Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)

1913-01-03 / nr. 1

Pag. 2, muri noi, pentru a alege pe cel mai ducător la scop, pe cel mai scurt şi avantagios pentru el. Anul nou e oara omenirei. Indi­vidul singuratic ca şi individul colec­tiv, face o privire retrospectivă asupra trecutului, pentru a culege anumite în­văţături, în vederea unei mai bune progresări în viitor. Face un popas, se odihneşte, se întăreşte, meditând asupra celor din trecut. E aşa de uşor să cuprinzi cu privirea toate eveni­mentele, ce fac parte din domeniul trecutului, pe cât de greu e însă să le produci, să le creezi ! Numai un progres, ce să razimă pe trecut, poate să fie trainic şi du­rabil, aşa dară numai un popor, care ţine cont de învăţămintele trecutului poate privi cu încredere în viitor. »In natură nu sunt salturi« ziceau străbu­nii noştrii Romani. Va cauta şi foaia noastră, trecând acum pragul anului al cincilea de existen­ţă, să se facă tot mai vrednică de spriji­nul cetitorilor săi, oferindu-le îndru­mări, sfaturi, cari să corespundă exi­genţelor timpului de încercare, prin care trece întreg neamul românesc, cu atât mai mult, că îşi are înapoia ei o muncă de 4 ani, care o îndrep­tăim, sprijinitorilor, prietinilor, abonenţilor foaiei noastre. La mulţi ani fericiţi! XB. OLTEANUL Dela comitat. In 11 Ian. st. n. şi-a ţinut şedin­ţa sa regulată lunară comisiunea ad­ministrativă (consiliul municipal) co­­mitatenză. Diferiţi referenţi şi-au pre­zentat rapoartele îndatinate, cari nu au fost de o însămnătate deosebită. Dl Dr. And. Micu, fiscalul comi­tatului referează cauza esarandărei dreptului de pescuit pe Olt, care la propunerea dânsului să nimiceşte, de­oarece s’au făcut unele greşeli de for­mă, din partea aferentului. In afacerile şcolare, dl inspector Sztancsek referează cauzele întregirei salariilor de învăţători de la şcolile con­fesionale gr.-ort. din Corbi, Hăr­­seni şi Viştea de sus, propunân­­du-se ministrului darea întregirilor de salar cerute de la stat.­­ Să aprobează alegerea de învăţă­toare la şcoala comunală din Ţinţari, ca corespunzătoare recerinţelor legei. Cererea comunelor Porumbacul de jos şi de sus, Serata, Scorei şi Să­­cădate, ca oficiul poştal să fie mutat de la gară în comuna Porumbacul de jos, care a aflat aprobare, la întreagă comisiune, — să dă şi primpretorului din Arpaşul de jos, ca să-şi dea şi dânsul părerea,­­ apoi să înaintează In chestia reformei electorale s’a pronunţat oficios şi comitetul naţional, în întrunirea de Duminecă, exprimând în chestia aceasta voinţa şi dorinţa întreg poporului românesc din Ardeal şi Ungaria. * Adunări de protestare. Socialiştii, conform avizului de la centru, au aranjat Duminecă în toate părţile adunări de protestare contra proiectului lui Lukács—Tisza. S’a ţinut în Budapesta, în care referentul Wel­­ther a declarat, că nu e permis să devină lege proiectul. — Sufragiul uni­versal a fost promis în un mesagiu de tron şi de către trei guverne. Promisiu­nea trebue să se ţină, căci în caz con­trar vine greva în masă, greva generală, în toate părţile ţărei. Nr. 2. Războiul. Conflictul româno-bulgar. România a avisat puterile euro­pene încă la începutul răsboiului bal­canic, că la caz, când aliaţii vor eşi biruitori din luptă, ea va pretinde rectificarea graniţei de la sudul Dobro­­gei, rămasă şi azi deschisă spre bul­garia. Ministrul de interne al Românie., ei­d. Tache Ionescu a fost deci ex­­mis la reuniunea ambasadorilor din­ Londra, ca acolo să pertracteze com­* I r$- i'+Ă ■ *»T O- 1­0 0 ¡Vii» r

Next