Oastea Domnului, 1943 (Anul 14, nr. 1-53)

1943-01-03 / nr. 1-2

Pag. 4 Anul 13 Nr. 1—2 OASTEA DOMNULUI Mica scânteie dela Oastea Domnului Întâia chemare la luptă şi cel dintâi ostaşi ai Domnului Acum la Anul Nou s’au îm­plinit 20 de ani de când dintr’o scânteie de pe vatra sfântă a Bi­sericii noastre s’a aprins focul cel mare. Oastea Domnului care s’a Intirs în toate părţile cării. Da sigur, e uşor de înţeles, că nu­mai Duhul sfânt a putut face a­­ceastă minune a trezirii atâtor mii şi zeci de mii de suflete din somnul păcatelor. El, Mângăito­­rul a lucrat vădit în mijlocul nea­mului nostru şi a făcut în scurtă vreme ce n’au putut face în mii de ani toţi învăţaţii lumii la­o­laltă. Anume, a făcut din zeci de mii de beţivi şi suduitori şi cu altfel de patimi, oameni cucer­nici şi unii chiar vestitori ai E­­vangheliei. Noi am fost martori şi am văzut cu ochii această schimbare, de care ne-am mirat şi am cu­noscut că în adevăr lucrul lui Dumnezeu este la Oastea Dom­nului. Dar să vedem cum a por­nit Domnul această lucrare ? El cu mult înainte şi-a ales şi a pre­gătit lucrătorii care aveau să îm­plinească voia Lui. Astfel, încă din anul 1920 a pus în inima I. P. Sf. Sale Mitropolitului Nicolae, ales atunci în scaunul Ardealului, gândul pornirii unei mişcări reli­gioase pentru luminarea şi Întoar­cerea poporului la Evanghelie. Din acest gând a pornit la drum gazeta „Lumina Satelor“ şi prin ea toată lucrarea dela Oastea Domnului. Astfel în „Lumina Sa­telor“ s’a publicat următoarea Che­mare de Anul Nou 1923 către cetitorii gazetei noastre dragi: „Să facem o intrare creşti­nească in Anul cel nou cu hotă­râre şi întovărăşire de luptă îm­potriva sudalmelor şi beţiilor“. »Feliul cum trecem noi cre­ştinii de azi dintr’un an într’altul, nu e cel bun şi creştinesc. Că ce facem noi la Anul Nou? încă din presără anului nou ne strângem la beutură şi ţinem să bem toată noaptea ca nu cumva Anul Nou să ne afle aşa cum ne-a lăsat bunul Dumnezeu. Cu mintea trează şi limpede. Cu orice p­at şi cu orice cheltuială, ţinem la datina năroadă şi păgână, să ne afle anul nou beţi şi să ne îmbă­tăm în Anul Nou. Diavolul a scornit cu mare vicleşug între creştini această da­tină. Diavolul vrea cu orce preţ să tulbure mintea şi judecata o­­mului în noaptea Anului Nou şi în ziua de Anul Nou, ca nu cumva omul să-şi poată da seama cum stă cu afacerile sale sufle­teşti şi să bage cumva de seamă că el merge înainte pe calea per­­ii. Asta e pricina că oamenii trec dintr’un an într’altul fără nici o schimbare sufletească. Cu păcatele cu cari ies din anul cel vechiu, cu acele întră în anul cel nou, şi tot cu acele se apropie şi de capătul anului şi de... groapa din cimitir. Asta nu e bine şi a­­ceasta nu e viaţă de creştin a­­devărat. Un creştin adevărat tre­­bue să se facă din zi în zi, din an în an, tot mai bun, tot mai curat şi mai aproape de Mântui­torul Hristos şi învăţăturile Lui. Cetitorilor! Veniţi să facem o intrare creştinească în anul cel nou. Avem noi Românii două mari păcate cari mai ales ne strică sufletul şi traiul cel creştinesc: sudalma şi befla. Veniţi să facem o hotărâre şi o întovărăşire de luptă împo­triva lor ca să le scoatem din casa noastră, din traiul nostru şi al vecinilor noştri. Această înto­vărăşire o facem aşa că publicăm mai jos o hotărâre. Toţi cari voesc şi se hotărăsc să intre în lupta de scoatere a sudalmei şi beţiei din traiul lor, vor iscăli a­­ceastă hotărâre. Cetitorule! Sufletul tău te roagă şi te cheamă să te hotă­răşti şi tu pentru apărarea lui de păcate. Ascultă glasul şi rugăciu­nea sufletului tău şi iscăleşte şi tu hotărârea şi o ţine*! HOTĂRÂRE: Subsemnatul gândindu-mă cum aşi putea intra în anul cel nou cu folos şi mântuire sufle­tească, mă hotărăsc prin aceasta, cu începere de la Anul nou să scot din traiul meu sudalma şi beţia. îmi dau seama ce păcate grele sunt aceste: cu sudalma de cele sfinte batjocoresc şi răstig­nesc pe Mântuitorul meu, iar cu beţia îl las pe satana să se facă stăpân peste mine şi voia mea. Mă lapăd cu ură şi cu scârbă de aceste păcate şi mă hotărăsc pe anul ce vine să-mi păstrez mintea şi judecata aşa limpezi şi curate cum mi Ie-a lă­sat Dumnezeul meu şi limba de asemenea să mi-o pun numai în slujba Lui. Intru prin această hotărîre în rândul acelor cari se vor hotărî ca şî mine, ca astfel toţi împreună ca nişte buni ostaşi ai lui Hristos să începem lupta cea sfântă a curăţirii vieţii noastre de păcatele cele multe şi grele. In fruntea oştirii noastre stă Mântuitorul Hristos şi El ne va duce la biruinţă. Pe Mântuitorul meu Isus Hristos, rugându-L să mă ajute şi pe mine ca să lupt în Oastea Lui, iscălesc această hotă­­rlre ce s’a făcut pentru binele şi mântuirea mea sufletească“. Dar în ... la anul nou 1923, abonat al gazetei «Lumina Sate­lor» Cei dintâi ostaşi ai Domnului La această chemare au ve­nit câteva răspunsuri de la cetitori, dintre care dăm aici câteva. Cel dintâiu a fost al fratelui Ioan Bu­­zaş din Codreni (lacul­ român, jud. Târnava-mare, care zice: „Vin şi eu cu drag să mă alătur ca ostaş al Mântuitorului nostru Isus Hristos, împotriva fap­telor celor mai urîte şi păgâneşti, beţia şi sudalma, ca să luptăm cu credinţă împotriva dejmanului no­stru diavolul, să-l supunem sub picioarele noastre. Rog pe bunul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos ca să ne ajute in anul acesta nou să mergem înainte cu spor de fapte bune până la sfârşitul anu­lui, şi atunci să putem sta cu faţa sus înaintea Conducătorului nostru Hristos. Să ne ajute bunul Dum­nezeu ca să putem atrage cât mai mulţi în tovărăşia noastră, să cu­noască toţi ce e lumina şi binele sufletesc! Jacul­ român la 25 Ian. IOAN BUZAŞ econom Lum. Silelor Nr. 5—1923 Iar din răspunsul fratelui Gh. Greaua din Lisa—Făgăraş des­prindem : ...„Cu ajutorul lui Dumnezeu vreau să intru şi eu în societatea aceasta să las beţia şi sudalma şi să le înlocuiesc aşa: în locul be­ţiei să fac milostenie şi în locul sudalmei rugăciune. Sunt şi alte fapte rele care ne omoară sufle­tul şi cu ajutorul lui Dumnezeu să le scoatem şi pe acelea“... OH. GREAVU, cant. bis. ort. Lisa L. Satelor Nr. 7—1923. Pe cum se vede, odată lupta pornită nu s’a oprit numai la cele două păcate sudalma şi beţia, ci lupta s’a întins împotriva tuturor păcatelor fără deosebire şi aşa s’a încins focul unul dela altul. In şcoala mântuirii Iată­­raţilor scânteia Duhului Sfânt din care s’a pornit focul Oaste! Domnului! A pornit smerit şi a crescut potrivit cu voia­ lui Dumnezeu. El ne-a trecut prin toate piedecile şi năcazurile ce ne-au stat în cale şi din toate ne-a învăţat câte ceva, încă nici acum n’am ajuns la desăvârşire ci învă­ţăm mereu în şcoala cea sfântă a mântuirii şi lucrăm pentru înche­garea luptei tot mai temeinic. Avem încredere deplină că Duhul Domnului este cu noi şi ne con­duce pe calea biruinţei până la sfârşit. Lupta Oastei Domnului a de­venit o cerinţă sufletească a vre­mii noastre şi cu bucurie trebue să-i mulţămim lui Dumnezeu că acum i­ s’a deschis uşa sfintei Bi­serici în toate părţile ţării şi atâ­ţia preoţi şi mireni s’au pus în slujba ei spre folosul mântuirii su­fleteşti a credincioşilor. De ase­menea suntem încredinţaţi că încă multe vom avea de învăţat în această şcoală minunată în care mâna Domnului ne conduce prin bunii slujitori ai Altarului până la limanul mântuirii, având deapururi în noi dorul şi dragostea scum­pului nostru Mântuitor, pentru care am părăsit lumea cu plăcerile ei şi ne am împreunat cu bucuriile şi mângâierile vieţii trăite după voia lui Dumnezeu de care nu ne mai despărţim niciodată. Eben­ezer — până aici ne-a ajutat Domnul! El va fi şi de aici înainte cu noi de vom face numai voia lui. Deci cu Domnul înainte, fraţilor I GR. FORSEA, ostaş al Domnului, Sibiu sv-Ч- Oastea Ротішім Ce-a făcut în fara asta, Sfânta Oaste a Domnului, N’o să poată veşnic face Toată ştiinţa omului. Oastea a scăpat de crâşmă, De sudalme şi păcate. Iară cei ce au lăsat lumea Merg pe căile curate. Acum însă îmi dau seama Cât de pierdută eram, Crezând că slujesc pe Domnul Şi eram sluga lui Satan. Dar de când luai Scriptura Şi foile de la Sibiu începui să văd ca orbul Şi ca Lázár să înviu. Biserica Maică sfântă Crucea Evangheliile Ne-au scos din noapte adâncă Şi ne-arată zorile Domnul, fraţi, să ne ajute Să ne dea puteri de sus Să fim şi de azi ’nainte Slujitorii lui Isus. O­taşă Rozalia S. L. Comşa, Comana de sus, Făgăraş Tiparul Tipografiei Arhidecezane, Sibiu Redacţia şi adm. Sibiu, Str. Mitropoliei Nr. 45

Next