Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)

1899-07-01 / nr. 48

Iată cuvîntarea rostită eri de d. insti­tutor Sachelarescu, cu ocazia distribuţi­­unei premiilor la şcoalele de băeţi: Domnule, Rector, Domnule Primar, Doamnelor şi Domnilor! ]Mu e sărbătoare şcolară, care să atra­gă prin însemnătatea ei mai multă lu­me, de cit acea a distribuire! premiilor. E şi natural să fie aşa, căci se încoro­nează meritul, talentul; se pun într’o lu­mină vie şcolarii muncitori şi în acelaş timp,—prin puterea contrastului,—se dad in vileag şcolarii mediocri şi aceia cari un an întreg nu şi-au f­ăcut datoria. Se înţelege că în prada sentimentelor de curiositate şi nerăbdare, părinţii şi cei interesaţi să grăbesc să vină în număr cît mai mare. Ei bine, în ast­fel de ocasiune, cînd suntem adunaţi toţi, părinţi şi copii, au­torităţi şi profesori, este bine să ne dăm samă de rolul nostru ca educatori ai ti­nerime!. De educatori mai mult ca în­văţători, căci misiunea educatorului e cea mai înaltă, şi cea mai sublimă. Pretutindenea vedem o activitate con­tinuă şi manifestări multiforme a socie­tăţilor maseride, pentru progresarea in­tereselor materiale şi intelectualei în di­ferite direcţiuni. De toţi însă, se negli­jează ceva, foarte esenţial, in paguba viitorului naţiunei noastre; da, toţi ui­tăm ceva, ce ar trebui considerat ca te­melia edificiului naţional. ‘ O mişcare febrilă a spiritului veacului a cuprins organismul întreg social, stră­­bătînd pînă în stratele cele mal de jos ale populaţiunei, făcîndiî-se şi aci pre­­tenţiuni de îmbunătăţiri prin respîndiriia culture! în masa poporului.—Şi mulţi ideologi sunt chiar convinşi, că înlătu­rarea crisei materiale a claselor munci­toare s’ar putea efectua numai şi numai prin cultura progresivă a şcoalei. De a­­ceia, şcoala, prin direcţiunea epocei noa­stre, este şi ea împinsă de curentul pro­gresului, este apucată în undele lui şi e nevoită să treacă ca o luntre şovăitoare prin multe greutăţi. Chestiunea şcoalei a început de un timp încoace să preo­cupe toate spiritele luminate.­Multe din ideile lor au prins chiar ast­fel de rădă­cini, în­cît altele nici nu se mai iau în consideraţiune, de­şi multe din noile idei pornesc din puncte de vedere practice, din experienţa luminată de teorie. N’am putea obiecta nimic, dacă pla­nurile necontenite ce se fac pentru şcoală s’ar putea executa şi în realitate, şi dacă am fi siguri că fericirea poporului ar depinde de executarea acestor planuri. Vorbesc de nopor, căci sunt convins că precum istoria, tot aşa şi experienţa de toate zilele ne învaţă, că înaintarea stărei materiale nu poate aduce ferici­rea poporului nici cultivarea minţei nu poate ajunge la acest resultat, dacă se neglijază partea morală, singura care întemeiază fericirea unui popor. Este evident clar, că de mult mai mare im­portanţă este starea morală pentru bi­nele obştesc de­cît progresul ştiinţific în parte, şi prin urmare, conform celor zise, cultura morală a junimei este mai importantă de­cît cea intelectuală, căci este un adevăr pururea şi netăgăduit că «cine cîştigă în ştiinţă şi perde în mo­ravuri, mai mult perde de­cît cîştigă. Cu toate aceste să nu se creadă însă, că cultura intelectuală trebue neglijată, nu, dar să nu aşteptăm fericirea socială numai de la ea, neglijindu-se din causa ei partea morală, care este, repet şi afirm, cea mai importantă. Nu voesc de asemenea să zic, că interesele sale materiale nu cer categoric minte şi inimă. Dumnezeu a dat omului minte şi inimă : amîndouă trebu­­esc dar cultivate într’o armonie salutară. In urma acestora, întrebarea ce ar trebui să ne-o punem cu toţii, părinţi şi învăţători, ar fi: ce să făcem ca să putem ridica nivelul moralităţii copiilor noştri ? Reflectînd asupra acestei ches­tiuni a culturei etice, trei factori de că­petenie ne atrag atenţiunea: familia, societatea şi şcoala. Familia este primul şi principalul fac­tor pentru ameliorarea moralei junime­, şi pănă nu se va îndrepta familia, nu ne putem aştepta nici la junime abso­lut morală. Şi dacă voim să avem în­dreptare, trebue înainte de toate ca pă­rinţii să dobîndească cunoştinţa de justă educaţiune a copiilor şi apoi să înceapă activitatea lor pedagogică pe baze bune, moral-religioase. Almintrelea totul este neputincios în faţa conrupţiunei noastre şi starea noastră morală va cădea încă mai mult. Va urma r i'L/n ww uv este simplu, vai cietăţii cere in prima linie o basă mo­rală durabilă. Răsfoind istoria popoare­lor civilisate, ce noi cunoaştem, vom găsi confirmarea vorbelor, că acele po­poare numai atît se aflau în starea de fericire, pe cît timp virtuţile cetăţeneşti înfloreaţi la ele, pe cît timp aceste vir­tuţi gusiau puterea lor de resistenţă în simţul simplu, naiv, al naţiunelor pentru drept şi dreptate, pe cît timp moralita­tea era regină pentru toţi. Conrupţiunea socială roade şi sapă încet organismul social pînă ajunge la o ruptură subită,—şi urmările triste şi inevitabile au adus in­tot­deauna ros­­boaiele civile s­crise de tot felul şi în fine nimicirea independenţei naţionale. Indreptîndu-ne acum privirea asupra stă­rei morale actuale, cu tot progresul in­telectual mult lăudat, nu ni se presintă o privelişte îmbucurătoare, şi cu mihnire trebue să recunoaştem tristul adevăr, cum că conrupţiunea morală sapă şi sdruncină temelia clădirei noastre sociale. MEDIC ŞI CHIRURG Doctor L. GHELERTER are onoare a anunţa că s’a stabilit în a­­cest oraş STR. PRIMĂRIEI 13 lîngă PUBLICAŢIE Epitropia Bisericei sf. Haralambie a­­duce la cunoştinţa generală că în ziua de 26 iulie a. c., ora 2 p. m. se va ţinea licitaţie publică în cancelaria Primăriei Iaşi pentru vinderea unei case din dis­­părţirea IlI-a strada Ralet No. 6, cu tot Domnişoara Elena Dimitriu, absolven­tă a şcoalei Normale de Institutoare, doresce a prepara eleve în timpul va­­canţiei. Amatorii sunt rugaţi a se adresa stra­da Gărel Nou,Casele Motăş. Se arendat Moşia Pănceştii din jud. Roman, foaia proprietate a defunctului Ioan Stroiă.,A­­matorii sunt invitaţi să adj. Roman la d. Sca G LOBULIN A. nu va mai fi gE PIATRA (incrustaţiuni) ELE Cil ABURI Loto­ulin, DE MOŞÎ Azi, iubită, avem moşi Şi-obicei e din strămoşi: De pomană să se dee Străchini, oale... şi cofee. Eu, fiind un bun creştin, De-obicei vreau să mă ţin; Şi-ţi vin cată la n''**KtA Să-mi dai milă, aveţe în Dl. Prim ministru şi terne a adresat următo circulară tuturor preft Domnule Prefect, Sesiunea extraordinară a Corpurilor. Legiuitoare fiind închisă, momentul a sosit a ţinti toată luarea noastră aminte asupra administraţiunei ţărei şi a uşura pe cit posibil printr’o bună administra­­ţiune, greutăţile de care suferă popula­­ţiunea noastră rurală. Vă învit dar, Domnule Prefect, atît ps d-v, cit şi toate organele administra­tive de care dispuneţi, să visitaţi într’un mod regulat şi treptat toate comunele din judeţul d-voastră, cercetînd de a­­proape nevoile şi plîngerile populaţiunei, studiind starea spiritelor, cerind pe fie­care septămînă raportul amănunţit de la fie­ care subprefect asupra stărei ge­nerale a plasei sale şi avînd grijă la rîndul d-v a’mi raporta în fie­care du­minecă starea judeţului ce administraţi, tot­deauna cind va crede de cuviinţă. Şi numai cînd va presupune că apelul este ilusoriu, se pune cazul consiliului. S­e pune chestiunea la vot, şi toţi ad­mit ca să se facă apel. In urma păre­re, d-lui consilier Cristofor, consiliul ad­mite ca să deschidă acţiune d-nei Filos­trat, pentru desdăunare de îngrădire şi celelalte. Se pune apoi în desbatere o altă ches­tiune, anume închirierea legei comunale, pe motiv că această instituţie fiind cre­ată cu personal mult şi cu lefi mari, actuala administraţie, după budgetul pe care l-a moştenit, nu o mai poate ţinea deschisă. D. Primar arată d-lor Consi­lieri, cum baia comunală, departe de a aduce Comunei vre-un folos, nu-i aduce de cît pagube. Comuna cheltueşte 41021 lei şi 30 bani pe an; venitul ce-i pro­duce baia e de 14.542, deci deficitul ce’l *--- r''p'* “ v* cu căzile, dar n’a făcut experienţe şi cu o sumă de 100 m. c. de apă. Crede că luîndu-se cele 100 m. c., se va pune în funcţionare toate părţile băel, cu aceasta se va lua o măsură mai bună de apre­­ciare. B. Cristofor, cere a se complecta anii fâcînd experienţe, dar şi fără prealabil experienţe, tot trebue votată închirierea Arată că caetul de sarcini trebue bine studiat, pentru a nu se expune Comori la un proces de daune. Condiţiile de licitaţie să fie bine studiate şi să nu­­ garanteze din conductele generale noi un metru cub de apă pentru ca să nu se facă clfră. I). Primar, făcînd conclusia tutui­r desbaterilor, roagă a se vota închirie­a în principiu, remînind a mai aduce ches­­tia în desbaterea consiliului într’o ată şedinţă. OPINIA Luminaţi prin poveţe părinteşti po­­pulaţiunea rurală asupra drepturilor şi datorielor sale, arătîndu-i tot de odată pericolul şi inanitatea propagandelor ne­norocite care aruncînd în spiritele ei sâ­­mînţă de revoltă in contra legilor ţărei, o espune la urmările cele mai grave şi la toată asprimea legilor penale. Printr’o neobosită activitate, printr’o administraţiune dreaptă şi legală pen­tru toţi, prin luminarea spiritelor amă­gite de cătră instigatori interesaţi, veţi preveni agitaţiunile sterpe şi veţi aduce pacea în sînul populaţiunei rurale. Contez pe concursul d-voastră inteli­gent şi luminat, pentru a aduce la în­deplinire cererile cuprinse în această circulară, rugîndu-vă tot­odată ca, în faţa nevoilor şi greutăţilor prin care trece ţara în anul acesta, să evitaţi ori ce cerere de congediu, urmînd a sta ca o sentinelă vigilentă în districtul d-voa­stră, pentru întimpinarea ori­cărui ne­ajuns ce s’ar putea ivi pe viitor. Primiţi, domnule Prefect, asigurarea distinsei mele consideraţiuni. Preşedintele Consiliului şi Ministru de Interne, G. Gr. Can­tacuzino Floreşti, 28 Iunie, 1899. IMF­OX&1ULTH Mine vom publica in extenso dis­cursul d-lu­i Take Ionescu, ţinut in şedinţa de la 30 Iunie în camera de­putaţilor. Cetitorii vor găsi pe lingă darea de samă a impărţirei premiilor, unde se pune in scurt cuprinsul discursurilor ţi­nute, şi discursurile in extenso, aşa cum le-am procurat de la d-nii conferenţiari Pe azi dăm, începutul discursului d-lui Sachelarescu, directorul şcoalei primare de băeţi „Trei Erarhi“. Vor urma dis­cursurile d-lor V. M. Burlă şi V. I. Radu. De la consiliul Comunal Marţi seara, s-a ţinut prima şedinţă a noului consiliu Comunal, sub prezidenţia d-lui A. Bădărău primar. Toţi consilierii erau presenţi afară­ de d. Gr. Kogâlni­­ceanu care nu se afla în oraş. Prima chestiune ce s’a luat in desba­­tere a fost procesul Primăriei cu d-na Filostrat, pentru un loc din Păcurari, pe care vechiul consiliu îl amenajase ca să servească de piaţă publică. D-na Filos­sufere comuna e de 26.000 şi acesta n mai în 9 luni de la deschiderea băi» ! Mai arată apoi cum era distribuită sun de 41.021 lei şi 30 bani în salare, m­a­terial, asigurări şi medicului. Şi menți­o­nează, că pînă acum baia n’a funcţion­­at din cauza lipsei de apă. ( D. Mavrodi cere a se aproba­­ credit de 1500 lei anual pe an, pe tru isvorul Negruţi, ca ast­fel, dîndu­­baia in antrepriză, antreprenorul să aii un număr suficient de metri cu bldeal.­­ Urmă apoi o discuţie asupra modul 1 cum a fost­ administrată baia pănă a­cum. Cum se lua de la reservorul Go I cite 20 m. c. de apă pe fie­care zi,­­ unde urmează necesitatea votăreî « 1500 lei, ca populaţia ieşană să nu­­ şi mai mult lipsită de apă, prin luar­e celor 20 m. c. Se conchide ca baia , fie dată numai de cit in antrepriză. : D. d-l Filipescu, vorbeşte tot în se­sul celor de mai sus, insă mai arată: *. neavînd încă date certe, neştiind cani­­tatea de apă şi resultatele, ce va da­tă cu aburi, trebue mai intăi să se capte­ isvorul Negruţi, să se analizeze apa pe urmă să se dea în licitaţie cu da sigure. D. Primar, arată că avem toate ce necesare, şi zice că d. Negruţi e un o destul de practic şi conştiincios, ast-i că nu va închiria comunei, un isvor­­ 60 m. c. şi cînd colo să nu dea de­­ 10. Apoi toate cele alte necesare ca: ■­parate, instalaţiuni, lenjerie, toate le­­vem, în direcţia aceasta antreprenori nu va intimpina dificultăţi. Şi, ori­­ da-o în antrepriză, ori nu, tot trebu luat isvorul de la Negruţi; şi ca aia­­­a mai face experienţe, e a mai expus­e comuna la un deficit de 3000 lei. Exp­e­riența are rost cu oameni specialis,­ dar tot cu personalul actual, nu-i g 1 nici un folos. Mai arată că, pănă lai , Septembre, cînd va intra in posesivg­­ noul antreprenor, e timp a căpăta te-.­te datele necesare pe care nu le avei astăzi, conchide pentru închiriere, ui­­tînd că dacă isvorul Negruţi nu va a apă suficientă, nu se va lua apă de a Golia, căci nu trebue a sacrifica pe c­­răţeni, pentru baie. Zice că, a mai con­­tinua cu baia ca pănă acum, e mai bi­­ne a o închide. Arată apoi că deja s’a şi propus vreo două antreprizi serioase, între care chir şi fiul d-lui Negruţi în tovărăşie cu 1. dr. Pilescu. Apoi altul e chiar d. Şerban, un om foarte serios.­ ­. . ;jîrm !.)itM D. Petrescu întreabă, dacă n’ar fi ma bine a o închide pînă la toamnă. B. dr. Filipescu zice, că a închid« baia tocmai în sezonul de vară, însamnă a fi în contra higienei oraşului. Punîndu-se la vot ideia închiderea­e se cade cu unanimitate de voturi. D. Primar cere urgenţa creditului c 1.400 lei, care se admite. D. Brandia întreabă administraţia: « s’a făcut cu inscripţia ce o avea ba veche ? Că acea inscripţie, noi o pă­­răm tocmai de la Vasile Lupu, şi nu trebui să se piardă, ca şi cea de la f­lat. D. Primar spune că inscripţia e, dar nu-i afişată în părete şi roagă d-nii Consilieri de a însărcina pe Brandia spre a studia unde trebue l­uată această inscripţie, ca estetica să sufere. Se pune după aceasta în discuţie o­chiul budget, făcut de liberali, înait de a pleca de la comună, care a fi făcut şi votat în cite­va ore. Cum au chiriat casa Crupenschi şi cum au ui de a trece în budget această sumă, pot remănînd fără întrebuinţare, fi din la magazie pentru ţinerea unelte Primăriei. Părindu-li-se liber­alilor că ceastă casă e prea frumoasă pentru fi întrebuinţată ca magazie, închiriat, alta a d-lui Caracas, cu 1200 lei pe­­ dar lucru curios, uitată şi pentru aces­ta a trece in budget plata chiriei, acum noua administraţie se vede nev­­ă a plăti două chirii fără nici un fel Se dă apoi citire tabloului de cheltue ce trebuesc plătite de urgenţă, cu mti­ma sumă de 90.000. Ce­l mai rem, din paragraful extraordinar, D. Primar emite părerea de a se mina toate aceste pentru bugetul anul viitor. D. Brandia explică toate aceste­­ ţări, că vechia administraţie trebuia s prezinte un budget echilibrat, căci d, alt­fel nici d. ministru nu i -ar fi apro­bat. Toate s’au făcut cu intenţie, (ţ^ ) d. şef al comptabilităţel, a presentat un tabiou complect de toate cheltui­elele. D. Petrescu cere în principia ^ătire creditorilor.­­­­ D. Primar zice că ori­ce administr­aie face tot aşa, adică că amînă pent, budgetul anului viitor o parte din «­torie, chiar şi cu sentinţă judecătore, că acelaş metod îl are şi statul. D. Petrescu arată că comuna trei­e şi consolida creditul, plătind dator ăoi comuna are nevoe de credit. D. Brandia zice c’ar fi bine a se vîna pînă la noul budget și a plăti iar cele ce erau puse în vechiul bud­gî nu s'au­ plațit. D. Mavrodi arată c’ar fi bine a plăti din fondul de rezervă. i se pune apoi la vot, tot din paraj­­ul 125, suma de 3000 lei, plata muz. militare, care se admite. Se naşte î discuţia asupra timpului cînd trebue­­ citite. Administraţia arată că s’au­dă deja demersuri pentru ca muzica să ci de la 8'—10 seara. Se revine apoi iarăşi la baie. Ad nistraţia cere a se vota şi se vote suma de 1270 lei, lefurile funcţionar pînă la 1 Septembre, de­oare­ce In chiul buget nu erau prevăzute de pînă la 1 Iulie. ' n Se trece apoi la discuţia punctului unde se vede mai clar nesinceritatea reaua credinţa a vechei administraţii E vorba de fondul pensiunilor. NăS­­du-se discuţii însemnate asupra fondi de unde trebue plătit excedentul de mii lei, consiliul amână desbaterile p­­ru astă seară la orele 8, pentru ca care consilier să poată studia chestia Şedința se rîdică la orele 12.

Next