Opinia, iulie 1897 (Anul 1, nr. 51-77)
1897-07-22 / nr. 69
2 chi s’a acordat avantajiî comerţului japonez, totuşi nici Japonia nu poate pătrunde acolo decit cu încetul. Cu toate succesele sale, Japonia nu stă locului, declară marquisul interlocutorului seu. In armată, cu toate victoriile obţinute în ultimul resboi, Japonezii continuă a introduce toate înbunătăţirile introduse in armatele europene. Nu numai că-şi trimete ofiţerii săi în străinătate, ci Japonia şi-a creat, în ţară, şcoli militare şi de marină.* * * Marquisul de Ito despărţindu-se de interlocutorul său, declară că nu-i pare de loc rău de strădănuinţa ce a depus’o pentru modernizarea şi europenizarea ţărei sale. Şi nu-mi pare de loc rău, cu toate că am fost acuzat de revoluţionar. OPINII ŞI REFLECŢII CREŞTINIZM Hana Lupii, 28 ani, s’a botezat, pentru a se putea mărita cu gardianul V. Gavrilescu. Naş a fost M. Gafencu... Unul din cele mai superbe pasagii din „Viaţa lui Isus“ a lui Renan este capitolul al şaselea unde se vorbeşte de botezul lui Isus şi al ucenicilor săi în pustiu , unde se descrie viaţa şi abnegarea oamenilor acelor nomazi, pribegi, dar fascinaţi de o idee luminoasă. ...„Mulţămita lui Ioan botezul căpătă o mare vază. Isus se crezu dator să urmeze pilda lui: se boteză şi ucenicii lui făcură tot aşa şi dînşii. ...Iordanul se acoperi pe ambele maluri de botezători care predicau. Şcolarul devenia dascăl la rîndul său. Se născu pizmă şi imbold între ucenici. Acel al lui loan se plîngea şi de înmulţirea adepţilor tînăruluî din Galilea, aproape tot atlţia cît al bătrânului...“ Era ispita curată a unui vis frumos, era lumina nouă a unor învăţături necunoscute pînă atunci; era trezirea la o conştiinţă de datoriei —iar nici de cum speranţa vre-unui bun aevea, vre-uneî mulţămiri trupeşti, vre-unei fericiri pămînteşti.* * * Cetiţi Capit. XIX din Renan: „Cea dintâi generaţie creştină trăi numai şi numai din cuvinte şi vise. In preziua stîngeiei lumei tot ce putea sluji pentru prelungirea vieţei—era de prisos. Stăpînirea de averi era oprită. Tot ce încătuşa pe om de pămint, tot ce-l îndepărtă de cer—trebuia oprit. E adevărat că dintre ucenici cîţîva erau însuraţi, dar cei mai mulţi, de îndată ce se uniaţi cu secta, — rămîneau neînsuraţi. Celibatul era preţuit şi chiar în convieţuirea de sexe, cumpătarea era poruncită. — Peirea generaţiunilor era adesea semnul şi condiţia pentru a întră în împărăţia ceru rilor.“* * * Aşa era pe-atuncî. Şi astăzi cetirea rîndurilor acestora ne dă emoţii, ne dă impresia cu ei ratei resemnări,—care nu cunoaşte materializmul şi lăcomia. Platonică, dezinteresată, frumoasă aşa este epopeea creştinismului la început. Iar mai tîr-ziu istoria lungă se întunecă, se îngreuie, se însîngerează, se împrăştie, păstrînd încă, totuşi, aparenţa unei ţinte, scuza unei credinţi, tăria unui ideal, imaginea unei lupte, simpatia unei năzuinţe de stăpînire, dreptul unul trecut, mîndria unui cult. El răscoală noroade, trezeşte uri, mină spre cuceriri, înduşmăneşte monarhi, încaieră popoare, domneşte, îngrozeşte, persecută, înalţă temple şi aprinde ruguri. Tristis. Inundaţiile in Rusia —157 morţi— La Kertsch au fost inundaţiunî mari. Sunt 157 de morţi. Pană acum s’au găsit 16 cadavre; cele-l’alte se crede că au fost duse de apă în mare. FOIŢA ZIARULUI „OPINIA" ORFANI! PARTEA I-a CELE DOUĂ SURORI Aşa statură faţă ’n faţă timp de cîteva secunde plin! de dispreţ unul pentru altul, cînd baronul începu iar : — Am să te fac bucăți!... Voesc să’ mîce! Iertare în genunchi!... da în genunchi ! strigă el de se cutremură casă. Și din nou o apucă și într’o luptă luptă turbată voi s’o strivească. Adriana se sbătea ca prada unei fiare și, cu vocea stinsă și întretăiată murmură: O, poţî să mă omor!! Dar pentru că m’a! silit, voîu vorbi, şi veî cunoaşte pe mizerabilul pe care l’am pălmuit cu refuzul meu... pe nemernicul pe care mi l’aî ales de barbat ! Căc! dacă acest om care e cel maî maî păcetos şi cel din urmă dintre oameni, ar fi avut cel maî mic sentiment de datorie, de lealitate și de onoare, nu țî-ar fi cerut mîna mea, ci acea a suroreî mele... acea a Yvonne!! Baconul deodată o lăsă și o privi uimit. — Da, cea a Yvonne! care a fost victima sa, după cum voia să devin și ea la rîndul meu victima nelegiuire! sale. Da, a trebuit să ceară pe cea a Yvonne! pe care a tradat-o și a părăsit-o în chipul cel mal laș după ce’î făcuse cele maî frumoase promisiunî și cele maî sfinte jurăminte !... Și ea, nenorocita, din pricina luî era să moară, din pricina luî a înebunit! Dacă alesul d-tale ar fi avut inimă, micul Maurice, pe care l’a! alungat, după cum a! alungat pe mama sa, s’ar fi numit Maurice de Guérande şi nu Maurice de Chancel. El e tatăl luî ! şi totuşî l’a sacrificat după cum a jertfit pe ceialaltă fiică a d-tale! Şi asta era acea femeie la care tot chema copilul la primărie... Era Yvonna fiica d-tale, sora mea, în chinurile agonieî, prada acestui nelegiuit !.... Şi eu, nenorocita, umblînd să caut pe metresa aceluia căruia mă dăduse şî, am recunoscut pe sora mea... O, de a fi văzut-o in acea mizerie, era să’î iert! toaîe!... Căcî şi ea e copila d-tale, şi tear fi înduioşat... îşi sacrificase frumuseţa, tinereţa, vieaţa acestui nemernic de care se lepădase şi familia lui de desfrînat şi fără omenie ce era. Şi el a lăsat-o !... Sermana Yvonna ! Şi dacă apoi a umblat după mine, e că eram bogată, aveam o moştenire care i-ar fi înlesnit toate infamiile, toate desfrînările!... Aşa stau lucrurile, şi d-ta voiai să mă sileşti cu orî ce preţ să devin soţia luî. Aî hotărît această căsătorie, te-aî învoit, a promis totul fără să mă întrebi macar. Eu m’aş fi supus, cu toate că nu iubeam, speram cel puţin că voia avea a face cu un om de onoare şi voia putea cel puţin săstimez... Dar acum ce zicî de această unire monstruoasă care s’ar fi putut face cu toate prevederile şi severitatea d-tale!... M’ai silit să’ţî destăinuesc toate aceste, acum poţî să’ţî contemplezî opera. Intr’un singur lucru aş maî putea găsi astăzî fericirea tinereţe! mele, dacă aî ierta pe Yvonna, dacă mizeria ei tear înduioșa pe cît a trebui să te revolte infamia aceluia care a vrut să’șî bată joc de numele tau, de copiii tăî !... Dacă aî ierta pe Yvonna, dacă aș putea s’o am lingă mine, dacă aî readuce-o acasă, s’ar vindeca... O, de sigur s’ar vindeca, căci, dacă e un Dumnezeu în cer, n’ar putea să maî lovească întrînsa, după ce a încercat-o în atîta nenorociri! Ar recunoaşte locul unde a fost fericită, unde şi-a făcut copilăria, ar recunoaşte lucrurile ce-î sunt familiare şi încet încet, judecata i-ar reveni! Şi noî vom avea gloria de-a fi scăpat-o. — Iart-o tată, in numele mame! meleu. Baronul tresări deodată şi ochii îî scînteiară! — In numele mame! noastre te rog s’o ierţi. — Destul! zise cu asprime baronul! — Tată! — Desul, îţî spun, nu’mî maî vorbi de Yvonna, nu’mî maî vorbi de mama ta! — Să nu’ţî maî vorbesc de mamă?... — Nu’ţî dau voie să vorbeşti de dînsa, aî înţeles ! Gîndeşte-te la dînsa, dacă’ţî place, dute de îngenunchi, pe mormîntul eî, roagă-te, ia ce vrei, dar faţă cu mine să nu maî pronunţi numele eî, nicî odată, dar nicî odată !... — Tată, vorbele tale mă înspăimîntă, nu înțeleg ! — Vei înțelege altă dată.... Baronul se plimba prin odaie, enervat, palid, cu fața contractată, cu privirea cruntă, apoî veni drept spre Adriana care reluase înlemnită. (va urma) 45 OPINIA IN SLANIC Lumea în Slănic e foarte multă. Toate otelurile slnt pline şi zilnic sosesc pasageri, care se împart pe la vile. Dacă viaţa aceasta ar fi început de la 1 Iulie, n’ar fi fost nimic de zis asupra Slănicului anul acesta, căci toţi ar fi fost în cîştig. Epitropia cu oţelurile şi băile, antreprenorii cu cazinul şi birturile, în fine toată suflarea ar fi lăudat pe Domnul. Acum cînd lume e în deajuns, s’au glndit unii şi la întrebarea unor serii de petreceri, făcîndu-se anumit program după zile şi oare. Iniţiatorul acestui program de petrecere este generalul-literat Bengescu Dabija. Iată In trăsături generale spiritul acestui program. Dimineţele se lasă libere pentru băi, afară de Slmbăta cînd se va face escursiune pe Puf, de la 9 dim.,tic care luîndu-şi dejunul pe socoteala sa. Deamiezile de la 2- 4 muzică la Salon, recitări de versuri, conferinţe şi acompaniment de vioare şi canto. Printre persoanele care vor lua parte activă se semnalează : D-rele Robescu (piano) D-ra Vasiliu (piano), D-l Lefter Dimitrescu (piano, recitări), D-l Nigel Rădulescu (recitări), Bacalogu și Ed. Sion (vioară). Vineri se va face fotografiarea pe treptele teatrului. In alte deamieze preumblări la trei Fagi; joi, popicărie. Serile, dans în sala Teatrului. Teatru sart primblare cu făclii la cascadă. Duminica însă, cînd e şi hramul bisericei din Parc şi patronul Slănicului, fiind ziua împărţitorului de fulgere, tunete şi trăsnete, proorocul Ilie Tesviteanul programul prevede: Horă, furit, bătute cu poporul în parc de la 11—3 p. m. Dimineaţa rugă în biserică, tedeum pentru vindecarea Alteţei sale Regale Principele Ferdinand, apoi se va trimete o telegramă din partea obştiei vizitatorilor Slănicului cătră Principesa Maria ca semn de adînc respect al poporului aflător la băi. In sara de 26 Iulie va fi un mare bal, cu cotilion şi joc de artificii până în ziuă. Iată un frumos program, a cărui îndeplinire atîrnă de la prea puternicul cojoc al lui Ilie proorocul. In vederea aceasta, publicul a născocit una bună. Pe toţi preoţii aflători la cură în Slănic i-a pus publicul să facă dimineţele acartist şi rugi la biserică pentru îndreptarea vremii, iar duducile şi cuconiţele, cari ţin cu trup şi suflet la petreceri vor da dimineţe regulat leturghii la biserică, pentru ca din buze nevinovate să roage bunul şi milostivul D-zeu să se îndure pentru gloata muritorilor din Slănic. Cred că sfinţii înduioşaţi de atîta rugă şi cucernicie afi hotârît a Interveni pe lingă Maica D-lui, şi dlnsa cătră prea blîndul Isus, ca să dee vreme bună în Slănic, duducilor să le sorocească cîte cu un mire şi aşa Inălţînd toţi rugile cătră ceriuri să putem petrece pe 20 Iulie, aşa cum locul şi publicul voeşte. Iar tu iubite cetitor, din orice ungher al ţării şi lumii vei fi, uneşte ruga ta ca să fie frumos şi senin in ziua de 20 Iulie. Drumeţul. Inundaţiile în Silezia Breslau Pagubele cauzate de inundaţii în Silezia sunt foarte mari şi se urcă la mai multe milioane de mărci. Primăria din Loebtan s’a surpat în urma inundaţiilor, sunt mai multe victime. d sjfl^sAreu 21 Iulie 1897 Hotel Traian. Sen George, propr. Botosaul, S. Hatti, inspector, Bucureşti; I. Palladi, propr. Ungheni; S. Grünstein, comerciant, Paşcani; I. Petrescu, inginer, Bucureşti; M-me Carp, propr. jud. Iaşi; D. Rănişteanu, avocat, Brăila ; Guion, inginer, Brăila ; I. Petrescu, inginer, Bucureşti; H. Schiff, voiajor, Hamburg; R. Deutsch, voiajor, Keilen; N. Naftali, prop. Roman; M. Nadler, voiajor, Bucureşti. Hotel Bucu. M. Lazar, Bucureşti; Dr. Fior, Roman; L. Ştefanide, Bârlad; T. Nicolescu Bucureşti; A. Bontăş, Folticeni; D. Halpern, Bucureşti. OPINIA Accidente de drum de fer Lintz. — In urma inundaţiunilor, un tren a căzut de pe înălţimea unui rambleu lângă staţia Kremsmünster în Austria de sus. Şeful trenului şi mecanicul au fost omorîţi. Un amploiant al gării a fost rănit.* * # Salzburg. — Un tren de călători a deraiat între Hahwang şi Seekirchen. Trenul a căzut de pe înălţimea unui rambleu. Mecanicul a fost omorât, fochistul este grav rănit. Nici un călător n’a fost rănit. Tratativele de pace Indemnitatea pentru pagubele cauzate proprietăţilor private în timpul rezbelului greco-turc a fost regulată de preliminările de pace în mod ca această chestiune să devie obiectul unei înţelegeri reciproce. Dacă s’ar produce diverginţe, arbitragiul celor două puteri va tranşa neînţelegerea.* Se anunţă din Atena ziarului «Times» că guvernul grec îşi dă cele mai mari silinţe spre a putea plăti primul vărsămănt de indemnitate de resbel. * Vorbind de ultimele negocieri în privinţa păcei, «Fremdenblatt» face să reiasă atitudinea Germaniei în ceia ce priveşte controlul finanţelor Greciei şi declară că atitudinea sa este pe deplin justificată. Baronul de Calice s’a asociat de îndată cu propunerile colegului său german, apoi şi Rusia a dat adesiunea sa. Nu e nici un motiv pentru ca celelalte Puteri să facă opoziţie acestor propuneri şi este în interesul Greciei şi al Turciei de a primi propunerile Puterilor mediatoare. Scrisori din Văratec IV Iubite prietine, Pe la noi se duce o adevarată viaţă de mănăstire şi tu, dragul meu, dacă vrei să vii, după cum mi-ai scris, să-ţi iasă din minte că vei avea pe aici distracţiile, atît de iubite de tine, de prin oraş, zi adio! bereriilor şi schimbă-le bucuros cu frumoasele şi sănătoasele păduri de brad; în locul sgomotului de pe acolo, veî avea liniştea de aici; ininfectul şi microbosul aer îl veî schimba cu un altul dulce, plăcut şi sănătos. Dacă îţi convine o asemenea viaţă—după cum cred— grăbeşte-te şi vino cît mai curind. Des de dimineaţă încă, avîndu-mă ca tovarăş vom merge prin pădure şi ne vom lasa rătăciţi pin ce soarele în neobosita sa mişcare, ajuns „drept inimă“, ne va arata calea cea mai scurtă spre casă. Şi e aşa de plăcut să te rătăceşti prin pădurea noastră de brad ! Vei asculta cu drag freamătul ei particular cum se îngînă cu murmurul de cristal al isvoraşului limpede din vale şi vei lăsa lacomii plămîî să aspire aerul atît de prielnic de care sînt atît de doriţi! Dacă timpul îţi va fi favorabil, vei putea face şi escursiuni prin munţi şi anume prin Ciungi la stîncoasa şi tăinuita Silita, la Secul cel bogat în... păstrăvi şi la sfinta monastire Neamţul satt dacă mi-ţi place să te „deranjezi“ prin munţi, vei face primblări cu trăsura la Agapia satt Oglinzi la Piatra satt Bălţăteştî, unde dacă îţi place, vei putea dansa fiind baluri săptămînale ori, dacă mai ferbe în vinele şi arterele tale sînge de Roman, te vei duce pînă la catedra Neamţului, unde îngînat de cucuvaele şi stancele ce o locuesc, vei putea ţinea un discurs patriotic, vei putea insulta ori cit pe Unguri, fiind aproape sigur că 1111 veî fi forţat să le cer „şi îî reise“. In fine, dacă nu-ţi place nici să umbli, nici să faci excursii, te sfătuesc să-ţi aduci cărţi de cetit, satt mai bine ştii ce ?—adu-ţi cărţi de joc, vei găsi mulţi amatori — Ori cum ar fi, n’o să-ţi pară rătt că vei sta cîteva zile Î11 aceste locuri, sfinte prin poziţia şi sănătatea aerului lor. Te aştept al ttttt Hilari* M-rea Văratec 19 Iulie ----------————t-o-———--------------- De peste Munţi —Din Tribuna— Congresul bisericei naţionale române M. S. împăratul cu înalta sa revoluţiune din 13 Iulie st. n. a. c. a luat la cunoştinţă de notificarea făcută din partea Mitropoliei bisericei naţionale gr.-ort.-romăne, că congresul acestei biserici va fi convocat pe 1/13 octombrie 1897 la Sibiu. Prin urmare, congresul se va întruni la terminul indicat. Călătoria lui Andree Stockholm 30 Iulie. Nordenfjöld declară de prostească afirmaţiunea că balonul lui Andrée ar fi fost îndreptat de vînturi înspre Marea albă şi că acolo s’ar fi nenorocit. Dr. Eckholm e de aceiaşi părere; el găseşte stranie purtarea căpitanului Dortrecht care n’a analizat maî de aproape, presupusele sfărămăturî din balonul lui Andrée. Eckholm propune trimeterea unei expediţiunî de cercetare de la Bardo spre Marea Albă.* * * Din Tromsö se telegrafiază luî Aftondbladet ca 11 vapoare au transversat azî Bardo. Consulul Aagaard a invitat pe căpitanii acestor vapoare de a face cercetări, maî cu seamă în apele dintre 69 grade latitudine și 35 longitudine. INFORMAŢII De la Sinaia M. Sa Regele a fost încunoştiinţat de împăratul Frantz Iosef, că în cursul lunei August presumptivul Moştenitor al Austro- Ungariei, Archiducele Frantz Ferdinand, va merge, pentru citeva ore, la Sinaia să viziteze pe A. S. R. Principele Romîniei. Vizita avînd un caracter cu totul intim, nu se va face nici o primire oficială prcaducelui Frantz Ferdinand. * * * In ziua de 2 August va sosi la Sinaia A. S. I. şi R. marea Ducesă de Coburg, mama A. S. R. Prinţesa Maria, şi va sta la castelul Peleş până la întoarcerea MM. II. Regele şi Regina din Străinătate. * * * A. S. Principele Carol, fratele A. S. R. Prinţului Ferdinand, va veni în Sinaia la 15 August, şi va sta acolo o lună. * * * A doua sau a treia zi după plecarea prinţului Ferdinand al Bulgariei, MM. LL. Regele şi Regina vor pleca din ţară. MM. LL. se vor duce prin Viena la Ischl, unde vor face o vizită M. S. Împăratului Francisc-Iosif. De la Ischl Suveranii vor merge la Zell-am-See, unde vor rămîne opt zile, cînd vor pleca la Ragaz. M. S. Regele va rămîne la Ragaz o lună de zile, iar M. S. Regina se va duce la Wied. Vizita Principelui Bulgariei Programul primirea prinţului Ferdinand la Sinaia nu este încă definitiv stabilit, deoarece nu se cunoaște era sosire a Principelui. * Colonia bulgară din Capitală, a delegat pe d-nii D. Iwanov, Cristu Puliev și Iordan Hagi Dimitriev să salute în gara Sinaia pe principele Ferdinand. * Știrea că Principele Bulgariei va vizita şi Capitala este neexactă. La plecarea sa din Sinaia va trece prin gara Filaret la Giurgiu. * Se mai desminte, de asemenea, ştirea cum că principele Bulgarie! nu va fi însoţit de miniştri în vizita sa. Iată persoanele care vor însoţi pe Principele Bulgarie! în călătoria la Sinaia: Dr. Stoilow președintele consiliuluî de miniştri; Ivanov, ministru de rezbel; Contele de Bourboulon, mareşalul curte; Georges Wernatza, şeful protocolului ministrului de externe; Planenstill, secretarul privat al Principelui. Dd. George Vasiliu, redactor al Epoceî, Jules Brun, publicist şi general Gorjail se află în oraş. In urma consultului celor 2 avocaţi, cari opinează că primăria este datoare să dispue analizarea apelor din sursele ce- au fost indicate de d. Paianu, primăriul a intervenit sămbătă, pe lingă direcţia institutului bacteorologic pentru analizarea acestor ape. Direcţiunea a însărcinat cu a-Aceasta pe d. dr. Isebell care, împreună cu chimistul comunal, d. Şumulcaiul, vor merge la cele 50 izvoare spre a lua probele de apă. In acest chip, d. Paianu a pus administraţia într'o splendidă Incurcată, datorită tot faptuluî că contractul încheiat cu d. Paianu, ie o halima și o nerozie juridică. In contract se prevede, în adevăr, că orî ce sursă «le apă va fi indicată primăriei, dlnsa este s datoare a dispune analizarea apei și a comunica rezultatul, pănă in 50 zile. D. Paianu, ca să dovedească a«lministraţiei cum îşi bate joe «le «Husa, a comunicat, «le odată, 50 «le surse, aflătoare în 50 «le locuri «diferite. Este cu putinţă ca o asemenea lucrare uriaşă să se isprăvească în 50 zile? Ve«teţi de aci procesul şi daunele. Succesiunea Pereţ.—Legatul pentru minister.—Gheşeftul d-lui Sihleanu.— Casa şcoalelor. Starea de descompunere în care se află nu împedică pe colectivişti de a continua cu exercitarea meseriei lor cunoscide. Fiecare zi aduce cîte un nou gheşeft şi nimic nu împedică ca buna-voitoare muşama să se tot întindă. Avem pentru astăzi un nou gheşeft, al cărui erou ie d. St. Sihleanu, secretarul general al ministerului de instrucţie. Un gheşeft colectivist¥ Fabrica de bere „Zimbru“ Face zilnic expediţiune în provincie şi oraş la particulari şi debitanţi. Pentru preţul curent şi condiţiunele expediţiunea a se adresa administraţiunei fabrice! strada Păcurari No. 91. Se debitează cu pahare în oraş numai la „Berăria Centrală“ şi „Grădina Zimbru“. - - - + Visitaţi, vă rog, magasinul meu Str. Lăpuşneanu No. 29. Unde găsim spre vînzare cu preţuri modeste şi în rate un bogat asortamentE VELOCIPEDE DE SIGURANŢA DIN ANGLIA ŞI GERMANIA Deposit de maşine de cusut, accesorii de velocipede şi maşine de cusut. Cu toată stima.GOLD „Progresul“ , Iaşi Str. Lăpuşneanu No. 21. ------ - Aduc la cunoştinţa Onor. Public că în atelierul meu see confecționează încălţăminte, pentru domni doamn şi copii, din materialele cele mai fine. Comenzile se efectuează prompt şi cu preţ moderat, cu stimă N. RADOEVICI