­obila preocupările tine­retului. O altă creștere va fi o problemă, a cărei dezlegare se întrezărește mai posibilă. D. ministru al instrucțiunii are prilejul să-și lege numele de ea. Părinții, editorii și scriitorii li vor fi în primul rând recunoscă­tori. Prof. C. DINU Președintele delegației per­manente a Asoc. „Avântul“ „ Bătrânii“ Nu știu ce mojie strecurat între miniștri ar fi spus, după Curentul, că serbările de Sîmbătă sunt ale „tinereții" și că „nu vor lipsi decit batrmîi". Ce vrîstă o fi avînd acel domn ministru? Dar organisatorul serbărilor, în toate greșe­lile lor, e un om cu părul aproape alb, tînăr doar prin naivitatea unei ideologii de ado­lescent, d. Gusti. Și la patruzeci de ani chiar— mulți ani regelui Carol I — tinereța e acuma în urmă, ceia ce avem de așteptat de la Suveran fiind roadele maturității sale. Cel ce a luat însă în deșert pe „bătrîni" să bage de samă. „Bătrînii" aceștia, mai ti­neri în suflet adesea decît veștejiturile care cred că ajunge o­­urcă în cap și o lentă pe piept pentru a face un cetățean conștient, sunt oamenii cumi au dat țara cum este, A-i înlă­tura cu un ghiont e un gest de neeleganță care clasifică pe un om. Oricum, regimurile sprijinite pe neexperiență pot înainta repede pe căile aventurii. Dar ceia ce e la capăt, mă îngrozește. M. IORGA Simplificarea ...minciunei JWHW wsmmmmmmammmmm Nu de mult, într’o expu­nere la casa partidului natio­nal-democrat, d. profesor Ioor­­ga, a precizat absoluta nevoe a simplificarei administrației noastre, mult prea costisi­toare pentru budget. Și în alte rânduri, d-sa a dat soluții hot­ari­te, care sunt de fapt, așa de folositoare slujbașilor harnici, care slu­jesc statul cu onestitate și devotament. Demagogia s’a simțit ofen­sată în procedeurile ei, lovi­tă grav în suspectele ei inte­rese de ordin electoral. Și ironia n’a întârziat să se re­verse, în proza așa de fericit stilizată, a conducătorilor frânturei d-lui Mihalache. Azi, când citim programul văratic al grupului care mai urmează pe marele șef pla­nificat și topometrie, ne ui­mește... curajul de opoziție, specificul curaj al „luptători­lor“ pentru democrație și o­­pere gospodărești. Și d. Madgearu vrea sim­plificarea serviciilor publice. Chiar d. Mihalache găsește că „serviciile trebuisc raționa­lizate pentru a da maximum de rezultate utile“. „Se va modifica și comple­ta legea de organizare... a ministerului“ (?). „Se vor reduce, — spune programul mai departe, —­­unele servicii inutile, se vor contopi altele care îndepli­nesc funcțiuni similare“(?). „Se va da astfel o nouă al­cătuire ministerelor, fixân­du­­se pentru fiecare departa­ment un cadru invaria­bil“ (?). Sună așa de fals toate a­­cestea... Ne amintim doar că la guvern, în doi ani, marii organizatori de azi ai „apa­ratului de stat“, au bine-voit să îl umple cu cel puțin cinci­zeci mii de noi postulanți. La guvern, n’au băgat de seamă, valoroșii cercetători progra­matici, că sporesc servicii i­­nutile și că dau regiilor auto­nome, batalioane de slujbași simpatici clubului, simpati­zanți cu el. Supremul și imparțialul for, —­ compus din electori proeminenți și mititei, va a­­vea să judece, să elimine, și să „coordoneze“ funcțiunile publice. Abea dacă ne închipuim ce operă de politicianizare, au pus în studiu, și în programul de viitor, devotamentele na­­țional-țărăniste. Avem însă convingerea fer­mă, că s’a încheiat cu guver­nele demagogiei, indiferent dacă ea se prezintă cu o bro­șură pe care o desminte ca­pitol cu capitol, un trecut du­bios și păgubitor. Iubiți copii. Această serbare, care întru­nește un număr așa de mare de reprezentanți ai tineretului Ro­mâniei, este o serbare care tre­bue să aibă o însemnătate a­­dâncă și să imprime un nou a­­vânt întregii Românii. Prin mișcarea străjenismului s’a urmărit ceva nou. Nu s’a ur­mărit numai un gând de a face o jucărie sau o educație fizică. Ne-am gândit, acei cari am creat-o, că pentru consolidarea acestui neam avem nevoe de ceva nou de o mișcare nouă, de o înviorare care să pătrun­dă până în fibtrele cele mai a­­dânci ale întregei populațiuni. Iată ce însemnează pentru Mine — și ce trebue să însem­neze pentru toată țara — stră­jeria. Noi am înțeles să dăm tutu­ror o educație nouă—dar după noul nostru crez — o educație nouă bazată pe vechea credin­ță și pe tot trecutul acestei țări. Astăzi, întrunindu-vă în nu­mărul acesta mare, să nu ui­tați că o moștenire grea este a­­ceia a celor 800.000 morți ai marelui război și că voi sunteți acei cari trebue să duceți mai departe această operă, nu cu arma pumnului, ci mai ales cu arma sufletului și a inimei ro­mânești. Este o sarcină de dragoste, este o sarcină de credință, este o sarcină care devine un co­mandament moral mai presus de orice pentru acela care-și iubește Patria. Pregătirea unei generații sănătoase pentru ziua de mâine, este cel mai înalt și mai sfânt comandament, pe care trebue să-l aibă conducă­torii unui neam. Rezultatul a­cela­­ se vede azi este dovada că ,un popor ca al nostru poate face orice. Bine condus — condus mai ales cu suflet și cu dragoste — vom pu­tea deveni un popor capabil să se impună admirației întregei omeniri. Pentru voi, cetățenii și osta­șii de mâine, pentru voi mun­cim noi, pentru voi­­ să pregă­tim o Românie nouă, în care să trăiți tot așa de fericiți cum aui trăit generațiile dinainte de război. Vi se cere însă și vouă un lucru, care este chezășia unui progres sigur, vi se cere dra­goste pentru conducători și mai presus de toate dragoste și con­știinciozitate în muncă. Muncind fără preget, mun­cind cu dragoste, veți fi acei cari veți clădi o țară nouă, o țară puternică, o țară care nu va putea fi biruită pe niciun teren. Aceasta trebue să fie credința care să vă conducă de azi îna­inte și care trebue să fie idealul întregii voastre vieți. Așa cum s’a început prin a­­ceastă mișcare a tineretului o viață nouă, pentru țara noas­tră, tot astfel va trebui, dându­­ne mâna cu toții, să creem în jurul acestei mișcări o viață nouă pentru oricare moment al neamului nostru. _ _ Voi, luptătorii de mâine și noi cei de azi, trebue să fim mâ­nați de aceiaș credință și de a­­celaș ideal. Educația nouă care vi se cere, o educație de dragoste dar și o educație de disciplină, iată ba­za pe care va trebui așezată noua clădire a Statului român. Către voi, dragi copii, la a­­ceastă serbare care îmi umple sufletul de nemărginită bucu­rie, merge sufletul și credința Mea și din toată inima vă spun acele cuvinte, care reprezintă un întreg ideal de viată : „CU­RĂȚENIE DE VIATA SUFLE­TEASCA SI TRUPEASCA“ SA­­NATATE! Urale și ovațiuni prelungite au acoperit cuvintele Suvera­nului. m La € oît*oceni ■ așa* wmmmmmmm Cuvântarea M. 5. Regelui M. S. REGELE CAROL II m Savantului... Giurescu-așa de bine știe Sä dea dovezi de... Volume încât ai zice că-i elev Bulgarului Mustaciev. Ies. EXTERNE — Eri a mut loc alegerile parlamentare pentru Camerele din Atena. Spre seara a început despuierea scrutinului. Primele rezultate cu­noscute la Atena, Missolonghi, Peloponez, și in diferite localități, lasa să se prevadă o victorie sdrobitoare a listelor guvernamentale. In tot timpul zilei nu s’a înregistrat nici un incident.­­ Japonia a decis să-și retragă ultimatumul, în urma acceptării, de către autoritățile militare chineze, a cererii de dizolvare a societăți­lor secrete antijaponeze. Deasemenea China a mai hot­arit să retragă, de la Peking spre Sud regimentul 3 de jandarmi, precum și­ două divizii de jandarmi, precum și două divizii ale guvernului central. — Acordul dintre Bolivia și Paraguay, privitor la încetarea osti­lităților pentru teritoriul Gran Chaco a fost­ încheiat astăzi. — Discursul rostit eri de d, Mussolini la Cagliari, cu prilejul ple­cării spre coloniile italiene din Africa, a diviziei Sabaudra, este inter­pretat în Anglia în sensul că Italia nu se lasă îndepărtată de la linia de conduită, pe care și-a propus-o fața de Abisinia. In cercurile politice se declară că aluzia, făcută de Duce, la An­glia este destul de clară pentru ca Marea Britanie să se simtă vizată prin discursul șefului guvernului italian. Un răspuns imediat aces­tui discurs se va da cu prilejul dezbaterilor cari vor avea loc în curând în Cameră Comunelor cu privire la conflictul italo-abisinian. Cercurile politice londoneze se arată din ce în ce mai neliniștite de noua întorsătură a evenimentelor, care provoacă in opinia publică te­mere și perplexitate. . . wm Süt iuti itlidlt iii După ample discuțiuni, Uniu­nea medicală balcani­ă, in șe­dința de eri a decis următoarele: 1) Săptămânile medicale bal­canice se vor organiza în mod periodic în una din țările balca­nice, cel puțin odată la doi ani; 2) Consiliul general se va reuni in fiecare an; 3) Se va face o scrisoare colectivă către Uniu­nea medicilor bulgari semnate de toate comitetele naționale prin care vor fi invitați să ia parte efectivă la lucrările vii­toare ; 4) S’a admis ca să se în­ceapă un schimb de medici pe bază de reciprocitate, care să facă stagiu de o lună simultan în clinicile similare din țările participante ; 5) S’a decis ca bu­letinul Uniunii medicale balca­nice care se hotărise anterior a fi un buletin de informațiuni e­­pidemiologice și de organizație sanitară din cauza dificultăților financiare să apară odată cu pu­blicațiile săptămânei medicale balcanice; 6) Viitoarea săptă­mână va avea loc, în principiu în Turcia, la Ankara sau Istam­bul, in anul 1935. VIZITAREA INSTITUTELOR ȘI CLINICELOR Participanții săptămânei me­dicale balcanice au vizitat Insti­tutul medico-legal dr. Minovici Mina, clinica obstetricală a prof. dr. N. Gheorghiu și clinicile prof. Danielopolu de la Filantropia, precum și clinicile prof. Horto­­lomei și Severeanu, Iacobovici, Angelescu și Ion Jianu. ȘEDINȚA DE ÎNCHIDERE La orele 5 p. m., a avut loc șe­dința de închidere. D. prof. dr. N. Gheorghiu, luând cuvântul, mulțumește medicilor străini, participanți, pentru interesul a­­rătat in urmărirea desbaterilor, manifestat și pentru țara noa­stra­ ■ D. dr. Popescu-Buzau a dat ci­tire telegramelor primite ca răs­puns din partea M. S. Regelui Carol al II-lea, M. S. Regele Bul­gariei, Regentului Paul al Iugo­slaviei, Regelui Zogu al Albaniei, președintele republicei elene Zai­­mis. D-na Hortense Satmary a a­­dus elogiul femeilor din Balcani cari luptă pentru pacea și în­frățirea popoarelor. La orele 6 p. m., a avut loc o recepție dată de d-na și d. N. N. Săveanu, președintele Camerei, în­ onoarea participanților. D. N. N. Săveanu urează bun venit oaspeților, D. prof. Bensis (Grecia), s’a făcut interpretul sentimentelor de recunoștință pe care le au toți medicii congre­­siști față de România. După recepție, medicii congre­­siști au fost primiți de P. S. Pa­triarhul Miron Cristea și au vi­zitat Ateneul Român. Azi dimineață congresiști pleacă într-o excursie de trei zile pe Valea­ Oltului și­ Valea Praho­vei. -------—x#x----------­ Aducerea arhivei românești de la Moscova — VAPORUL „PRINCIPESA MARIA“ PLEACA MARIE LA ODESA — Minl­ne. Marți si Iunie va pleca la Odessa vaporul „Principese Maria” pentru a încarcă­ arhiva, di­n tezaurul deia Moscova, pe care o va aduce în țară.­ Vaporul se va înapoia la Cons­tan­ța la 1é Iunie, unde lăzile cu arhiva statului vor fi trecute în­­tr’u­n tren special care le va tran­sporta spre Capitală. Universitatea Populară „ Turcolae Torga"* din Vălenii-de-Munte Cu­r­s­u­ri^d^var^ah^Universite pr Populare^HÎcOLAFTOR* GA ° din Văleni-de-Munte, se vor ține între 15 Iulie —­ 15 Au­gust 1955. In timpul cursurilor va funcționa ca și în anii trecuți e can­tină și căminuri pentru băeți și fete. Costul este de cei 1.200 de persoană pe întreaga lună. înscrierile pentru cursuri se fac pe adresa următoare: „Universitatea Populară" Nicolae Iorga", B-dul Schitul Mă­­gureanu Nr. 1, București ”, unde se găsește Secretariatul cursu­rilor. mmmmmmmmsmsmm­mmmmmmmmmmmmm Havre (Continuare din numărul trecut) La plecare, un­ alt autobuz ne ia și ne lasă în gară. Protestăm. Pe jos drumul e ud du­pă ploaie. Tre­cem um pod lângă micul poiit. Masa o luăm la Hotel Richelieu. Intre timp mă interesez ele aș pu­tea pleca la Trouville, cu vaporul. Cu neputință ! „Les venits cou­­traires ! La houche” ! Au venit per­soane azi dimineață din Tron­ville și au avut „mail de mer’’! Voi merge, deci, pe uscat la Trou­­ville. Mă îndrept pe jos, pe dig până la intrarea portului. Marea e în fața mea. Pare nesfârșită. Cenușie, verde și înfuriată. Va­poare mari se silesc sa intre în port. Curioși mulți, ca și mine, pe dig. Pavilioane, semnale, sirene și faruri aprinse- Valuri uriașe năvălesc cu zgomote­­ de infern pgg­ Impresii din Normandia de dig. Cei mai slabi de înger pi­pă și fug. Eu, îmi iau, pe îmbră­catele, dușul și mă îndepărtez, la rândul meu, onorabil... La Man­che, nume predestinat. A te a­­ventura pe ea, înseamnă a o băga pe mânecă de multe ori. Din două turnuri pătrate de câte 121 metri înălțime fiecare, așezate pe faleze, pornesc focuri electrice. Farul din turnul de Nord luminează până la 60 de mile pe timp senin. E ce­l mai pu­ternic far din lume. Iată. Scânteile lui uriașe fulge­ră văzduhul cenușiu și dau raze de speranță și liniște ceilor încol­țiți in larg de furcile sau­ Neptun! Armăsarii întunecatului stăpân al mării spumegă furioși, dar, să­getate farului ii străspix­g me­reu. Vaporul întârziat se apropie. Iată semnalul sosireh Pe dig năvălesc, din nou, cel cari și­ aș­teaptă pe cei veniți de departe. La Manche urlă, încă încruntată. Ochii celor din jurați meu râd și se luminează. O copilă își îmbră­țișează fericită, mereu, pe mai­­că-sa. — Mama, voi!» Papa qui arrive! Mă îndrept de-a lungul mărei pe bulevardul Le Roi Albert I cu front de hotele și viile elegante în fața Plajei. Utn mișcător monu­ment , Franța strângând mâna­ Belgiei, în amintirea tovărășiei de arme în grelele zile­ ale mare­lui război. Marea continuă să urle și­­ arunce bolovani mari pe pla­jă. O mașină îi macină și formea­ză pietriș pentru fundații și pa­vaje. Niciodată n am văzut un larg de mare mai plin de vapoa­re, corăbii și bărci de pescari. Jos pe plajă, un domn distins, adună într’un sac o mulțime de midii (momies) aruncate de va­luri. Ce cină buna pentru discu­rs ! Se curăță de paraziții exte­riori , desface una cu briciul și und-o arată vie. Casino­nul, mare, elegant, e pus­tiu. — Lumea vine la joc când e și reprezentație la teatru. Malurile sunt o minune de ver­deață, fiori și vile. Vegetație lu­xuriantă. Un verde gras viguros ce-ți soarbe privirile și-ți întă­rește inima. Luis, pe un deal, se desfășoară ca o panoramă, satul Saint-A­­dresse, o anexa a marelui oraș și port. Are domol. Baruri, cofetării e­­le­gante. Poposesc la una, „A­drianon”. Un grup de fete de pension își iau ceaiul și ciripesc. Două blonde poloneze vorbesc limba patriei lângă mine. Două franțuzoaice, din Trouville vorbesc de amanții lor. Și vântul bate. Marea urlă. Bo­lovanii uraie cu groaznice des­cărcaturi de mitralieră. Pescăru­șii își caută fericiți prada tocmai in spuma valurilor. Doi copilași se folosesc, și ei, ca să-și înalțe zmeul de pânză în formă de vul­tur marin. Privesc marfa. Așa era și pe vrem­e­a Normanzilor. Mare de sbiticium și pericole. Și ce ușor o treceau cavalerii mărilor pe lun­trile lor, având la proră vârful ri­dicat în formă de cap de cal. Nu se gândeau ei tot la armăsarii lui Neptun ? Și ce mici ști șubrede erau lun­trile lor de­ atunci, față de uria­șele vapoare de azi. „Invincibile Armada” a lui Filip al II s-a sfă­râmat înghițită de valuri în a­­propiere de Anglia pe care vroia s o pedepsească cu foc și sabie. Pe scoicile lor de lemn, Normanzii, au înfruntat cele mai năpraznice furtuni și au cucerit și Anglia și Nordul Franței, și Sicilia și mai toate coastele Mediteranei! Straș­nici corăbieri ! Din sângele lor ieșiră Jean Cousin care, înainte de Columb, ar fi descoperit Ame­rica . Abraham Duquesne, cele­brul amiral care bătu pe spanioli, pe englezi și pe olandezi la Mes­sina, nimici fiola africană,, și, cu­cerind Tripoli și Alger, eliberă pe creștinii pirați prizonieri 1681. Om de vitejie, dar și de carac­ter. Ludovic al XIV oferindu-i bastonul de mareșal cu condiție de a abjura calvinismul, el re­fuză. Și mult protestant în­ legea părinților săi ca un adevărat Noi* m­and tare la braț și la suflet! Și plouă mereu. E frig și te pă­trunde până la oase. Un «alte» duios s’a aruncat, totuși, în mans și îimoata de zor. Toate femeile și clienții cofetăriei privesc m* miji. •* — I­ est feu, vraiment! — Nan ! I­ est normand ! Dela Saint-Adresse mă reintolre in oraș cu tramvaiul. Un alt monument, de marmora, de o rară gingășie și de o impre­sionanta antă îmi fuiră sufletul și ochii. E monumentul înălțat „Profesorilor și Elevilor liceului, morți pentru Franța”. Soldatul căzut, cu fața în sus și mâna a­­târnând pe marginea unui soclu­ cu inscripție. O femee fină, tânără cu fața îndurerată într’o mână, și cu­­ o coroană de lauri în cea dreaptă coborând-o pe pieptul eroului, fratele, soțull, ori copilul ei. In gara Havre, invazie de ne­gri așteaptă trenul pentru Paris. Eu, plec spre Lisieux ! de RADU COSMIM

Next