Neamul Românesc, iunie 1938 (Anul 33, nr. 118-139)

1938-06-10 / nr. 124

2 1918-1938 DOUĂZECI DE ANI DE LA UNIRE ,D­IVIND SĂrbătoarea înălțătoare a tuturor Românilor. Vizitat­ EXPOZIȚIA UNIRII DIN SALA „ARTA“ STRADA BATIȘTEI NO. 14 EA ESTE OGLINDA TRECUTULUI EROIC AL NEAMULUI ROMÂNESC ȘI VESTITOAREA UNOR VREMURI MĂREȚE. GRAȚIE GENERAȚIILOR DE STRĂJERI Destinul istoric al Neamului Românesc este prezentat în mod artistic într'un cadru sugestiv. Mârsa va fi eroica în­cercare a lui Mihai Viteazul, înțeleptul act al lui Cuza Vodă și definitiva în­făptuire a idealului național prin jertfa Românilor de pretutindeni sub Ferdi­nand cel Leal sunt concretizate într'un mod impresionant. Douăzeci de ani de Unire. Tot atâția ani de eforturi pen­tru unificarea și consolidarea patrimo­niului național realizat prin munca trudnică a atâtor generații. Opera de unificare e continuată într'un ritm nou, cu un dinamism, care dă un suflu de încredere în desvoltarea si prospe­ritatea Țării.M.S.Regele Carol al II-lea, Marele Străjer, călește viitorul Româ­niei Mari. Expoziția Unirii si Expozi­țiile Străjerești sunt opera măreață a unei instituții: STRAJA ȚARII. Comandamentul Străjii Țârii face cunoscut Străjerilor Coman­danți și tututror străjerilor și străj­erelor, că nu trebue să plă­tească decât prețurile mai jos specificate, en detail, pentru : insigne metal mici cal. Il-a lei 15 bucata. Insigne metal mari cal. II-a lei 20 bucata. Insigne metal mici cal. I-a lei 25 bucata. Insigne mari cal. I-a lei 35 bu­cata. Ecusoane mătase pentru umăr insigna mătase lei 20. Paftale penn­fru centuri lei 25. In cazul când li se vor solicita prețuri mai mari decât cele spe­­cificate mai sus, vor face cunos­cut Comandamentului — Direc­ția Ac­tivă — numele comercian­tului și adresa, pentru a se lua măsuri.­­ Straja Țării a pornit cu stră­jerii o campanie de înfrumuse­țare a satelor și orașelor Țării. Această activitate a și început pe șoseaua națională București- Brașov, ea fiind cea mai vizitată de oaspeții străini ce vin să ne vadă. Toate aceste lucrări ca : ridi­carea gardurilor, curățirea șose­­lii, plantații de pomi, răsădiri de flori, indicatoare stilizate la răs­cruci, fântâni și altele, străjerii se vor executa în colaborare cu autoritățile locale ale celor 30 de sate de pe traseul acestei șosele. Unitățile de străjeri sunt înști­ințate să nu mai trimită cores­pondența pe adresa Comanda­mentului Străjii Țârii, ci la Fa­­lăngi sau Direcțiile respective, după caz. TABERE ȘI COLONII STRA­­JEREȘTI Comandamentul Străjii Țării aduce la cunoștință publică pre­vederile legi­i acestei instituții, care hotărăște că nici o tabăra sau colonie nu se poate organiza în țară, fără să aibă autorizația Străjii Țării. Aceste tabere și colonii sunt o­­bligate să ceară din timp apro­barea, arătând ce Comandant Străjer propune. In caz când nu are, Straja Țării va recomanda unul. . . . Acești comandanți de tabere sau colonii se formează la unul din Centrele de Inițiere după cum urmează : La Predeal va fi un curs pentru comandantele de ta­bără și comandantele de colonii. La Breaza vor fi chemați coman­danții de tabere, iar la Sf. Gheor­­ghe comandanții de colonii. Cursurile încep în ziua de 25 Iunie. Organizarea și buna func­ționare a taberelor și coloniilor, cade în sarcina celor două Fa­­lăngi Străjeri și Străjere. FAPTELE STRĂJER­SOR In comuna Valea Lungă-Cricov jud. Dâmbovița, locuitorul Ion Dragomir un harnic sătean a­ donat stolului de străjeri urmă­toarele : — lemnul pentru troița și îm­­prejeruim­el, o țes­vă pentru ca­targ lungă de 20 m­., tricolorul național, apoi din pepiniera sa, a străj­er­ii sâraci^^^m­jloace și a dat un neprețuit con­­­­curs tuturor lucrărilor străj­erești­­ ale acestui stol.­­ Pentru toate acestea străjerii din Valea Lungă ii aduc mulțu­miri la care se asociază și Co­mandamentul Străjii Țării. ■& In ziua de 3 Aprilie c. s’a ți­nut la Teiuș o serbare străj­er­ea­ses pentru comemorarea și po­menirea martirilor naționali Ciordaș și Boicaș. # Straerii din Bocanceni, Cernă­uți au organizat o cooperativă, au săpat șanțuri pe șoseaua prin­cipală, au împrăștiat prundiș, au plantat pueți de salcâmi, au al­cătuit o farmacie cu medicamen­tele necesare, și au colectat aju­toare pentru cei nevoiași. Jfff Comandamentul Falangei Stră­­jerilor mulțumește următorilor cetățeni cari au ajutat școala pri­mară Nov. 51 băeți-București cari au donat suma de cei 3.500, pen­tru cumpărarea unui pavilion na­țional: Pavel Stănescu, Gheorghe Pâr­­vu, Iancu Gheresteș și Constan­tin Florică. * Stolul liceului militar Mihai Viteazul Târgul Mureș a adoptat pentru n­eromânizare satul Acâ­­țari. Vrednicii străjeri ai acestui stal au adunat suma de 150.000 lei, pentru a începe lucrări de folos obștesc în acest sat. A înaintat Străjii Țârii pentru avionul Străjerilor suma de 972 lei și 953 lei Loc. Cultul Eroilor, pentru zidirea unui cimitir al e­­roilor in care să-și găsească o­­dihna de veci eroii, împrăștiați pe tot cuprinsul județului. Tot acest stol a donat 18 volu­me Căminului Cultural din co­muna Masarova jud. Caliacra.­­ Străjerii legiunii Ismail au săr­bătorit ziua de zece Mai printr’o frumoasă serbare străj­erească. * Duminică 15 Mai a. c. în am­fiteatrul Liceului Sf. Petru și Pa­vel din Ploești, s’a ținut aduna­rea comand­anțelor și comandan­ților din întreg județul Prahova. Au luat parte delegații Străjii Țării și autoritățile locale. După ceremonialul străj­eresc a urmat distribuirea diplomelor de absolvire a cursurilor de inițiere străjerească Ca o binemeritată răsplată pen­tr­u toată însuflețirea cu care se activează act. d. primar al Muni­cipiului Ploești, magistrat Iones­­cu Lungu a dat asigurări că Le­giunile de Străjeri și străjere din Prahova vor avea în curând un local propriu. * Străjerii școalei Poenița au contribuit la ridicarea unei troi­țe pentru cinstirea eroilor din comună, au săpat șanțurile și plantat 3000 pueți în grădina școalei și au făcut puntea peste valea Uliței. In fiecare Sâmbătă străjerii stolului Poponița curăță cimitirul și grădinița de flori din fața bi­sericii. Străjerii și străjerele regiunii Orhei au plantat în cuprinsul ju­dețului lor, în această primăvară 65.585 salcâmi, 3290 pomi fructi­­arix^ 270 merl *104« | NEAMUL ROMÂNESC Citiți „NEAMUL ROMÂNESC"). Costul abonamentului este Lei 600 pe un an *» 300 pe 6 luni n 150 pe 3 atini Lei 450 anual pentru preoți și învățători. ADUNAREA GENERALA A SINDICATULUI PATRONI­LOR CROITORI SI CROI­­TORELE din BUCURESTI Duminică, 5 Iunie a. c., s’a ținut la sediul Sindicatului, din str. Smâr­­dan Nr. 4, sub președinția d-lui I. Olteanu, președintele Sindicatului. Adunarea Generală ordinară. După formarea biuroului, d. I. Olteanu, face o am­plă Dare de Sea­mă din anul 1932 și până astăzi, arătând o serie întreagă de înfăp­tuiri, între care contribuția la di­ferite legiuiri meșteșugărești, înfiin­țarea unui Contencios, scoaterea­ gazetei „Straja”, organ de luptă pro­fesională totdeauna ajustâmd și în­drumând pe cei în necazuri atât mo­ral cât și material. Astfel cu con­cursul Ligii Române a învățămân­tului s’a înființat un Cerc Cultural, pentru educarea meseriașilor croi­tori. Acest Cerc cultural a dat cui concursul a diferiților artiști de la Teatrul Național și Opera Română, mai multe festivaluri și șezători, care au dat rezultate îmbucură­toare din punct de vedere moral. Aceasta expunere fiiind termi­nată, s’a procedat la alegerea a trei membri în comitet in locul celor ieșiți la sorți, în persoana d-lor Va­­leriu Grigorescu, Ilie Grecu și N. Ma­teescu. In comisia de cenzori au fost aleși d-nii Czanek Carol, Bu­cur N. și C. Calaporeanu, supleanți fiind d-nii I. Budulan, C. lonescu și Boțan D-tru. Domnul Nicolae Neagoe face o dare de seamă materială, arătând detailat, încasările și cheltuielile ce au necesitat la susținerea orga­nizației. Domnul inspector Ionașcu, repre­zentantul Ministerului Muncii, ia , cuvântul arătând că îi face mu­ltă plăcere să ia parte la adunări și consfătuiri de meșteșugari, fiind­că venind în mijlocul și în contact cu clasele muncitoare va cunoaște mai bine nevoile și lipsurile de care su­feră, încheie promițând tot con­cursul d-sale și al Ministerului. Adunarea generală dă apoi des­cărcate de gestiunea pe anul 1937 și aprobă în unanimitate dezidera­tele înscrise pe ordinea de zi. D. I. Olteanu închide seria cu­vântărilor mulțumind adunării ge­nerale pentru încrederea ce au a­­cordat-o Comitetului și roagă mem­brii să fie strânși uniți în jurul a­­cestui comitet, căci numai așa uniți și prin atitudine hotărită, putem fi o clasă de elită in acest angrenaj social din țara în care trăesc cu toții și pe care cu toți doresc să o ridice la rangul ce-i merită. D. Olteanu încheie cu urări la adresă M. S. Regelui Carol II. lin fundația pot: Eri s’a ținut la Fundația Ca­­­rol congresul școlilor țărănești organizat de Fundația culturală regală „Principele Carol“. La con­gres a asistat și d. G. Ionescu- Sisești ministrul agriculturii și­­domeniilor. Deschizând congresul, d. Dim. Gusti, directorul general al Fun­dației „Principele Carol“ a spus următoarele: Suntem fericiți, a spus d-sa, că după strălucita expoziție a mun­cii echipelor studențești și după congresul căminelor culturale, a­După d. prof. Gusti a luat cu­vântul d. prof. G. Ionescu-Sise­­ști, ministrul agriculturii și do­meniilor care a spus următoa­rele: Aon venit aci, mânat de un a­­dânc sentiment de dragoste pen­tru străduințele pe care le face Fundația condusă de luminatul ș i director d. profesor D. Gusti. Toată problema care se pune e aceasta : Cum facem din țără­­nimea noastră, o țărănime con­știentă, ridicată sufletește și ma­terialicește ? Ceea ce ați făcut dv., domnule profesor, și Fundația pe care o conduceți, este operă deschiză­­toare de drumuri. Noi nu aveam­ ne­voie să facem alte programe noi. Le-ați făcut dv., și le-ați și ex­perimentat. Noi nu trebuie decât să le des­­voltăm. Eu am venit să mă în­cadrez |n mișcarea dv., ca să muncesc și să lupt pentru a a­­junge la țelul pe care-l urmărim cu toții: ridicarea satelor. # Am mai luat cuvântul d-nii: Apostol Cul­ea, C. Ifrim, d-m Calipso Botez și d. Lascarov Mal* ddvauru. CUVÂNTAREA D-LUI AL. LASCAROV MOLDOVANU D. Al. Lascarov Moldovanul, a spus:­.—----------------­— Ii vem acum o ședință de lucru. Se discută în acest congres o problemă care e centrală, funda­mentală în mișcarea noastră : problema școlilor țărănești. După cum a remarcat și M. S. Regele Carol al II-lea, — în ac­tivitatea noastră, noi nu lăsăm nimic la voia întâmplării. Totul este gândit, totul este sistemati­zat. Așa că în felul acesta vom proceda și cu școlile țărănești. Vă voiu spune la sfârșit tot gândul meu in această privință. u voiu uita niciodată — spu­ne d-sa — admirabilele priveliști prinse de sufletul meu în preaj­ma cursurilor de școală țărănea­scă din diferite puncte ale țării. Dar tocmai fiindcă problema e mare, privind, net, întreg viito­rul țârii noastre, se cade a ne îngriji ca ea să fie pusă pe o te­melie, care să prezinte toate ga­ranțiile, atât ale unei bune des­­voltări, cât și ale unei asigurate dăinuiri. Temeiul acesta nu poate fi de­cât învățătura creștină. Apoi, într’o admirabilă expune­re, d-sa arată în amănunțime rolul învățăturii creștine în pro­gramul școalelor țărănești. Seria cuvântărilor a fost în­cheiată de d-nii prof.: Sile Pope­­scu-Teișani, A. Marinescu-Nour, G. T. Duimitrescu și prim-p­retor B. Grama. La sfârșit a luat cuvântul d. prof. Dim. Gusti, care, după ce a mulțumit d-tar miniștri și între­gului Congres pentru grija ce o poartă, acestei importante pro­bleme, a spus, în sență, urmă­toarele: DISCURSUL P­LU­­RIM. GUSTS A fost vorba, precum ați văzut, de a creia cel mai important in­strument de ridicare a satelor­­ noastre , școalele țărănești. ....II Cum ajungem la acest scop? Nu e vorba numai de cursuri sau de demonstrații practice. E vorba de o nouă pedagogie, de creiarea unui ideal. Pentru aceasta, cred că trebue formată înainte de toate, perso­nalitatea activă a săteanului. El trebuie format pentru sat. Tre­buiesc cre­ia­te în sufletul lui de­prinderi folositoare vieții de sat. Pentru aceasta, școala țărăneas­că trebuie să fie în primul rând o trăire a realității acestui sat. De aceea noi preconizăm o școală cu internat. Numai prin trăirea aceasta se poate ajunge la transformarea satului. Avem prea multe școale teoretice. Tre­buie desființat tot ce e de prisos și înlocuit cu școale practice, ne­cesare vieții. Ne trebuesc pentru aceasta în primul rând concursul ministe­rului de Agricultură. Ne trebuie apoi o legiferare serioasă în a­­ceastă privință. Noi am înțeles de asemenea și marea utilitate a școalelor cas­nice și de gospodine. Nu trebuie însă, să ne grăbim. Școale de acestea sunt necesare în fiecare sat, dar trebuie înce­put însă cu regiunile și județele. Nu vom veni cu programe de-a­­gata. Ci vom lăsa ca ele să ră­sară din nevoile locale. Ne trebuie de asemenea un corp didactic bine pregătit și animat de mult entuziasm. Când vom avea toate acestea, vom fi siguri de izbândă. șu căm­ nutie cultur»<ul.” Fundațiile Culturale Principele Carol și-au deschis ori expoziția activității lor și a echipelor regale studențești. In vremea aceasta în care Su­veranul a transformat țara în­­tr’un imens șantier pe care ro­mânul, moleșit și pervertit până mai eri de un politicianism ner­vos, lucrează azi cu hărnicia al­binei, expoziția de la șosea arată limpede modele pe care le-au dat și până acuma aceia cari au în­țeles dela început să lucreze pen­tru binele obștesc și sub înalta o­­blăduire a Suveranului Culturii românești. Tinerii aceștia din echipele re­gale studențești au făcut cerce­tări amănunțite asupra soartei țăranului nostru, i-au dat o mână de ajutor prin sfaturile lor și prin lumina pe care o aducea din școala de care ei înșiși se lumi­naseră din flacăra profesorului Dimitrie Gusti. Satul Dioști din Romanați care a fost, nu cu multă vreme în urmă distrus de un necruțător incendiu și pe care, imediat după catastrofă l-a vizitat M. S. Regele împărțind milă și îmbărbătare în rândurile sinistraților, este astăzi pe cale de refacere, tot cu aju­torul echipelor regale. Fără mul­tă vorbărie, fără inutilă și costi­sitoare reclamă, d. prof. Gusti care a înțeles dintru început in­tențiile Suveranului, a realizat lucruri pe care, numai o țară in­jectată de morbul politicianist le-a putut ignora până azi. Iata, de altfel, acest pasagiu conclu­dent din cuvântarea pe care a. prof. Gusti a ținut-o ori în fața Suveranului Unealta noastră de lucru este un organ local tot atât de sim­plu : căminul cultural, alcătuit din locuitori de-ai satului, plu­gări și cărturari. Dar cum prime­ște el îndrumările, câți tehnicieni îi stau la îndemână, ce publicații și lămuresc doctrina și metoda încredințate spre folosire, ce scon de conducători, ce întâlniri anu­ale, ce probe și întreceri, sau ce pildă de lucru model i se trimite cu echipele regale studențești, în­semnează prezența mereu vie a Fundației și rosturile acesteia de neîntreruptă călăuzire și supra­veghere de departe. Vreo 2.100 de cămine culturale lucrează în toa­tă țara, cu râvne deosebite, dar cu acelaș scop. Ele sunt tot atâ­tea lumini, răspândite peste în­treg pământul României. Cu a­­jutorul lor începe să se vadă mai limpede atât în satul cât și în su­fletul românesc. De aceea vin la noi atâția oameni, din țară și de peste hotare, dornici să afle și să priceapă ceva nou. Niciodată nu i s’a acordat sa­tului românesc atâta grijă cât i se acordă azi. Satul, isvorul ace­sta nesecat de energie pur româ­nească a fost bântuit de limuzi­nele politicianilor, de rachiu și de ciomege, în epocile destul de nee repetate ale alegerilor. Se împăr­­țeau minciuni și se învrăjbeau frați pentru izbânda electorală a politicianismului a cărui cupidi­tate nu mai cunoștea margini, și țăranul se sbătea în întuneric, măcinat de sărăcie și de flagelele sociale. Dar, deodată s’a întins peste satul românesc mâna ocro­titoare a Regelui. Echipele regale și căminele culturale, a căror ac­tivitate a fost înfățișată ori la muzeul Satului lucrează neînce­tat la ridicarea satului românesc. Și țăranul nostru a cărui înțelep­ciune nu s'a resmințit niciodată a înțeles dragostea cu care este înconjurat azi și nu și-a precupe­țit el însuș eforturile. Iată exemplul cel mai conclu­dent că trăim azi sub semnul marilor realizări românești. S. C. Cuvântarea d-lui ministru Somescu-Sisești ! £ t;Mpeiß P«țS/e £ migp«£ 3tií școtU&pțărănești M. S. Regele rostindu-și discursul la Congresul căminelor culturale LUNA BUCWELmng Concursul național de acrobație aeriană In ziua de 30 Mai a.c., comisiunea sportivă a F.A.R.R. a elabo­rat regulamentul pentru concursul național de acrobație aeriană, în vederea alegerei acrobatului aerian român care urmează să ia parte la concursul internațional de acrobație aeriană organizat — în cadrul Meetingului dela 19 Iunie — de către AR.P.A. Reamintim că la concursul internațional de acorbație vor lua parte cei mai renumiți acrobați aerieni din Franța, Italia, Germa­nia, Cehoslovacia, Jugoslavia și Polonia, învingătorul concursului național își va măsura deci arta și di­băcia sa cu cei mai de frunte sburători ai Europei. Desigur că Meetingul de Aviație de la 19 Iunie va fi una din cele mai interesante manifestări sportive care au avut loc până acum în România. Peste două săptămâni circul „Medrano“ își va strânge corturile și bagajele și va pleca spre cetatea filmului de peste ocean. Pentru aceste două săptămâni, direcțiunea circului „Medrano“ a al­cătuit un program bogat și nou, ca să poată fi văzut chiar și­ de aceia cari au mai fost la celelate reprezentații. Un singur gând, iubirea nesfârț­șită pentru poporul Meu, o singură­ dorință, Binele României, Mă că­lăuzesc fără șovăiala pe calea ce am făgăduit-o Țârii Mele. MĂ ȘI REGELE CAROL II

Next