Oglinda Lumii, 1930 (Anul 9, nr. 1-52)

1930-01-04 / nr. 1

Apct c rece -- dor lor nu le e frig»,. Cu tot gerul de zilele trecute, fete dintr’un club de natație au participat la un con­­curs de înot care a avut loc în apropiere de Londra. Instantaneele noastre arată: SUS, fetele pe frig, așteptând pornirea; jos, sosirea uneea din ele, după concurs... par­că am fi în toiul verei! Natation, prés de Londres, pendant les grands froids. — En haut, dans l’attente du Start. — En bas, l’arrivée de l’une (Teiles aprés le concours. Schwimmwettbewerb während des Frost­wetters, bei London.— Oben, in Erwartung des Starts. — Unten, die Ankunft einer Konkurrentin. Săptămâna Amori et dolori sacrum1 Ce articol fru­mos ar fi scris Maurice Barrés! Ce strigăt sfâşietor ar fi scos în faţa­ acestei hotărâri! Veneția nu va mai fi izolată în mijlocul lagunelor ei. Se va începe în curând cons­truirea unui pod, care o va lega de uscat. Un tren va conduce călătorii până la Lido. Gondolierii se pot pregăti să-şi părăsească, legate de lanţul stâlpilor băl­ţaţi, gondolele triste ca nişte mari lebede negre. Nu se vor mai plimba pe lacuri decât romanţio­şii întârziaţi. Nouile căsnicii moderne sunt atât de grăbite, încât se vor mulţumi să se aplece la uşa vagonului, pentru a privi de sus, de pe podul care va domina oraşul, pa­latele cu scări de marmură, ale căror les­pezi le-a numărat Puşkin. De mulţi ani se începuse o luptă la Ve­neţia între partizanii şi adversarii acestui pod. Artiştii reclamau bine înţeles splendi­da izolare. Dar ceilalţi aveau argumente practice, care au sf­ârşit prin a învinge. Ultimele ierni au fost aspre pe Adriatică. Datorită canalurilor îngheţate, s-a întâm­plat ca aprovizionarea oraşului să fie ade­sea în pericol. Ca primlar, dându-şi seama de răspunderea sa, doctorul Giordano uza de toată autoritatea ce-o avea ca mare medic, pentru a declara că, departe de a ucide Veneţia, podul o va salva. Cu tre­nuri numeroase şi automobile, măsurile de higienă, cari până acum erau irealizabile, vor deveni practice. In loc de a putrezi în­cet într’o agonie romantică, vechile palate vor retrăi. Adio Veneţia cea adevărată! Pam­eni că, după ce se va construi podul, se va auzi la Veneţia discuţiile cari au loc zilnic la Mont-Sa­int-Michel: trebuie sau nu trebuie să se taie digul? Este destinul priveliştelor admirabile, să fie totdeauna obiectul conflictelor oratorice. Gânduri Fericirea aparţine acelora cari fac pe alţii fericiţi. * Delille Dacă e adevărat că suntem săraci in funcţie de toate lucrurile pe cari le dorim, atunci ambiţiosul şi avarul zac în cea mai cruntă sărăcie. La Bruyere S­OS Hot&rîlt: T' F' F‘nu are numai rezultate bune. Mai mul­te mesagii de S. O. S. fuse­seră primite de diferite vapoare; ele e­manau de la un vapor britanic făcând cursa Alexandria-Marsilia. Erau de un romantism comic. Echipagiul se revol­tase şi chiar operatorul de T. F- F. fu­sese amenințat să fie sugrumat. Baza navală din Malta trimise ime­diat trei distrugătoare. Or, după un mesagiu din Port-Said, nu se întâmplase nimic vaporului în chestiune, numai că operatorul de T. F. F. era atins de tulburări min­tale. Uriaşii... S’a anunţat d­in New . . . York că patru aere­a„ metal plane gigantice — cele mai mari din lume — care vor fi puse un lucru în şantier, vor reduce pe toa­te celelalte în stare de pitici. Aparţi­nând tipului zis cu aripa volantă­, vor avea 40 metri lărgime pe o egală lun­gime şi o înălţime de 10 metri. Se socoteşte că greutatea fiecărui a­­parat va fi de 72 tone. Va fi prevăzut cu 8 motoare de cel puţin 10000 cai pu­tere şi va putea purta maximum 260 pasageri, cu toate că e prevăzut să nu ia de obicei decât 60, cu un echipaj to­tal de 16 persoane. Se va dispune de 60 cabine cu paturi vaste şi confortabile saloane, o mare bucătărie electrică cu bufet, aparate e­­lectrice pentru îmbarcarea și debarca­rea bagajelor și mărfurilor. Aci se va putea citi, lutcra, flirt, face sport. Vor fi călători cari nu va mai vor să-l părăsească... Statuia unui prezider Statue de Yuan Chi Kai, premier prést dent de la Chine, dressée sur la muraille d Chine, aux environs de Peking. Die Statue des ersten chinesischen Präsi deuten Yuun Schi Kai, die auf der chine sischen Mieter bei Peking errichtet wurde Statuia lui Yuan­ Chi-Kai, primul prezident al Republicii chineze, așezată pe zidul chi­nezesc de lângă Peking.

Next