Opinia, iulie 1899 (Anul 3, nr. 48-73)
1899-07-01 / nr. 48
Iată cuvîntarea rostită eri de d. institutor Sachelarescu, cu ocazia distribuţiunei premiilor la şcoalele de băeţi: Domnule, Rector, Domnule Primar, Doamnelor şi Domnilor! ]Mu e sărbătoare şcolară, care să atragă prin însemnătatea ei mai multă lume, de cit acea a distribuire! premiilor. E şi natural să fie aşa, căci se încoronează meritul, talentul; se pun într’o lumină vie şcolarii muncitori şi în acelaş timp,—prin puterea contrastului,—se dad in vileag şcolarii mediocri şi aceia cari un an întreg nu şi-au făcut datoria. Se înţelege că în prada sentimentelor de curiositate şi nerăbdare, părinţii şi cei interesaţi să grăbesc să vină în număr cît mai mare. Ei bine, în astfel de ocasiune, cînd suntem adunaţi toţi, părinţi şi copii, autorităţi şi profesori, este bine să ne dăm samă de rolul nostru ca educatori ai tinerime!. De educatori mai mult ca învăţători, căci misiunea educatorului e cea mai înaltă, şi cea mai sublimă. Pretutindenea vedem o activitate continuă şi manifestări multiforme a societăţilor maseride, pentru progresarea intereselor materiale şi intelectualei în diferite direcţiuni. De toţi însă, se neglijează ceva, foarte esenţial, in paguba viitorului naţiunei noastre; da, toţi uităm ceva, ce ar trebui considerat ca temelia edificiului naţional. ‘ O mişcare febrilă a spiritului veacului a cuprins organismul întreg social, străbătînd pînă în stratele cele mal de jos ale populaţiunei, făcîndiî-se şi aci pretenţiuni de îmbunătăţiri prin respîndiriia culture! în masa poporului.—Şi mulţi ideologi sunt chiar convinşi, că înlăturarea crisei materiale a claselor muncitoare s’ar putea efectua numai şi numai prin cultura progresivă a şcoalei. De aceia, şcoala, prin direcţiunea epocei noastre, este şi ea împinsă de curentul progresului, este apucată în undele lui şi e nevoită să treacă ca o luntre şovăitoare prin multe greutăţi. Chestiunea şcoalei a început de un timp încoace să preocupe toate spiritele luminate.Multe din ideile lor au prins chiar astfel de rădăcini, încît altele nici nu se mai iau în consideraţiune, deşi multe din noile idei pornesc din puncte de vedere practice, din experienţa luminată de teorie. N’am putea obiecta nimic, dacă planurile necontenite ce se fac pentru şcoală s’ar putea executa şi în realitate, şi dacă am fi siguri că fericirea poporului ar depinde de executarea acestor planuri. Vorbesc de nopor, căci sunt convins că precum istoria, tot aşa şi experienţa de toate zilele ne învaţă, că înaintarea stărei materiale nu poate aduce fericirea poporului nici cultivarea minţei nu poate ajunge la acest resultat, dacă se neglijază partea morală, singura care întemeiază fericirea unui popor. Este evident clar, că de mult mai mare importanţă este starea morală pentru binele obştesc decît progresul ştiinţific în parte, şi prin urmare, conform celor zise, cultura morală a junimei este mai importantă decît cea intelectuală, căci este un adevăr pururea şi netăgăduit că «cine cîştigă în ştiinţă şi perde în moravuri, mai mult perde decît cîştigă. Cu toate aceste să nu se creadă însă, că cultura intelectuală trebue neglijată, nu, dar să nu aşteptăm fericirea socială numai de la ea, neglijindu-se din causa ei partea morală, care este, repet şi afirm, cea mai importantă. Nu voesc de asemenea să zic, că interesele sale materiale nu cer categoric minte şi inimă. Dumnezeu a dat omului minte şi inimă : amîndouă trebuesc dar cultivate într’o armonie salutară. In urma acestora, întrebarea ce ar trebui să ne-o punem cu toţii, părinţi şi învăţători, ar fi: ce să făcem ca să putem ridica nivelul moralităţii copiilor noştri ? Reflectînd asupra acestei chestiuni a culturei etice, trei factori de căpetenie ne atrag atenţiunea: familia, societatea şi şcoala. Familia este primul şi principalul factor pentru ameliorarea moralei junime, şi pănă nu se va îndrepta familia, nu ne putem aştepta nici la junime absolut morală. Şi dacă voim să avem îndreptare, trebue înainte de toate ca părinţii să dobîndească cunoştinţa de justă educaţiune a copiilor şi apoi să înceapă activitatea lor pedagogică pe baze bune, moral-religioase. Almintrelea totul este neputincios în faţa conrupţiunei noastre şi starea noastră morală va cădea încă mai mult. Va urma r i'L/n ww uv este simplu, vai cietăţii cere in prima linie o basă morală durabilă. Răsfoind istoria popoarelor civilisate, ce noi cunoaştem, vom găsi confirmarea vorbelor, că acele popoare numai atît se aflau în starea de fericire, pe cît timp virtuţile cetăţeneşti înfloreaţi la ele, pe cît timp aceste virtuţi gusiau puterea lor de resistenţă în simţul simplu, naiv, al naţiunelor pentru drept şi dreptate, pe cît timp moralitatea era regină pentru toţi. Conrupţiunea socială roade şi sapă încet organismul social pînă ajunge la o ruptură subită,—şi urmările triste şi inevitabile au adus intotdeauna rosboaiele civile scrise de tot felul şi în fine nimicirea independenţei naţionale. Indreptîndu-ne acum privirea asupra stărei morale actuale, cu tot progresul intelectual mult lăudat, nu ni se presintă o privelişte îmbucurătoare, şi cu mihnire trebue să recunoaştem tristul adevăr, cum că conrupţiunea morală sapă şi sdruncină temelia clădirei noastre sociale. MEDIC ŞI CHIRURG Doctor L. GHELERTER are onoare a anunţa că s’a stabilit în acest oraş STR. PRIMĂRIEI 13 lîngă PUBLICAŢIE Epitropia Bisericei sf. Haralambie aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 26 iulie a. c., ora 2 p. m. se va ţinea licitaţie publică în cancelaria Primăriei Iaşi pentru vinderea unei case din dispărţirea IlI-a strada Ralet No. 6, cu tot Domnişoara Elena Dimitriu, absolventă a şcoalei Normale de Institutoare, doresce a prepara eleve în timpul vacanţiei. Amatorii sunt rugaţi a se adresa strada Gărel Nou,Casele Motăş. Se arendat Moşia Pănceştii din jud. Roman, foaia proprietate a defunctului Ioan Stroiă.,Amatorii sunt invitaţi să adj. Roman la d. Sca G LOBULIN A. nu va mai fi gE PIATRA (incrustaţiuni) ELE Cil ABURI Lotoulin, DE MOŞÎ Azi, iubită, avem moşi Şi-obicei e din strămoşi: De pomană să se dee Străchini, oale... şi cofee. Eu, fiind un bun creştin, De-obicei vreau să mă ţin; Şi-ţi vin cată la n''**KtA Să-mi dai milă, aveţe în Dl. Prim ministru şi terne a adresat următo circulară tuturor preft Domnule Prefect, Sesiunea extraordinară a Corpurilor. Legiuitoare fiind închisă, momentul a sosit a ţinti toată luarea noastră aminte asupra administraţiunei ţărei şi a uşura pe cit posibil printr’o bună administraţiune, greutăţile de care suferă populaţiunea noastră rurală. Vă învit dar, Domnule Prefect, atît ps d-v, cit şi toate organele administrative de care dispuneţi, să visitaţi într’un mod regulat şi treptat toate comunele din judeţul d-voastră, cercetînd de aproape nevoile şi plîngerile populaţiunei, studiind starea spiritelor, cerind pe fiecare septămînă raportul amănunţit de la fie care subprefect asupra stărei generale a plasei sale şi avînd grijă la rîndul d-v a’mi raporta în fiecare duminecă starea judeţului ce administraţi, totdeauna cind va crede de cuviinţă. Şi numai cînd va presupune că apelul este ilusoriu, se pune cazul consiliului. Se pune chestiunea la vot, şi toţi admit ca să se facă apel. In urma părere, d-lui consilier Cristofor, consiliul admite ca să deschidă acţiune d-nei Filostrat, pentru desdăunare de îngrădire şi celelalte. Se pune apoi în desbatere o altă chestiune, anume închirierea legei comunale, pe motiv că această instituţie fiind creată cu personal mult şi cu lefi mari, actuala administraţie, după budgetul pe care l-a moştenit, nu o mai poate ţinea deschisă. D. Primar arată d-lor Consilieri, cum baia comunală, departe de a aduce Comunei vre-un folos, nu-i aduce de cît pagube. Comuna cheltueşte 41021 lei şi 30 bani pe an; venitul ce-i produce baia e de 14.542, deci deficitul ce’l *--- r''p'* “ v* cu căzile, dar n’a făcut experienţe şi cu o sumă de 100 m. c. de apă. Crede că luîndu-se cele 100 m. c., se va pune în funcţionare toate părţile băel, cu aceasta se va lua o măsură mai bună de apreciare. B. Cristofor, cere a se complecta anii fâcînd experienţe, dar şi fără prealabil experienţe, tot trebue votată închirierea Arată că caetul de sarcini trebue bine studiat, pentru a nu se expune Comori la un proces de daune. Condiţiile de licitaţie să fie bine studiate şi să nu garanteze din conductele generale noi un metru cub de apă pentru ca să nu se facă clfră. I). Primar, făcînd conclusia tutuir desbaterilor, roagă a se vota închiriea în principiu, remînind a mai aduce chestia în desbaterea consiliului într’o ată şedinţă. OPINIA Luminaţi prin poveţe părinteşti populaţiunea rurală asupra drepturilor şi datorielor sale, arătîndu-i tot de odată pericolul şi inanitatea propagandelor nenorocite care aruncînd în spiritele ei sâmînţă de revoltă in contra legilor ţărei, o espune la urmările cele mai grave şi la toată asprimea legilor penale. Printr’o neobosită activitate, printr’o administraţiune dreaptă şi legală pentru toţi, prin luminarea spiritelor amăgite de cătră instigatori interesaţi, veţi preveni agitaţiunile sterpe şi veţi aduce pacea în sînul populaţiunei rurale. Contez pe concursul d-voastră inteligent şi luminat, pentru a aduce la îndeplinire cererile cuprinse în această circulară, rugîndu-vă totodată ca, în faţa nevoilor şi greutăţilor prin care trece ţara în anul acesta, să evitaţi ori ce cerere de congediu, urmînd a sta ca o sentinelă vigilentă în districtul d-voastră, pentru întimpinarea oricărui neajuns ce s’ar putea ivi pe viitor. Primiţi, domnule Prefect, asigurarea distinsei mele consideraţiuni. Preşedintele Consiliului şi Ministru de Interne, G. Gr. Cantacuzino Floreşti, 28 Iunie, 1899. IMFOX&1ULTH Mine vom publica in extenso discursul d-lui Take Ionescu, ţinut in şedinţa de la 30 Iunie în camera deputaţilor. Cetitorii vor găsi pe lingă darea de samă a impărţirei premiilor, unde se pune in scurt cuprinsul discursurilor ţinute, şi discursurile in extenso, aşa cum le-am procurat de la d-nii conferenţiari Pe azi dăm, începutul discursului d-lui Sachelarescu, directorul şcoalei primare de băeţi „Trei Erarhi“. Vor urma discursurile d-lor V. M. Burlă şi V. I. Radu. De la consiliul Comunal Marţi seara, s-a ţinut prima şedinţă a noului consiliu Comunal, sub prezidenţia d-lui A. Bădărău primar. Toţi consilierii erau presenţi afară de d. Gr. Kogâlniceanu care nu se afla în oraş. Prima chestiune ce s’a luat in desbatere a fost procesul Primăriei cu d-na Filostrat, pentru un loc din Păcurari, pe care vechiul consiliu îl amenajase ca să servească de piaţă publică. D-na Filossufere comuna e de 26.000 şi acesta n mai în 9 luni de la deschiderea băi» ! Mai arată apoi cum era distribuită sun de 41.021 lei şi 30 bani în salare, material, asigurări şi medicului. Şi menționează, că pînă acum baia n’a funcţionat din cauza lipsei de apă. ( D. Mavrodi cere a se aproba credit de 1500 lei anual pe an, pe tru isvorul Negruţi, ca astfel, dîndubaia in antrepriză, antreprenorul să aii un număr suficient de metri cu bldeal. Urmă apoi o discuţie asupra modul 1 cum a fost administrată baia pănă acum. Cum se lua de la reservorul Go I cite 20 m. c. de apă pe fiecare zi, unde urmează necesitatea votăreî « 1500 lei, ca populaţia ieşană să nu şi mai mult lipsită de apă, prin luare celor 20 m. c. Se conchide ca baia , fie dată numai de cit in antrepriză. : D. d-l Filipescu, vorbeşte tot în sesul celor de mai sus, insă mai arată: *. neavînd încă date certe, neştiind canitatea de apă şi resultatele, ce va dată cu aburi, trebue mai intăi să se capte isvorul Negruţi, să se analizeze apa pe urmă să se dea în licitaţie cu da sigure. D. Primar, arată că avem toate ce necesare, şi zice că d. Negruţi e un o destul de practic şi conştiincios, ast-i că nu va închiria comunei, un isvor 60 m. c. şi cînd colo să nu dea de 10. Apoi toate cele alte necesare ca: ■parate, instalaţiuni, lenjerie, toate levem, în direcţia aceasta antreprenori nu va intimpina dificultăţi. Şi, ori da-o în antrepriză, ori nu, tot trebu luat isvorul de la Negruţi; şi ca aiaa mai face experienţe, e a mai expuse comuna la un deficit de 3000 lei. Experiența are rost cu oameni specialis, dar tot cu personalul actual, nu-i g 1 nici un folos. Mai arată că, pănă lai , Septembre, cînd va intra in posesivg noul antreprenor, e timp a căpăta te-.te datele necesare pe care nu le avei astăzi, conchide pentru închiriere, uitînd că dacă isvorul Negruţi nu va a apă suficientă, nu se va lua apă de a Golia, căci nu trebue a sacrifica pe crăţeni, pentru baie. Zice că, a mai continua cu baia ca pănă acum, e mai bine a o închide. Arată apoi că deja s’a şi propus vreo două antreprizi serioase, între care chir şi fiul d-lui Negruţi în tovărăşie cu 1. dr. Pilescu. Apoi altul e chiar d. Şerban, un om foarte serios. . . ;jîrm !.)itM D. Petrescu întreabă, dacă n’ar fi ma bine a o închide pînă la toamnă. B. dr. Filipescu zice, că a închid« baia tocmai în sezonul de vară, însamnă a fi în contra higienei oraşului. Punîndu-se la vot ideia închidereae se cade cu unanimitate de voturi. D. Primar cere urgenţa creditului c 1.400 lei, care se admite. D. Brandia întreabă administraţia: « s’a făcut cu inscripţia ce o avea ba veche ? Că acea inscripţie, noi o părăm tocmai de la Vasile Lupu, şi nu trebui să se piardă, ca şi cea de la flat. D. Primar spune că inscripţia e, dar nu-i afişată în părete şi roagă d-nii Consilieri de a însărcina pe Brandia spre a studia unde trebue luată această inscripţie, ca estetica să sufere. Se pune după aceasta în discuţie ochiul budget, făcut de liberali, înait de a pleca de la comună, care a fi făcut şi votat în citeva ore. Cum au chiriat casa Crupenschi şi cum au ui de a trece în budget această sumă, pot remănînd fără întrebuinţare, fi din la magazie pentru ţinerea unelte Primăriei. Părindu-li-se liberalilor că ceastă casă e prea frumoasă pentru fi întrebuinţată ca magazie, închiriat, alta a d-lui Caracas, cu 1200 lei pe dar lucru curios, uitată şi pentru acesta a trece in budget plata chiriei, acum noua administraţie se vede nevă a plăti două chirii fără nici un fel Se dă apoi citire tabloului de cheltue ce trebuesc plătite de urgenţă, cu mtima sumă de 90.000. Cel mai rem, din paragraful extraordinar, D. Primar emite părerea de a se mina toate aceste pentru bugetul anul viitor. D. Brandia explică toate aceste ţări, că vechia administraţie trebuia s prezinte un budget echilibrat, căci d, altfel nici d. ministru nu i -ar fi aprobat. Toate s’au făcut cu intenţie, (ţ^ ) d. şef al comptabilităţel, a presentat un tabiou complect de toate cheltuielele. D. Petrescu cere în principia ^ătire creditorilor. D. Primar zice că orice administraie face tot aşa, adică că amînă pent, budgetul anului viitor o parte din «torie, chiar şi cu sentinţă judecătore, că acelaş metod îl are şi statul. D. Petrescu arată că comuna treie şi consolida creditul, plătind dator ăoi comuna are nevoe de credit. D. Brandia zice c’ar fi bine a se vîna pînă la noul budget și a plăti iar cele ce erau puse în vechiul budgî nu s'au plațit. D. Mavrodi arată c’ar fi bine a plăti din fondul de rezervă. i se pune apoi la vot, tot din parajul 125, suma de 3000 lei, plata muz. militare, care se admite. Se naşte î discuţia asupra timpului cînd trebue citite. Administraţia arată că s’audă deja demersuri pentru ca muzica să ci de la 8'—10 seara. Se revine apoi iarăşi la baie. Ad nistraţia cere a se vota şi se vote suma de 1270 lei, lefurile funcţionar pînă la 1 Septembre, deoarece In chiul buget nu erau prevăzute de pînă la 1 Iulie. ' n Se trece apoi la discuţia punctului unde se vede mai clar nesinceritatea reaua credinţa a vechei administraţii E vorba de fondul pensiunilor. NăSdu-se discuţii însemnate asupra fondi de unde trebue plătit excedentul de mii lei, consiliul amână desbaterile pru astă seară la orele 8, pentru ca care consilier să poată studia chestia Şedința se rîdică la orele 12.