Opinia, iulie 1897 (Anul 1, nr. 51-77)

1897-07-22 / nr. 69

2 chi s’a acordat avantajiî comerţului ja­ponez, totuşi nici Japonia nu poate pă­trunde acolo de­cit cu încetul. Cu toate succesele sale, Japonia nu stă locului, declară marquisul interlocutorului seu. In armată, cu toate victoriile obţi­nute în ultimul resboi, Japonezii continuă a introduce toate înbunătăţirile introduse in armatele europene. Nu numai că-şi trimete ofiţerii săi în străinătate, ci Ja­ponia şi-a creat, în ţară, şcoli militare şi de marină.* * * Marquisul de Ito despărţindu-se de in­­terlocutorul său, declară că nu-i pare de loc rău de strădănuinţa ce a depus’o pentru modernizarea şi europenizarea ţărei sale. Şi nu-mi pare de loc rău, cu toate că am fost acuzat de revoluţionar. OPINII ŞI REFLECŢII CREŞTINIZM Hana Lupii, 28 ani, s’a botezat­, pentru a se putea mărita cu gar­dianul V. Gavrilescu. Naş a fost M. Gafencu... Unul din cele mai superbe pasagii din „Viaţa lui Isus“ a lui Renan este capitolul al şaselea unde se vorbeşte de botezul lui Isus şi al uce­nicilor săi în pustiu , unde se descrie viaţa şi abnegarea oamenilor acelor nomazi, pribegi, dar fascinaţi de o idee luminoasă. ...„Mulţămita lui Ioan botezul căpătă o mare vază. Isus se crezu dator să urmeze pilda lui: se boteză şi ucenicii lui făcură tot aşa şi dînşii. ...Iordanul se acoperi pe ambele maluri de botezători care predicau. Şcolarul devenia das­căl la rîndul său. Se născu pizmă şi imbold între ucenici. Acel al lui loan se plîngea şi de înmulţirea adepţilor tînăruluî din Galilea, a­­proape tot atlţia cît al bătrânului...“ Era ispita curată a unui vis frumos, era lu­mina nouă a unor învăţături necunoscute pînă atunci; era trezirea la o conştiinţă de datoriei —iar nici de cum speranţa vre-unui bun aevea, vre-uneî mulţămiri trupeşti, vre-unei fericiri pămînteşti.* * * Cetiţi Capit. XIX din Renan: „Cea dintâi generaţie creştină trăi numai şi numai din cuvinte şi vise. In preziua stîngeiei lumei tot ce putea sluji pentru prelungirea vie­­ţei—era de prisos. Stăpînirea de averi era o­­prită. Tot ce încătuşa pe om de pămint, tot ce-l îndepărtă de cer—trebuia oprit. E adevărat că dintre ucenici cîţî­va erau însuraţi, dar cei mai mulţi, de îndată ce se uniaţi cu secta, — rămîneau neînsuraţi. Celibatul era preţuit şi chiar în convieţuirea de sexe, cumpătarea era poruncită. — Peirea generaţiunilor era adesea semnul şi condiţia­ pentru a întră în împărăţia ceru­­ rilor.“* * * Aşa era pe-atuncî. Şi astă­zi cetirea rînduri­­lor acestora ne dă emoţii, ne dă impresia cu ei ratei resemnări,—care nu cunoaşte materializ­­mul şi lăcomia. Platonică, dezinteresată, frumoasă aşa este epopeea creştinismului la început. Iar mai tîr-­ziu istoria lungă se întunecă, se îngreuie, se în­­sîngerează, se împrăştie, păstrînd încă, totuşi, aparenţa unei ţinte, scuza unei credinţi, tăria unui ideal, imaginea unei lupte, simpatia unei năzuinţe de stăpînire, dreptul unul trecut, mîn­­dria unui cult. El răscoală noroade, trezeşte uri, mină spre cuceriri, înduşmăneşte monarhi, încaieră popoare, domneşte, îngrozeşte, persecută, înalţă temple şi aprinde ruguri. Tristis. Inundaţiile in Rusia —157 morţi— La Kertsch au fost inundaţiunî mari. Sunt 157 de morţi. Pană acum s’au gă­sit 16 cadavre; cele-l’alte se crede că au fost duse de apă în mare. FOIŢA ZIARULUI „OPINIA" ORFANI! PARTEA I-a CELE DOUĂ SURORI Aşa statură faţă ’n faţă timp de cîte­­va secunde plin! de dispreţ unul pentru altul, cînd baronul începu iar : — Am să te fac bucăți!... Voesc să’ mî­ce! Iertare în genunchi!... da în ge­nunchi ! strigă el de se cutremură casă. Și din nou o apucă și într’o luptă lup­tă turbată voi s’o strivească. Adriana se sbătea ca prada unei fiare și, cu vo­cea stinsă și întretăiată murmură: O, poţî să mă omor!! Dar pentru că m’a! silit, voîu vorbi, şi veî cunoaşte pe mi­zerabilul pe care l’am pălmuit cu refu­zul meu... pe nemernicul pe care mi l’aî ales de barbat ! Căc! dacă acest om care e cel maî maî păcetos şi cel din urmă dintre oa­meni, ar fi avut cel maî mic sentiment de datorie, de lealitate și de onoare, nu țî-ar fi cerut mîna mea, ci acea a suro­­reî mele... acea a Yvonne!! Baconul deodată o lăsă și o privi ui­mit. — Da, cea a Yvonne! care a fost vic­tima sa, după cum voia să devin și ea la rîndul meu victima nelegiuire! sale. Da, a trebuit să ceară pe cea a Yvon­ne! pe care a tradat-o și a părăsit-o în chipul cel mal laș după ce’î făcuse cele maî frumoase promisiunî și cele maî sfin­te jurăminte !... Și ea, nenorocita, din pricina luî era să moară, din pricina luî a înebunit! Dacă alesul d-tale ar fi avut inimă, micul Maurice, pe care l’a! alungat, du­pă cum a! alungat pe mama sa, s’ar fi numit Maurice de Guérande şi nu Mau­rice de Chancel. El e tatăl luî ! şi totuşî l’a sacrificat după cum a jertfit pe ceialaltă fiică a d-tale! Şi asta era acea femeie la ca­re­ tot chema copilul la primărie... Era Yvonna fiica d-tale, sora mea, în chinu­rile agonieî, prada acestui nelegiuit !.... Şi eu, nenorocita, umblînd să caut pe metresa aceluia căruia mă dăduse­ şî, am recunoscut pe sora mea... O, de a­ fi văzut-o in acea mizerie, era să’î iert! toaîe!... Căcî şi ea e copila d-tale, şi te­ar fi înduioşat... îşi sacrificase frumuse­ţa, tinereţa, vieaţa acestui nemernic de care se lepădase şi familia lui de des­­frînat şi fără omenie ce era. Şi el a lă­sat-o !... Sermana Yvonna ! Şi dacă apoi a umblat după mine, e că eram bogată, aveam o moştenire care i-ar fi înlesnit toate infamiile, toate desfrînările!... Aşa stau lucrurile, şi d-ta voiai să mă sileşti cu orî ce preţ să devin soţia luî. Aî hotărît această căsătorie, te-aî învoit, a­ promis totul fără să mă întrebi ma­­car. Eu m’aş fi supus, cu toate că nu­ iubeam, speram cel puţin că voia avea a face cu un om de onoare şi voia pu­tea cel puţin să­­stimez... Dar acum ce zicî de această unire monstruoasă care s’ar fi putut face cu toate prevederile şi severitatea d-tale!... M’ai silit să’ţî destăinuesc toate aceste, acum poţî să’ţî contemplezî opera­­. Intr’un singur lucru aş maî putea gă­si astă­zî fericirea tinereţe! mele, dacă aî ierta pe Yvonna, dacă mizeria ei te­ar înduioșa pe cît a trebui să te revol­te infamia aceluia care a vrut să’șî bată joc de numele tau, de copiii tăî !... Da­că aî ierta pe Yvonna, dacă aș putea s’o am lingă mine, dacă aî readuce-o acasă, s’ar vindeca... O, de sigur s’ar vindeca, căci, dacă e un Dumnezeu în cer, n’ar putea să maî lovească întrînsa, după ce a încercat-o în atîta nenorociri! Ar recunoaşte locul unde a fost fericită, unde şi-a făcut copilăria, ar recunoaşte lucrurile ce-î sunt familiare şi încet în­cet, judecata i-ar reveni! Şi noî vom a­­vea gloria de-a fi scăpat-o. — Iart-o tată, in numele mame! me­le­u. Baronul tresări deodată şi ochii îî scînteiară! — In numele mame! noastre te rog s’o ierţi. — Destul! zise cu asprime baronul! — Tată! — Desul, îţî spun, nu’mî maî vorbi de Yvonna, nu’mî maî vorbi de mama ta! — Să nu’ţî maî vorbesc de mamă?... — Nu’ţî dau voie să vorbeşti de dîn­­sa, aî înţeles ! Gîndeşte-te la dînsa, da­­că’ţî place, dute de îngenunchi, pe mor­­mîntul eî, roagă-te, ia ce vrei, dar faţă cu mine să nu maî pronunţi numele eî, nicî odată, dar nicî odată !... — Tată, vorbele tale mă înspăimîntă, nu înțeleg ! — Vei înțelege altă dată.... Baronul se plimba prin odaie, ener­vat, palid, cu fața contractată, cu pri­virea cruntă, apoî veni drept spre A­­driana care reluase înlemnită. (va urma) 45 OPINIA IN SLANIC Lumea în Slănic e foarte multă. Toate otelurile slnt pline şi zilnic sosesc pasageri, care se împart pe la vile. Dacă viaţa aceasta ar fi început de la 1 Iulie, n’ar fi fost ni­mic de zis asupra Slănicului anul acesta, căci toţi ar fi fost în cîştig. Epitropia cu oţelurile şi băile, antreprenorii cu cazinul şi birturile, în fine toată suflarea ar fi lăudat pe Domnul. Acum cînd lume e în de­ajuns, s’au glndit unii şi la întrebarea unor serii de petreceri, făcîndu-se anumit program după zile şi oare. Iniţiatorul acestui program de petrecere este generalul-literat Bengescu Dabija. Iată In trăsături generale spiritul acestui pro­gram. Dimineţele se lasă libere pentru băi, afară de Slmbăta cînd se va face escursiune pe Puf, de la 9 dim.,­tic care luîndu-şi dejunul pe socoteala sa. Deamiezile de la 2- 4 muzică la Salon, re­citări de versuri, conferinţe şi acompaniment de vioare şi canto. Printre persoanele care vor lua parte ac­tivă se semnalează : D-rele Robescu (piano) D-ra Vasiliu (piano), D-l Lefter Dimitrescu (piano, recitări), D-l Nigel Rădulescu (re­citări), Bacalogu și Ed. Sion (vioară). Vineri se va face fotografiarea pe treptele teatru­lui. In alte deamieze preumblări la trei Fagi; joi, popicărie. Serile, dans în sala Tea­trului. Teatru sart primblare cu făclii la cascadă. Duminica însă, cînd e şi hra­mul bisericei din Parc şi patronul Slă­­nicului, fiind ziua împărţitorului de fulgere, tunete şi trăsnete, proorocul Ilie Tesviteanul programul prevede: Horă, f­uri­t, bătute cu poporul în parc de la 11—3 p. m. Dimineaţa rugă în biserică, tedeum pentru vindecarea Alteţei sale Regale Principele Ferdinand, apoi se va trimete o telegramă din partea obştiei vizitatorilor Slănicului cătră Princi­pesa Maria ca semn de adînc respect al poporului aflător la băi. In sara de 26 Iulie va fi un mare bal, cu cotilion şi joc de ar­tificii până în ziuă. Iată un frumos program, a cărui îndepli­nire atîrnă de la prea puternicul cojoc al lui Ilie proorocul. In vederea aceasta, publicul a născocit una bună. Pe toţi preoţii aflători la cură în Slănic i-a pus publicul să facă dimineţele acartist şi rugi la biserică pentru îndrepta­rea vremii, iar duducile şi cuconiţele, cari ţin cu trup şi suflet la petreceri vor da di­­mineţe regulat leturghii la biserică, pentru ca din buze nevinovate să roage bunul şi mi­lostivul D-zeu să se îndure pentru gloa­ta muritorilor din Slănic. Cred că sfin­ţii înduioşaţi de atîta rugă şi cucernicie afi hotârît a Interveni pe lingă Maica D-lui, şi dlnsa cătră prea blîndul Isus, ca să dee vreme bună în Slănic, duducilor să le sorocească cîte cu un mire şi aşa Inălţînd toţi rugile cătră ceriuri să putem petrece pe 20 Iulie, aşa cum locul şi publicul voeşte. Iar tu iubite cetitor, din ori­ce ungher al ţării şi lumii vei fi, uneşte ruga ta ca să fie frumos şi senin in ziua de 20 Iulie. Drumeţul. Inundaţiile în Silezia Breslau Pagubele cauzate de inundaţii în Si­lezia sunt foarte mari şi se urcă la mai multe milioane de mărci. Primăria din Loebtan s’a surpat în urma inundaţiilor, sunt mai multe victime. d sjfl^sAreu 21 Iulie 1897 Hotel Traian. Sen George, propr. Botosaul, S. Hatti, inspector, Bucureşti; I. Palladi, propr. Ungheni; S. Grünstein, comerciant, Paşcani; I. Petrescu, ingi­ner, Bucureşti; M-me Carp, propr. jud. Iaşi; D. Rănişteanu, avocat, Brăila ; Gu­­ion, inginer, Brăila ; I. Petrescu, inginer, Bucureşti; H. Schiff, voiajor, Hamburg; R. Deutsch, voiajor, Keilen; N. Naftali, prop. Roman; M. Nadler, voiajor, Bu­cureşti. Hotel Bucu­. M. Lazar, Bucureşti; Dr. Fior, Roman; L. Ştefanide, Bârlad; T. Nicolescu Bucureşti; A. Bontăş, Fol­­ticeni; D. Halpern, Bucureşti. OPINIA Accidente de drum de fer Lin­tz. — In urma inundaţiunilor, un tren a căzut de pe înălţimea unui ram­bleu lângă staţia Kremsmünster în Aus­tria de sus. Şeful trenului şi mecanicul au­ fost omorî­ţi. Un amploiant al gării a fost rănit.* * # Salzburg. — Un tren de călători a deraiat între Hahwang şi Seekirchen. Trenul a căzut de pe înălţimea unui ram­bleu. Mecanicul a fost omorât, fochistul este grav rănit. Nici un călător n’a fost rănit. Tratativele de pace Indemnitatea pentru pagubele cauzate proprietăţilor private în timpul rezbelu­lui greco-turc a fost regulată de preli­minările de pace în mod ca această ches­tiune să devie obiectul unei înţelegeri reciproce. Dacă s’ar produce diverginţe, arbitragiul celor două puteri va tranşa neînţelegerea.* Se anunţă din Atena ziarului «Times» că guvernul grec îşi dă cele mai mari silinţe spre a putea plăti primul vărsă­­mănt de indemnitate de resbel. * Vorbind de ultimele negocieri în pri­vinţa păcei, «Fremdenblatt» face să re­iasă atitudinea Germaniei în ceia ce pri­veşte controlul finanţelor Greciei şi dec­lară că atitudinea sa este pe deplin jus­tificată. Baronul de Calice s’a asociat de îndată cu propunerile colegului său german, apoi şi Rusia a dat adesiunea sa. Nu e nici un motiv pentru ca cele­lalte Puteri să facă opoziţie acestor pro­puneri şi este în interesul Greciei şi al Turciei de a primi propunerile Puterilor mediatoare. Scrisori din Văratec IV Iubite prietine, Pe la noi se duce o adevarată viaţă de mănăstire şi tu, dragul meu­, dacă vrei să vii, după cum mi-ai scris, să-ţi iasă din minte că vei avea pe aici distracţiile, atît de iubite de tine, de prin oraş, zi adio! bereriilor şi schimbă-le bucuros cu frumoasele şi sănă­toasele păduri de brad; în locul sgom­otului de pe acolo, veî avea liniştea de aici; in­­infectul şi microbosul aer îl veî schimba cu un altul dulce, plăcut şi sănătos. Dacă îţi convine o asemenea viaţă—după cum cred—­ grăbeşte-te şi vino cît mai curind. Des de di­mineaţă încă, avîndu-mă ca tovarăş vom merge prin pădure şi ne vom lasa rătăciţi pin ce soarele în neobosita sa mişcare, ajuns „drept inimă“, ne va arata calea cea mai scurtă spre casă. Şi e aşa de plăcut să te rătăceşti prin pădurea noastră de brad ! Vei asculta cu drag freamătul ei particu­lar cum­ se îngînă cu murmurul de cristal al isvoraşului limpede din vale şi vei lăsa lacomii plăm­îî să aspire aerul atît de pri­elnic de care sînt atît de doriţi! Dacă timpul îţi va fi favorabil, vei putea face şi escursiuni prin munţi şi anume prin Ciungi la stîncoasa şi tăinuita Silita, la Secul cel bogat în... păstrăvi şi la sfinta monastire Neamţul satt dacă mi-ţi place să te „deran­jezi“ prin munţi, vei face primblări cu tră­sura la Agapia satt Oglinzi la Piatra satt Bălţăteştî, unde dacă îţi place, vei putea dansa fiind baluri săptămînale ori, dacă mai­ ferbe în vinele şi arterele tale sînge de Ro­man, te vei duce pînă la catedra­ Neamţului, unde îngînat de cucuvaele şi stancele ce o locuesc, vei putea ţinea un discurs patriotic, vei putea insulta ori cit pe Unguri, fiind a­­proape sigur că 1111 veî fi forţat să le cer „şi îî reise“. In fine, dacă nu-ţi place nici să umbli, nici să faci excursii, te sfătuesc să-ţi aduci cărţi de cetit, satt mai bine ştii ce ?—adu-ţi cărţi de joc, vei găsi mulţi amatori — Ori cum ar fi, n’o să-ţi pară rătt că vei sta cîte­­va zile Î11 aceste locuri, sfinte prin poziţia şi sănătatea aerului lor. Te aştept al ttttt Hilari* M-rea Văratec 19 Iulie ----------————t-o-———---------------­ De peste Munţi —Din Tribuna— Congresul bisericei naţionale române M. S. împăratul cu înalta sa revoluţi­­une din 13 Iulie st. n. a. c. a luat la cu­noştinţă de notificarea făcută din partea Mitropoliei bisericei naţionale gr.-ort.-ro­­măne, că congresul acestei biserici va fi convocat pe 1/13 octombrie 1897 la Sibiu. Prin urmare, congresul se va în­truni la terminul indicat. Călătoria lui Andree Stockholm 30 Iulie. Nordenfjöld declară de prostească afirmaţiunea că balonul lui Andrée ar fi fost îndreptat de vînturi înspre Ma­rea albă şi că acolo s’ar fi nenorocit. Dr. Eckholm e de aceiaşi părere; el găseşte stranie purtarea căpitanului Dort­recht care n’a analizat maî de aproape, presupusele sfărămăturî din balonul lui Andrée. Eckholm propune trimeterea unei ex­­pediţiunî de cercetare de la Bardo spre Marea Albă.* * * Din Tromsö se telegrafiază luî Af­­tondbladet ca 11 vapoare au transversat azî Bardo. Consulul Aagaard a invitat pe căpitanii acestor vapoare de a face cercetări, maî cu seamă în apele dintre 69 grade latitudine și 35 longitudine. INFORMAŢII De la Sinaia M. Sa Regele a fost încunoştiinţat de împăratul Frantz Iosef, că în cursul lunei August presumptivul Moştenitor al Austro- Ungariei, Archiducele Frantz Fer­dinand, va merge, pentru cite­va ore, la Sinaia să viziteze pe A. S. R. Princi­pele Romîniei. Vizita avînd un caracter cu totul in­tim, nu se va face nici o primire ofi­cială prcad­ucelui Frantz Ferdinand. * * * In ziua de 2 August va sosi la Si­naia A. S. I. şi R. marea Ducesă de Coburg, mama A. S. R. Prinţesa Ma­­ria, şi va sta la castelul Peleş până la întoarcerea MM. II. Regele şi Regina din Străinătate. * * * A. S. Principele Carol, fratele A. S. R. Prinţului Ferdinand, va veni în Si­naia la 15 August, şi va sta acolo o lună. * * * A doua sau a treia zi după plecarea prinţului Ferdinand al Bulgariei, MM. LL. Regele şi Regina vor pleca din ţară. MM. LL. se vor duce prin Viena la Ischl, unde vor face o vizită M. S. Îm­păratului Francisc-Iosif. De la Ischl Suveranii vor merge la Zell-am-See, unde vor rămîne opt zile, cînd vor pleca la Ragaz. M. S. Regele va rămîne la Ragaz o lună de zile, iar M. S. Regina se va duce la Wied. Vizita Principelui Bulgariei Programul primirea prinţului Ferdi­nand la Sinaia nu este încă definitiv stabilit, de­oare­ce nu se cunoaște era sosire a Principelui. * Colonia bulgară din Capitală, a dele­­gat pe d-nii D. Iwanov, Cristu Puliev și Iordan Hagi Dimitriev să salute în gara Sinaia pe principele Ferdinand. * Știrea că Principele Bulgariei va vi­zita şi Capitala este neexactă. La plecarea sa din Sinaia va trece prin gara Filaret la Giurgiu. * Se mai desminte, de asemenea, ştirea cum că principele Bulgarie! nu va fi în­soţit de miniştri în vizita sa. Iată persoanele care vor însoţi pe Principele Bulgarie! în călătoria la Sinaia: Dr. Stoilow președintele consiliuluî de­­ miniştri; Ivanov, ministru de rezbel; Contele de Bourboulon, mareşalul curte­; Georges Wernatza, şeful protocolului ministrului de externe; Planenstill, secretarul privat al Prin­cipelui. Dd. George Vasiliu, redactor al Epoceî, Jules Brun, publicist şi general Gorjail se află în oraş. In urma consultului celor 2 a­­vocaţi, cari opinează că primăria este datoare să dispue analiza­rea apelor din sursele ce-­ au fost indicate de d. Paianu, primă­riul a intervenit sămbătă, pe lin­gă direcţia institutului bacteoro­­logic pentru analizarea acestor ape. Direcţiunea a însărcinat cu a-A­ceasta pe d. dr. Isebell care, îm­preună cu chimistul comunal, d. Şumulcaiul, vor merge la cele 50 izvoare spre a lua probele de apă. In acest chip, d. Paianu a pus administraţia într'o splendidă In­­curcată, datorită tot faptuluî că contractul încheiat cu d. Paianu, ie o halima și o nerozie juridică. In contract se prevede, în ade­văr, că orî­ ce sursă «le apă va fi indicată primăriei, dlnsa este s da­­toare a dispune analizarea apei și a comunica rezultatul, pănă in 50 zile. D. Paianu, ca să doved­ească a«l­­ministraţiei cum îşi bate joe «le «Husa, a comunicat, «le odată, 50 «le surse, aflătoare în 50 «le locuri «diferite. Este cu putinţă ca o asemenea lucrare uriaşă să se isprăvească în 50 zile? Ve«teţi de aci procesul şi dau­nele. Succesiunea Pereţ.—Legatul pentru mi­nister.—Gheşeftul d-lui Sih­leanu.— Casa şcoalelor. Starea de descompunere în care se a­­flă nu împedică pe colectivişti de a con­tinua cu exercitarea meseriei lor cunos­­cide. Fie­care zi aduce cîte un nou ghe­şeft şi nimic nu împedică ca buna-voi­­toare muşama să se tot întindă. Avem pentru astă­zi un nou gheşeft, al cărui erou ie d. St. Sihleanu, secre­tarul general al ministerului de instrucţie. Un gheşeft colectivist¥ Fabrica de bere „Zimbru“ Face zilnic expediţiune în provincie şi oraş la particulari şi debitanţi. Pentru preţul curent şi condiţiunele expe­­diţiunea a se adresa administraţiunei fabri­ce! strada Păcurari No. 91. Se debitează cu pahare în oraş numai la „Berăria Centrală“ şi „Grădina Zimbru“. - - - + Visitaţi, vă rog, magasinul meu Str. Lăpuşneanu No. 29. Unde găsim­ spre vînzare cu preţuri modeste şi în rate un bogat asortamen­t­E VELOCIPEDE DE SIGURANŢA DIN ANGLIA ŞI GERMANIA Deposit de maşine de cusut, accesorii de velocipede şi maşine de cusut. Cu toată stima­­.GOLD „Progresul“ , Iaşi Str. Lăpuşneanu No. 21. ------ - Aduc la cunoştinţa Onor. Public că în atelierul meu see confecționează încălţăminte, pentru domni doamn şi copii, din materialele cele mai fine. Comenzile se efectuează prompt şi cu preţ moderat, cu stimă N. RADOEVICI

Next