Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1913-01-03 / nr. 1
Pag. 2, muri noi, pentru a alege pe cel mai ducător la scop, pe cel mai scurt şi avantagios pentru el. Anul nou e oara omenirei. Individul singuratic ca şi individul colectiv, face o privire retrospectivă asupra trecutului, pentru a culege anumite învăţături, în vederea unei mai bune progresări în viitor. Face un popas, se odihneşte, se întăreşte, meditând asupra celor din trecut. E aşa de uşor să cuprinzi cu privirea toate evenimentele, ce fac parte din domeniul trecutului, pe cât de greu e însă să le produci, să le creezi ! Numai un progres, ce să razimă pe trecut, poate să fie trainic şi durabil, aşa dară numai un popor, care ţine cont de învăţămintele trecutului poate privi cu încredere în viitor. »In natură nu sunt salturi« ziceau străbunii noştrii Romani. Va cauta şi foaia noastră, trecând acum pragul anului al cincilea de existenţă, să se facă tot mai vrednică de sprijinul cetitorilor săi, oferindu-le îndrumări, sfaturi, cari să corespundă exigenţelor timpului de încercare, prin care trece întreg neamul românesc, cu atât mai mult, că îşi are înapoia ei o muncă de 4 ani, care o îndreptăim, sprijinitorilor, prietinilor, abonenţilor foaiei noastre. La mulţi ani fericiţi! XB. OLTEANUL Dela comitat. In 11 Ian. st. n. şi-a ţinut şedinţa sa regulată lunară comisiunea administrativă (consiliul municipal) comitatenză. Diferiţi referenţi şi-au prezentat rapoartele îndatinate, cari nu au fost de o însămnătate deosebită. Dl Dr. And. Micu, fiscalul comitatului referează cauza esarandărei dreptului de pescuit pe Olt, care la propunerea dânsului să nimiceşte, deoarece s’au făcut unele greşeli de formă, din partea aferentului. In afacerile şcolare, dl inspector Sztancsek referează cauzele întregirei salariilor de învăţători de la şcolile confesionale gr.-ort. din Corbi, Hărseni şi Viştea de sus, propunându-se ministrului darea întregirilor de salar cerute de la stat. Să aprobează alegerea de învăţătoare la şcoala comunală din Ţinţari, ca corespunzătoare recerinţelor legei. Cererea comunelor Porumbacul de jos şi de sus, Serata, Scorei şi Săcădate, ca oficiul poştal să fie mutat de la gară în comuna Porumbacul de jos, care a aflat aprobare, la întreagă comisiune, — să dă şi primpretorului din Arpaşul de jos, ca să-şi dea şi dânsul părerea, apoi să înaintează In chestia reformei electorale s’a pronunţat oficios şi comitetul naţional, în întrunirea de Duminecă, exprimând în chestia aceasta voinţa şi dorinţa întreg poporului românesc din Ardeal şi Ungaria. * Adunări de protestare. Socialiştii, conform avizului de la centru, au aranjat Duminecă în toate părţile adunări de protestare contra proiectului lui Lukács—Tisza. S’a ţinut în Budapesta, în care referentul Welther a declarat, că nu e permis să devină lege proiectul. — Sufragiul universal a fost promis în un mesagiu de tron şi de către trei guverne. Promisiunea trebue să se ţină, căci în caz contrar vine greva în masă, greva generală, în toate părţile ţărei. Nr. 2. Războiul. Conflictul româno-bulgar. România a avisat puterile europene încă la începutul răsboiului balcanic, că la caz, când aliaţii vor eşi biruitori din luptă, ea va pretinde rectificarea graniţei de la sudul Dobrogei, rămasă şi azi deschisă spre bulgaria. Ministrul de interne al Românie., eid. Tache Ionescu a fost deci exmis la reuniunea ambasadorilor din Londra, ca acolo să pertracteze com* I r$- i'+Ă ■ *»T O- 10 0 ¡Vii» r