Opinia, octombrie 1899 (Anul 3, nr. 123-147)
1899-10-14 / nr. 134
ANUL 11 No 134 EDIŢIA DE SEARA IAŞI — JOI 14 OCTOMBRIE 1899 Numărul 10 Bani A SI O X A M ER TELE încep la 1 şi 16 ale fie c&roi luni ş\ se plătesc tot-d’a una Înainte In Iaşi la Casa Administraţie! nrM.l8 Deşi «trein&tats prin mandata poştale Un anin ţară 30 lei, în streinatate TO iei Şase luni 15 » „ „ SO „ MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ADMINISTRAŢIA Wo 4*. — Stras!» «ollel —Wo. 4» amt ZIAK CONSERVATOR COTIDIAN Nnmărnl 10 Bani AWEWOirRIEE In laşi şi judele se primesc numai la Acmnistraţie In străinătate, direct la administrare şi toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. IV 30 b. tiuia . . HI *0 . » Inserţiile şi reclamele 50 , « Uit număr vechi^. HO bani rhdcî Oti'Ă ! »tr/ajk Granuiop în armată In Monitorul Oficial din 9 Oct. avem publicat un al doilea buletin medical al bolnavilor de ochi din armată. Din lista publicată erl în corpul ziarului nostru, reese că tot corpul IV de armată e cel mai oropsit în această privinţă. Deşi cifrele nu sunt aşa de mari ca în jumătatea întăia a lunii August, dar totuşi rămîne respectabila sumă de 731 bolnavi, din care numai în corpul IV vin 492 granuloşi, adică 67 la sută din numărul total. Iată cum vin repartizate pe corpuri : Corpul I numără 48 granuloşi, din cari nici unul nu s’a vindecat. Corpul II numără 61 granuloşi, din cari s’au vindecat 3 şi au rămas în căutarea spitalului 58. Corpul III numără 99 granuloşi, din cari s’au vindecat 2 şi au rămas de vindecat 97. Dobrogea şi marina numără 30 granuloşi, din cari s’a vindecat unul, remănînd 29. Corpul IV numără 492 granuloşi, din cari sa a a vindecat abia 9, iar 483 au rămas în cura spitalelor. Făcînd proporţia la sută, reiese că în corpul I sunt 6.6 la sută ; în corpul II sunt 8.3 la sută ; în corpul III sunt 13.7 la sută , Dobrogea şi marina 4.1 la sută, iar în corpul IV sunt 67.3 la sută, adică tocmai de 3 ori mai mulţi decît în toate celelalte corpuri şi divizii. Pentru lămurirea mai deplină, să dăm după regimente numărul bolnavilor : Iaşi, reg. 4 vînători 4 bolnavi, « « 13 Şt. c. M. 19 gram, « « 7 calaraşi 81 bolnavi, « escadr. 4 tren. 3 « « celelalte companii 10 « Total în Iaşi granuloşi 117. Botoşani, reg. 35, 17 granuloşi, « «8 calaraşi 108 boln. Roman, reg. 14, granuloşi 62, « «4 artilerie 31, « «8 artilerie 5. Bârlad, reg. 12, granuloşi 12, « « 2 şi 4 roşiori, 21. Bacăui, reg. 27, 9 bolnavi,12 calaraşi 23 bolnavi. Piatra reg. 15, bolnavi 46. Fălticeni, reg. 16, bolnavi 10. Borohoi, reg. 29, bolnavi 11. Vaslui, reg. 25, bolnavi 9. Din tabloul de mai sus se vede lămurit disproporţia colosală între granuloşi din regimentele de cavalerie şi cele de infanterie. Aşa, în Iaşi, la Reg. 7 calaraşi sunt 81 granuloşi, iar la Reg. 13 numai 19 ; în Botoşani găsim 108 granuloşi la Reg. 8 calaraşi şi abia 17 la Reg. 35 de infanterie; în Bacau proporţia e de 23 la 9. Felul armelor ajuta mult la sporirea şi întinderea bolii. Şi cum în Moldova avem în majoritate cavalerie, iată o explicare a faptului. Dar se mai aduce încă una, care e specifică Moldovei în mare parte fără a atîrna de felul armelor. Cum se ştie, la noi sînt Evreii în majoritate. Armata recrutează pe fiecare an mulţi tineri evrei, care umplu cadrele tuturor armelor. Evreul, prin viaţa lui miseră, care o duce, prin traiul sau sărăcăcios, prin locuinţele insalubre, unde stă vîrît, prin mulţimea celor ce locuesc în aceiaşi casă, prin moştenirea din tată în fur, a ajuns ca această boală : granulositatea să fie la el endemică. Nu vedem atîţia prăpădiţi, care din cea mai fragedă vrîstă pierd vederea, orbesc, ori au ochii roşi şi scoşi afară !... Boala de ochi e legată de evreii, cum e legată fudulia de Roman, şi molipseşte pe toţi cei ce vin în întingere cu el. Sînt sigur că foarte mulţi din tinerii evrei recrutaţi, sufăr de această boală, deşi nu în grad aşa de pronunţat şi cu toată paza comisiunilor de recrutare, tot se vor fi strecurînd în armată mulţi, din cei atinşi de această boală. Şi apoi cine poate împedica ca soldatul evreii să nu vină în atingere acasă cu cei atinşi de boli de ochi ? Soldatul evreu vine în atingere cu soldatul român, care şi el duce o viaţă miseră în grajduri, unde are de curăţit şi secerat calul şi unde înghite colbul cel vătămător, cum şi în arena de exerciţii, unde colbul se ridică piuă în nouri. Unite acestea la un loc, ne explică de ce în cavalerie sînt cei mai mulţi granuloşi, şi de ce în corpul IV din Moldova mai mulţi decît în alte corpuri. * * * O mişcare generoasa La convocarea pe care a provocat’o preşedintele societăţii «Cantina şcolară din Iaşi», d. Gr. C. Buţureanu, Inspector şcolar, în scop de a se organiza spectacole pentru creşterea fondului societăţii, au binevoit a respunde următoarele doamne: D-na D. Greceanu, N. Culianu, Aglae Rîşcanu, Balaşa Şendre, C. Variam, Marie Castano, Xenopol (directoara), Ghiorghiu (directoara), Stamati (directoara), Renescu (directoara), Stamatopol (directoara), Stratilescu, Buznea (directoara), Doan (née Mavrogheni), Bogonos, etc. S’a primit a se da, de către elevele institutului «Varlam», un teatru-concert în sala teatrului naţional, in seara zilei de 23 octombre. Cu această ocasiune, comitetul alcătuit a mulţumit d-soarel C. Varlam, pentru buna-voinţă ce o arată instituţiunii cantinelor, iar doamnele din comitet au hotărit să dea tot concursul lor pentru plasarea biletelor. Cu aceste disposiţiuni suntem siguri că teatrul-concert va avea o splendidă reuşită. N.B. Cu această ocaziune d-na Maria Xenopol, directoara Externatului secundar de fete din Iaşi, a presentat suma de 50 lei şi 35 bani, sumă provenită din colecta făcută între elevele acelei şcoli pentru a contribui la cumpărarea mămăligei copiilor săraci şi anume: Pentru care preşedintele societăţii a adus mulţumirile sale în numele copiilor saradi, atît directoarei cît şi elevelor externatului. Clasa I ordinară 8.75 „ II „ 11.05 „ III „ 6.40 „ IV „ 6.50 „ V „ 4.00 „ I divizionară 4.75 „ II „ 4.70 „ III „ 3.10 „ Iv ” JII2 50.35 © lămurire Faţă, pe de o parte, cu jurămîntul foarte solemn făcut de d-l doctor G. Bogdan în « Voinţa Raţională», iar pe de alta de declaraţiunea mai puţin solemnă înserată tot de d-sa in « Constituţionalul», ne vedem datori, pentru aflarea adevărului, care pare a preocupa pe d-l doctor, de a declara că nu ştim că d-sa să fi solicitat postul vacant de efor la Sft. Spiridon, dar putem certifica că în tot cazul nu a trecut prin mintea nimănui de a-i oferi această demnitate. In ce priveşte pe d-l G. Em. Bogdan am fi prea măguliţi dacă d-sa ar primi o asemenea însărcinare. Telegrame —Serviciul particular al OPINIEI — Pretoria 12 Octombre Generalul Joubert a telegrafiat la 21 Octombre st. n. şefului Lucas Meyer că a avut dimineaţă o luptă lingă Dundee şi că informase prin mesageri pe maiorul Erasus despre planul sǎu de luptă , însă acesta n’a venit. Perderile englezilor sunt foarte mari Burii au suferit de asemenea mult; 10 oameni ar fi fost ucişi şi 25 răniţi. Londra 12 Octombrie Se vesteşte din Ladysmith ziarului Daily Telegraph, că burii sub comanda generalului Joubert şi a însuşi preşedintelui Krueger, vor ataca azi din nou Glencoe. Londra 12 Octombrie După un nou recensimînt oficial al perderilor suferite de cătră engleji la Elanslaagle, acestea se urcă la 257 de oameni, dintre cari 5 ofiţeri morţi, 30 răniţi, 37 soldaţi morţi, 175 răniţi şi 10 dispăruţi. limes află din Colesberg (Cap) cu data de erl că apararea acestei localităţi numai este cu putinţă, din cauza ajutoarelor primite de buni cari o înconjoară. Se desminte moartea generalului Symons, rănit în lupta de la Glencoe. Tovărăşii care se intitula odinioară partid liberal, dar pe care d. Stătescu a caracterizat-o cu denumirea de simplă colectivitate, şi-a redus mijloacele de luptă contra adversarilor sei numai la două arme: minciuna şi calomnia. Toată presa colectivistă nu are altă misiune; ea a renunţat de nevoe a mai propaga idei şi principii liberale şterse de mult din catehism. Gazetăria bîtei şi-a rezumat toată activitatea la calomnie. Așa procedează în chestia finului, despre care hodoroabele colectiviste nu încetează de luni de zile a bîrfi. Că sunt sau nu, luate în samă, asta nu le privește. Spre mai buna lămurire a publicului despre perfecta corectitudine a d-lui mimistru Fleva, în chestia finului, dăm act imediat respunsul seu la scrisoarea inspectorului Druţu relativă la fin. Ea este un duş de apă rece pentru înfierbintaţii dalcatici, carii fac gazetăria colectivistă, şi va edifica pănă şi pe cei mai prepuelnici asupra insanităţilor debitate de tărfăloagele colectivităţei : Domnule inspector, Scrisorii şi rap. d-v No. 250 din 16 August primite de noi, să răspunde că s’a luat act măsurele necesar pentru a se controla vagoanele cu fin denunţate de d-v. Trimiterea însuşi a delegaţilor noştri chiar la locurile de presare şi de încărcare a fost făcută în scopul de a se opri răul de la origină, de a se respinge orîce încărcare sau presare de fîn contra condiţiunilor, aceia ce se face la Braşov, unde nici un vagon nu se expediază fără marca delegatului nostru şi nici o plată nu se face decît pe recipise de predare purtînd viza lui. Aceasta trebuia să organizaţi şi d-v acolea şi era mult mai bine dacă opreaţi încărcarea şi expediţia vagoanelor notate de d-v. cu fin neadmisibil, decît să lăsaţi să plece şi să ne pomenim aci a-l vedea strecurîndu1-se, deoarece controlul la vamă se face foarte greu nefiind posibilă descărcarea totală a fiecărui vagon. Veţi veghea prin urmare la stricta îndeplinire a contractului şi dacă furnizorii au fost descoperiţi de d v că sunt de rea credinţă trebue să procedaţi imediat la formalităţile necesare pentru constatarea faptelor şi chiar la reziliarea contractului. Ministerul, îngrijat de cele ce comunicaţi prin epistola dv. şi văzînd că nu aţi luat acolo nici o măsură de rigoare, a dispus ca d-nii Bălăceanu şi Munteanu să vie îndată acolo pentru ca împreună să procedaţi la cele de cuviinţă. Veţi şti domnule inspector că singura noastră dorinţă şi preocupare este de a se satisface nevoile publice cu sîrguinţă, cu inteligenţa şi cu onestitate şi faţă cu interesele statului şi cu banul public urmează ca funcţionarii să fie mai riguroşi şi mai severi decît faţă cu averile lor particulare. De furnizorii neconştiincioşi care ar continua să expedieze fin rou, datoria noastră este să ne scăpăm şi să nu continuăm cu executarea unui contract în care riscăm la fiecare moment să fim surprinşi şi statul păgubit. Primiţi vă rog de inspector asigurarea consideraţiunii noastre Ministru N. FLEVA Delegat general al apr. Colonel Costescu. I . Ştiri din ţară Erl s’a deschis sesiunea de toamnă a sft. Sinod. înainte de deschidere s’a oficiat la Mitropolie un te-deum, la care au asistat toţi prelaţii membri ai sf. Sinod, d. Tache Ionescu, ministru al cultelor, s. a. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei n’a asistat la te-deum, reţinut fiind la Iaşi unde se serbează mîne sf. Paraschiva. După te-deum, toţi prelaţii au trecut în localul sf. Sinod, unde d. Tache Ionescu a dat citire decretului regal pentru deschiderea sesiunei. Apoi sf. Sinod a procedat la formalităţile de constituire a biuronilor. D. Jose! Saint Marin a fost numit repre- sentant al guvernului italian la comisiunea dunăreană europeană. Pînă acum d. Saint I Marin a condus afacerile consulatului general al Italiei, din Galaţi, infamiile colectiviste dejucate La palatul cel nou al poştelor şi te x _ilografelor se lucrează cu multă activi-, tate la lucrările interioare. I S’au făcut experienţe cu aparatele de încălzit şi au dat rezultate bune. I Se lucrează acum la instalarea electricităţei de luminat, i Serviciul technic şi al comptabilităţei ■ poştelor se vor muta în curînd în noul palat. D. Mihail M. Rîmniceanu, sub-director general al căilor ferate şi avînd în cadrele corpului technic gradul de inginerinspector-general clasa II-a de la 21 Septembre 1893, a fost înaintat, pe ziua de 15 Septembre 1899, la gradul de inginer-inspector-general cl. I. D. inginer ordinar clasa III Mihail Anastasescu-Ioneti, actualmente aflat in disponibilitate, a fost rechemat in activitate în cadrul ordinar al corpului technic pe ziua de 1 Octombre 1899 si numit pe aceeași zi in serviciul ordinar de poduri şi şosele. D. inginer ordinar clasa III Brătescu Nicolae I., demisionînd pe ziua de 8(20) Septembre 1899 din postul de asistent ce ocupa în administraţiunea căilor ferate şi fiind numit pe aceeaşi zi în serviciul direcţiune! generale a telegrafelor şi poştelor, a fost trecut, cu începere de la data mai sus indicată, în cadrul detaşat al corpului technic. D. Mihai Paulescu, absolvent cu diplomă a şcoalei naţionale de poduri şi şosele, secţiunea conductorilor, a fost admis în cadrele sus zisului corp pe ziua de 1 Octombre 1899, cu gradul de conductor clasa III, şi numit, pe ziua de 1 Octombre 1899, în postul de conductor în serviciul technic judeţan. D. Basilian Alexandru, actual impiegat definitiv cl. III în administraţia căilor ferate, a fost înaintat, pe ziua de 1 Oct. st. n. 1899, în postul de impiegat definitiv cl. II in aceeaşi administraţiune. Comunicarea de ififei ce are loc între învăţător şi elev constitue ceea ce numim, învăţămînt. Apoi se ştie, cum că spiritul nu poate ca să primească deodată un complex de idei, ci din contra căpătarea aceasta de idei dintr’un învăţămînt oarecare se face cu încetul şi pe rînd, una cite una. O lecţiune nu este altceva de cit o mică parte dintr’un învăţămînt corespunzătoare unei idei, sau unui şir de idei, pe care un propunător este chemat a le transmite elevilor săi. Nu toate lecţiunile ţinute ajung la acelaşî rezultat, ci pentru ca o lecţiune să-şi aibă succesul dorit trebue să Întrunească mal multe condiţii, fie ele referitoare la fondul, sau veritatea ideilor din lecţiune, fie că s’ar privi forma In care au fost îmbrăcate acele idei. Elevul, avînd a se încrede In cele ce spune propunătorul, prima cerinţă a unei lecţiuni este ca cunoştinţele propuse, să nu conţie decît adevăr, căci de multe ori poate fi mai pe urmă controlat de elev prin mediul cărţii şi să vadă de exemplu cum că ideile din lecţiune se bat cap în cap cu ideile din cărte, sau chiar cu cele propuse intr’o lecţiune anterioară. In asemenea caz ori şi ce încredere din partea elevului s’a dus. De aceia se cere ca înainte de a propune, să se caute a se face deosebire între ceea ce nu e sigur şi vag şi lutru partea bună de dat spre hrana intelectuală a elevilor. Aceasta insă, ar fi partea întîia din fondul unei lecţiuni, iar partea care ne dă pe faţă rezultatul muncei noastre este partea a doua a fondului şi care pare a fi de-o importanţă capitală, căci la urma urmei prea puţin mă preocupă pe mine, dacă am aplicat perfect treptele formale, ori am distribuit bine întrebările ; dar scopul meu fiind acela de a eşi elevii din clas cu lecţia invăţată este îndeplinită aceasta ? Lecţia este bună şi-şi are valoarea sa didactică. Apoi învăţămintul trebuind să fie raţional, deci fiecare parte a sa, adică orice lecţiune va merita acest epitet, cind în lecţia ţinută se va zări, ca printr’o prismă, cunoaşterea pe deplin natura procesului învăţării de propunător şi condiţiunile în care el să desfăşură în mod mai regulat. De unde se vede că ţinînd o lecţie avem a ne călăuzi de o mulţime de principii, care determină succesul unei lecţiuni cu pretenţiune de a fi ţinută conform legilor psihologice. Rezultatul final însă, de multe ori poate să ne înşele , căci presupunem cazul că avem de predat regula după care se face adunarea numerilor întregi. Scopul propunătorului nu poate fi altul decit acela, ca elevii să ştie regula pe dinafară. Insă copilul mic să ştie, că el, înţeles neînţăles, memorizează, căci tot aşa de bine este ştiut, că elevul mic cu memoria lui pe cale de a se devolta reţine tot ce i se spune. Imediat ce-am ajuns la aplicare vedem că ne trădează. Sau dacă nu se întîmplă aceasta atunci, la o lecţiune următoare, cînd voim a pune acea lecţie la temelie, numai de cit se va vedea rezultatul muncei noastre zădarnice. Din cele spuse resultă că o altă condiţie a unei bune lecţiuni este de a fi clară, năzuind a căpăta succesul întipărirei cunoştinţelor mai uşor şi astfel să scăpăm de acel inimic al clarităţei, de confusiune. Singurul mijloc care îl are la îndernină propunătorul, este expunerea clară; căci după cum soarele nu aruncă destulă lumină cînd cerul e întunecat de nori, tot astfel şi ideile nu pot străluci dacă înaintea lor stau gata a le ascunde norii confesiunei. Şi apoi fapt recunoscut de toţi cu adevărat este că superioritatea unei lecţiuni nu stă în nămolul de cunoştinţi ci în propunerea cîtorva, însă studiate din toate punctele de vedere. Romanii au înţeles foarte bine această calitate a învăţămintului, exprimată în maxima: „nu multe ci mult 4 Iar Spencer zice: „nu-s folositoare cunoştinţele adunate în cher ca grăsimea în trup, ci cele prefăcute în muşchii spiritului. Pe urmă lecţia, din orice ram de învăţămînt ar fi ea, dar legile procesului învăţării este unul şi acelaşi. Deci la ori şi ce lecţiune se va avea in vedere a înlătura mai intăi din mintea elevilor şirurile de idei netrebuitoare lecţiunei noastre şi a anunţa subiectul nouei lecţiuni. Aceasta constitue ceea ce noi numim felul I. Bineînţeles că va fi acelaşi şi după pregătire la o lecție de cuvint normal, va fi mai general la o altă lecțiune.