Opinia, ianuarie 1899 (Anul 2, nr. 195-214)

1899-01-14 / nr. 199

2 Pensiimele Telegra­ştilor Un număr însemnat de amploiaţi tele­­grafişti, făcînd diverginţă de vederi în privinţa proiectului de lege relativ la re­­gularea drepturilor de pensiune a func­ţionarilor telegrafişti, au­ adresat tuturor colegilor lor următorul apel: Iubiţi Colegi, Prin ultima încunoştiinţare ce v’am făcut în luna Noembrie 98, v’am a­­rătat că proectul de lege, prin care se cere să fim asimilaţi cu funcţio­narii civili în ceea­ ce priveşte regu­­larea drepturilor la pensie, a trecut prin secţiunile Camerei şi că se aş­teaptă votarea lui, în acest scop v’am cerut concursul, pentru a ruga pe re­­presentanţii ţărei,ca cu o oră mai înainte, proectul să ia fiinţă, să de­vie lege. Mulţi din d-nii Deputaţi s’au in­teresat de acel proect, şi mai înainte de a aduce în discuţia Camerei, au căutat să convingă pe d-nul Director General, Chiru şi pe d-na Ministru de Interne de dreptatea causei noa­stre şi aceştia recunoscînd’o a rămas ca la deschiderea Camerei, după va­canţă, proeotul să fie adus în dis­cuţie. Cei interesaţi însă în menţinerea stărei actuale, au pus pe cîţi­va din aşa zişii noştri colegi ca D­nil : C. Sterescu, Udrescu, Lică Ionescu, Bă­tută şi Lăzărescu, pe care-i cunoaş­teţi atît ca oameni cît şi ca amplo­iaţi, şi au făcut o petiţiune, pe care s’o adreseze Camerei, prin care cere a se menţine tot 40 ani de serviciu şi a se face 10 la sută reţineri. Tot aceşti colegi, prin o încunoştiinţare ce o veţi primi, vă face cunoscut că au luat în această privință avizul şi au fost încurajați de d-na Director General (minciună sfruntată) şi vă cer a adera la acea petiţiune pe care pretind că a semnat-o câte­va zecimi de amploiaţi. Ţinem să vă arătăm, iubiţi colegi, că încercăm­ în acest sens, adică, să se facă 10 la sută reţineri, s’au fă­cut mai multe, din partea Direcţiunei noastre către d-nii Miniştrii de In­terne ce s’au succedat din 1892, a­­dică după votarea legei ’şi pînă în present, dar fără vr’un folos; şi chiar în Cameră, în şedinţa din 25 Febru­arie 97, s’a depus un proect de lege, prin care se cerea să ni se facă re­ţineri de 10 la, sută şi acel proect a rămas înmormîntat în cartoanele Camerei, de­oare­ce dacă am admite ca să se facă 10 la sută reţineri, a­­­poi nu legea telegrafo-poştală ar trebui modificată, ci legea pensiunilor civile, care prevede că la pensiunile plătite de acea casă să se facă reţi­neri de 18 la sută, ori de aceasta e imposibil a se atinge actualmente, căcî ar veni şi alţi funcţionari şi pensionari să ceară aceleaşi avantaje. Mai ţinem să vă arătăm că d­in Divisiunea contabilităţei, n’a semnat această petiţie de cît 3 amploiaţi. S’au mai adresat D-lor şi altor am­ploiaţi din poşta centrală şi din ad­ministraţie, ameninţîndu-i că de nu vor subscrie, apoi nu vor fi în bu­nele graţii ale d­-lui Director şi sub­director, şi că aceştia ţine, ca petiţia să fie iscălită cît de mai mulţi şi ast­fel a mai reuşit a mai atrage cîte­­va iscălituri. Şi aceste afirmări sunt iarăşi min­ciuni sfruntate. D-na Director Gene­ral faţă cu susţinătorii noştri şi-a dat cuvîntul de onoare că, convingându­­se de dreptatea causei, va susţine ce­rerea celor ce cer legea pensiunilor civile, şi vă putem asigura că d-na Director General nu a autorizat întru nimic pe acei zişi colegi, a se sluji de numele d-sale. Contrariu, d-sa com­pătimeşte pe micii şi nedreptăţiţii amploraţi şi vede că numai ast­fel se va putea reîntineri acest corp şi nu­mai a­st­fel se va putea efectua o se­­lecţiune a amploiaţilor ce formează acest corp. Scopul acestor colegi de ai noştri este a paraliza mişcarea noastră. Sco­pul lor este a ne presenta d-lui Mi­nistru, d-lui­irector şi Camerei ca împărţiţi în idei şi dorinţe şi ast­fel a se perpetua starea actuală, când putem fi scoşi la pensie din oficiu ori­când, iar în schimb ni se dă o ridiculă pensie şi ca să vă convingeţi cât sunt de înguşti la minte aceşti domni, vedeţi, iubiţi colegi, că chiar în petiţia ce vi s’a trimes se plâng în contra serviciului greu ce fac şi arată că astăzi jumătate din personal se găseşte coprinşi de boale nervoa­se, de pept, de ochi, paralisaţi, etc. şi că mor înainte de timp ! Şi cu toate acestea, zişii noştri colegi au neruşinarea la finitul petiţiunei de a cere 40 ani de serviciu, ceea­ ce nu face nici un funcţionar în ţara ro­mânească. Terminând, iubiți colegi, vă facem cel mai călduros apel și vă conjurăm în interesul causei ce cu toții o do­­rim și o avem în inimă, a nu încu­raja cu iscăliturile voastre pe acei cari, vor­ menținerea nenorocitei stări actuale, ci a le da răspunsurile ce me­rită și vă rugăm, cu insistență, a in­terveni din nou pe lângă d-nii De­putaţi, rugându-i ca la deschiderea Camerei, după vacanţă, să voteze proectul depus, aşa cum unanimita­tea corpului îl dorim, adică: Dân­­du-ni-se legea «pensiunilor civile» şi fiţi siguri, iubiţi colegi, că de data aceasta dreptatea trebue să triumfe. Maî mulţi Colegi ....—— ---------------0®3-------------------------­ FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» Pentru ca sa’i poată ţinea în eşec Napoleon a trebuit se trimeată con­tra lor cîte­va mii dintre soldaţii lui cei mai buni, a căror presenţă pe cîmpul de bataie de la Waterloo ar fi asigurat poate victoria armelor sale şi ar fi schimbat soarta lui. «Cum că aceste îndepărta­te şi me­morabile epizode au remas neglijate şi uitate într’atît că sunt abie atinse de istorie, pe când dacă ele ar fi privite de aproape ar constitui un subiect de peripeţii din cele mai pa­tetice, e un lucru ce nu ar trebui se scape din vedere acelui care ’şi dă osteneală să le studieze. Fără a mai cauta se esplicăm această ano­malie, se poate zice, că ea nu mic­şorează importanţa lor, şi că ele pre­zintă avantajul de a lămuri multe fapte remase obscure, chiar dacă a­­cele fapte n’ar fi decît neîndurata as­prime cu care Napoleon trata nu nu­mai pe rebelii declaraţi, dar chiar şi pe suspecţi. Dacă sub domnia lui, închisorile nu încetară de a fi pline de emigraţi şi de şuani este că el ştia cum că mai toţi ar fi profitat de punerea lor în libertate spre a îngroşa rîndurile conspiratorilor. Da­că cei mai îndrăsneţî din aceştia că­zură sub gloanţele peletoanelor de execute sau se suiră pe eşafod, es­te că pentru a opri sborul spiritului de rebeliune şi a lăţirei insurecţiei, trebuiau exemple. «Aceasta e în trăsături mari, epo­peea lor. Ori­care ar fi judecata ce ei ar sugera, ei apar totuşi ca ni­şte giganţi, nu numai şefii ale căror nume au devenit populare dar chiar şi personagiile de al doilea ordin ce am citat mai sus şi carii împreună cu ei ar putea forma ceea ce se chea­mă personalul Marilor Şuani; după dînşii vin apoi eroii umili şi necu­noscuţi, ştiuţi numai după porecle­le ce li se dase precum: Merge-pe- Pămînt, Sfarmă-Albastru, Merge-Fă­­ră-Frică, Fără-Milă, Inimă-de-Rege, Picior-de-Argint, Infruntă-Moartea etc .Această epopee se împarte în două perioade deosebite şi anume: A­­cea a resboaielor pe care o închide 4 OPINIA Sfi infi-JBi ier eTM Mr ie $ » British Journal of dermatology se ocupă de acţiunea exercitată d­e razele luminoase asupra pielei omeneşti, intr-un studiu mo­tivat de numeroase experienţe ale lui Ro­bert Bowles. Inegreala pielei (le hâîe) e datorit în mod particular razelor violete sau ultra­violete reflectate de zăpada. Intre fenome­nul acesta dermic și între cecitate sunt le­gături de cauze similare; insolațiunele (coups de soleil) și febra sunt cele maî de multe ori pricinuite de lumina puternică. Razele emanînd dintr’un izvor sau focar electric, produc in mod simţitor aceleaşi efecte ca şi cele solare şi ca şi cele reflec­tate de zapadă. Razele solare în India pricinuesc o fe­bră primejdioasă destul de puternică: e de ajuns, însă, ca măsură preventivă, de a căptuşi hainele şi pălăria cu o stofa de culoare portocalie. Razele reflectate de unele­ suprafeţe— apă, ziduri albe,—lucrează fiziologic în un mod special şi cu totul deosebit de acţi­unea razelor directe: o schimbare fizică, încă neexplicată, trebue sa se producă sau în timpul sau după reflexiune. ~­ O revistă medicală originală în feliul ei, a apărut la Paris sub titlul de: «Archives orientales de médecine et de chirurgie» sub direcţia doctorului M. S. Diamant Berger. Revista se ocupă esclusiv cu mişcarea şti­inţifică medicală în Orientul Europei, în Asia mică şi Egipet. Din Romînia colabo­rează profesorii Georges Bogdan, Tom­a Tomescu, C. Th­iron, doctorii M. Sch­ach­­man şi A. Steuerman. * Guy’s Hospital din Londra e în mare emoţie. Nici odată nu s’a vezut un caz aşa de extra­ordinar ca cel de mai la vale. In gară la Epsom, trenul de abea oprit, funcţionarii şi persoanele aflatoare pe peron aud o deturnătură de revolver. Lumea nă­văleşte în vagonul de unde venise zgomo­tul, şi pe o banchetă găsesc un domn ca­re fuma liniştit pipa ţinînd încă în mină arma omorîtoare. S’a constatat imediat că­­şi trăsese un foc în craniu şi că glontele pătrunsese înăuntru de cîţi­va milimetri. Cu toată leziunea cerebrală, rănitul doar­me, bea, mînîncă, citeşte, fumează, ca şi cum nu i s’ar fi întîmplat nimic. Şi me­dicii nu-şî pot încă veni în fire. * Iarăşi o chichiţă gramaticală. La una din conferinţele didactice septămînale dintr’o localitate vecină cu Iaşii s’a supus în dis­­cuţiune analisa trasei: „se cetea Evanghe­lia, când am intrat în biserică“ Unii au susţinut că prima proposiţiune e imperso­nală, şi cu toată discuţia nu s’a ajuns la o împăcăciune.* Asupra creştereî portului Hamburg se dau următoarele date. In 1875 portul a primit 5260 năvî cu 2118000 tone. In 1896 portul a primit 10000 năvî cu 6100000 to­ne ; comerțul sau maritim se cifrează la 3 miliarde. Din Hamburg pleacă 100 năvî maritime, care îl pun în legătură cu toate marile porturi din lume. Hamburgul e al doilea port din lume după Londra, pacificarea de la 1800 şi care a fost de atîtea ori istorisită; şi acea a comploturilor şi a faptelor îndrăsne­­ţe izolate, care se prelungesc până la 1813 şi care -şi aşteaptă încă is­toricul lor. Antiridia Fiind necesară pentru serviciul D-lor Judecători Sindici de pe lingă această secţiune m­a ladă de fier în bună stare şi de mărime mijlocie se anunţă cei in­teresaţi de a vinde o asemenea casă de fier, de a face oferta lor in scris subsem­natului pînă la data de 10 Februar a. c. Preţul maximum ce se poate oferi este pînă la trei sute lei, conform dispoziţiei luată de D-l Ministru al Justiţiei. Astă­zî la 12 Ianuar 1899, Preşedintele Trib. Iaşi Sec­ţia comercială. D. G. MAXIM. AVIS D-niî cari vor primi trei numere con­secutive din ziarul nostru se vor con­sidera ca abonaţi. Ca atare, sunt rugaţi să achite abonamentul la casa adminis­­traţiuneî pină în opt zile de la data pri­­mireî celui de al treilea număr. Agricultură comerciu Industrie Tîrgul de cereale 12 Ianuar 1899. America ne-a gratificat astă dimineaţă cu o ridicare de preţuri, care se complică prin micşorarea stockurilor din Statele­ U­­nite. Este o urcare cu 1 — 1 jum. cent. la grîu şi cu un cent. la păpuşoiu, urcări pe care ni le-a comunicat bursa din New-York şi Chicago. Această urcare a găsit un eelion pe pi­eţele din Buda-Pesta, Viena şi Berlin, unde cerealele au ciştigat un avans de unu la sută asupra valorilor. Parisul din contra signalează o tendinţă calmă cu o reculare de 10 centime la suta de kilograme, la grîu şi la făină. Noi nu dăm o prea mare importanţă acestei noutăţi, ce ne vine din America, că stockurile de acolo s’ar fi împuţinat, şi aceasta ar fi motivat o urcare atît de mare. Se vede cât de colo că aceasta este o ma­nevră a jucătorilor de bursă urcători, cari vor cu ori­ce preţ să menţină cursul. Această urcare nu va întârzia să influ­enţeze şi pe deferitorii noştri, cari vor re­duce transacţiunile lor la minimum. La noi se cere tot 36 pînă la 38 de lei pentru păpuşoii­ în gară, predarea acum. Acest preţ nu permite cumpărătură. CURSUL DE ÎNCHIDERE:1 Budapesta Grîtt predarea în marl 11. ieri 1Astazi Diferin­ţa­­ 9.25. 9.639 » » april » 9.37 9.47 10 Pftplişora» maî 4.80 4.871 Viena Grîtt pred. în marl-ap. fl. 9.45 9.459 Berlin Grîtt pred. în mal mărci J 59.25m— 75 Săcară, » » » 140.50146.75 25 Paris Grîtt pred. in ian.-apr. IV. 2.1.70 21.00 10 î i­ »' mart-iunie » 21.70 21.655 Făină » mart-iunie « 45.65 45.50 10 New-York Grîtt pred. în mart cent. 77.*/« 79'Ul'l* » » mal » 74.­ 76-ii Păpușoi » » » 4IL 423h1—' Chicago Grîtt pred. in mal cent. 70. T 72sh1'I«» » iulie » 68.1 |s 69 I,1-Păpuşoi » mal » 37-88-1- -----------------------------t-­-- Noutăţi Financiare Prinţul Grigore M. Sturza se ocupa cu constituirea unei Societăţi, care are de scop crearea unei bănci de scumpt în Iaşi. Operaţiunile financiare ale acestei bănci care vor fi încredinţate unui director ales de totalitatea societarilor, se vor mărgini numai la scumpturi comerciale cu un pro­cent foarte redus. INFORMAŢII Culisele politice Intre alte giumbuşlucuri colecti­viste, guvernul va presenta camerelor un proiect de descentralizare admi­nistrativă menit a adormi în secţii, dar avînd, se zice, de scop a întinde o punte de trecere la guvern d-lui Fleva. Tribunul, însă, care s’a fript în borşul colectivist suflă acum şi’n iaurtul descentralizărei, şi nu pune nici un temeiu pe seriozitatea pro­pun­erei. * * * Dl. Eduard Ghica, candidat liberal­­naţional la alegerea unui deputat pentru colegiul I de Vaslui, ce a avut loc­eri, a fost ales cu aproape unanimitatea voturilor esprimate. Din 86 votanţi, d-sa a întrunit 82 voturi şi 4 au fost anulate. Opoziţia n’a luat parte la această alegere, şi deci d. Ghica s’a ales nesupărat şi netulburat în această operaţie liberal-naţională. *­* * * Drapelul semnalează faptul că prin cer­curile guvernamentale din capitală s’au redeschis seria conciliabulelor destinate a stabili un plan... de activitate parlamen­tară. Se vede că lipsa de iniţiativă şi de ac­tivitate precum şi de ori­­ce proiecte de reforme este aşa de duşmănoasă şi de rea în partid, incit in contra ei se organizea­ză o întreagă campanie, şi cu planuri de luptă în regulă. Să vedem ce-i eşi din aceste opinteli’. * * ‘ * Ocultiştii cu d-l D. Sturza în frunte duc o luptă surdă contra d-lui general Be­­rendeiu, ministrul de räzboiu. In consiliul de ministri, mai toate propunerele d-lui general pentru deschidere de credite sunt sistematic respinse, ceea ce a desgustat cu desăvârşire pe ministrul de räzboiu de a maî r­emîne în societatea politică,­­ în care se găseşte. D-sa este, se zice, hotărît să demisio­neze şi a comunicat această dorinţă a sa, chiar şi Maiestăţei Sale Regelui care a primit cu neplăcere această ştire. Vom vedea ce va maî eşi şi de aice. * * * Lupta parlamentară se anunţă bine. Gu­vernul dă dosurile la interpelări. D-l Ferechidi auzind că în prima şedin­ţă a camerei d. Fieva avea să-şi desvol­­te interpelarea sa relativă la proiectul de modificare a legei electorale, a fugit de la şedinţă. F­uga’î ruşinoasă dar e sănătoasă. A ajuns un adevărat scandal modul cura se face plata telegrafiştilor auxiliari de la C. F. R. In fie-care lună trebue să întîrzie cu cite 4 — 5 zile. De data asta însă s’a pus vîrf. Lefile trebuiau să se ^ plătească la 3 Ianuar stil vechiu şi pînă ” ast­ă­zî 13 mandatele nu au sosit’ încă. Credem că mai multă atenţie din par­tea onor. direcţiei C. F. R. nu ar strica. * V DIN NÜRNBERG I­epresentanti: Inginer S. OTA?I­U Iişina centrală de Electricitate din Iaşi STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. 2, (CASA NEUSCHOTZ). Cu onoare aducem la cunoştinţa onor. Public Ieşan că am deschis bi­rourile noastre oficiale pentru: Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţei pentru scopuri industriale, punăndu-ne la dispoziţia onor. Public pentru executarea sus-menţionatelor instalaţiuni. Ca concessionare a iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin contractul nostru de concessiune a executa la ce­rere ori­ce soiu de instalaţiuni electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, având cel maî mare interes ca aceste instalaţiuni să fie executate în condiţiunile cele mai bune şi după regulele technicei modemne, oferim garanţiile cele mai intense pentru instalaţiunile particulare execu­tate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în ast­fel de lucrări. Avem in­tot­­deauna un depozit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate din cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple până la cele mai elegante. Tot­odată aducem la cunoştinţa onor. Public, că am deschis în biro­urile noastre o sală de expoziţie, unde se poate ved­ea o mare variaţiune de: Candelabre, Corpuri de iluminat, Ma­şini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc, toate puse in mişcare prin electricitate, Funcţionând zilnic de la ora 4 — 7 sala. PLANURI, DEVISE, ŞI ORICE ALTE INFORMAŢIUNI RELATIVE SUNT GRATUITE. UJT Facem înlemniță sie platan Biurourile sunt deschise tic la 8-12 a.­­n. și de la 2-7 p. m. Directorul Ing. L. Teodoreanui

Next