Opinia, iunie 1909 (Anul 6, nr. 739-761)

1909-06-11 / nr. 747

OPINIA Gum,paraţi Bilete pentru Loteria VI Clasa 1 a Regatului Român de la Noua şi Principala Colectură Romina Th. P. Maximovici inşi Str­. Lăpuşneanu No. 35 Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 12v - jumătate loz Lei 6-Un sfert de loz Lei 3. Una optime lei 1.50 Cu tragerea la 19 Iunie 1909 utilitate publică ar fi principalele. In Franţa legea din 15 iunie 1907 re­lativă la jocurile de noroc în staţiunele balneare, tornate şi climaterice reglemen­tează modul cum cercurile şi caainurile vor putea funcţiona în acele localităţi în baza unei autorizaţiunî temporale din par­tea ministerului de Interne, jocurile ce vor fi permise, responsabilitatea directori­lor care nu vor putea fi decit francezi şi partea din beneficii ce se va da comunei şi ministerului de interne spre întrebu­inţare pentru opere salutare. Caracterul acestei legi e o derogare de la termenii generali ai codului penal fran­cez, o măsură excepţională luată pentru apărarea unor interese demne de protes­­ţiune, interesele staţiunelor balneare de a atrage cîţi mai mulţi vizitatori şi ai distra ci­ mai pe placul lor. Această idee însă nu este compatibilă cu «Dccepţiuu­ea moralei şi ordinei publice căci dacă este adevărat că jocul de no­roc e contrar acestora, măsurile excep­ţional« inovate de legea franceză lovesc în ele sau în cel mai bun caz fac să se acrediteze teoria unu­r morale cu compar­timente, dna care unele s’ar închide în zilele de sărbători, sau a unei morale cu accese intermitente, care e’ar masci­­feata la intervale mai mult sau mai puţin apropiate“,după cum foarte fericit se ex­primă Tribunalul Ilfov în hotărîrea dată in afacerea Casinului de la Expoziţia din Bucureşti. In aşteptarea îndreptării moravurilor, ceea ce ar trebui de făcut e să se re­nunţe la principiul de folosin­ţă a statu­lui in vederea creerei sau îmbunătăţiri operilor de igienă şi utilitate publică din specularea pasiunilor omeneşti, ca jucă­rile de noroc, loteriile etc., şi să se îm­­pade ca participarea marelui public—ori­unde și în ori­ce împrejurare—la jocu­rile de noroi, reglementîndu-ne chiar a­­sociarea în cercuri restrîace V. G. C. Alergările de cai Caii înscrişi la cursele de Duminică 14 şi Duminică 21 Iunie Iată programul definitiv al marilor a­­lergări ca vor avea loc la 14 şi 21 iunie la hipodrom, precum şi caii ce vor alerga la aceste curse : Ziua l-a Duminică 14 Iunie CURS A I-a.—Premiul Crist,eşti Ţuţora ("Oferit de principele Mihai D.Sturdza). Gentîsmen-Riders şi oficieri. Distanţa 1800 m. Premiul 1, 1600 lei; Premiul II, 250 lei; Premiul 111, 150 lei. Locotenent Alexandresea Caraghiesu Zissu Peterdi M. Falcoiaau Salba Locotenent Bufcunoiu Schah Zăneacu Montagu« Artur Boaretti Hane-Downe Lt. Demir Sion Filer Locot. Opaitz Gazel» CURSA II-».—(Premiul Qopou) Aler­­ta trap. Distanţa 3000 metri. Premiul I, 1700 lei; premiul II 300 lei. Conte de Roma Marie-Rachd . * „ Tenor Gaetan Axtel . Spion Frank Mambrino Gh Pliat Andalusa CURSA III-». — Premiul Jokey-Club Iaşi. Distanţa 2400 metri. Premiul I 5000 lei; premiul al Il-laa 500 lei; pr. III 300 lei. Zissu Peterdi Alex. Marhiloman Saint-Jules „ „ Flamiera Negropnnte Good-Bye Zăneseu Gyrel Locot. Butiméi * Fruit-Piker 1. Cămărăşescu Dame de raense CURSA IV. Premiul Moldova. Distanţa 1600 metri. Premiul 1 7000 lei; pr. II 200 lei; pr. III 100 lei. Lt. Lassarov Torent Lt. Romano Zapada Al. Marghiloman Punsch Lt. Predeleanu Cobousg Sub-lt ConstantineBCR Pantazi Espanos Lt. Filip Iacob Ed­ereur Lt. Slăvescu Fassionette Sub-lt. Şendrea Doina Lt. Slomnescu Litera Sub-lt Pamfil Cui Lt. Butunei Parapet Sub-lt. Patrulius Ma déiiree „ „ Domibrowski Astuce Lt. Titn Bokntineanu Leioaica Lt. Dobreseu Steluţa Căp. Trantomir Haiduc Lt. Ghenovisi Fulger Căp. Motăş Oşeşti N. Tensovisi You CURSA V-a. Militară (conform pro­gramului ministerului de resboiu). Aler­gări de garduri. Distanţa 8000 metri. Premiul I 500 lei; premiul II 150 lei; premiul III 100 Iei. Lt. Slăvescu Amaradia Sub-lt. Zissu Beader „ „ Vernescu Zorab * „ DombroWfcki Indolent Locot. Birsan Vanda „ Opaitz Gazela „ Debreseu Şoimu Căpit. Motăş Oşeşti Locot. Savopol Salba Sub-lt. Florian Furios • Ziua 11 a Duminică 21 Iunie CURSA I-a. Premiul Prut. Alergare de trap la ham. Distanţa 2000 metri. Premiul I 1400 lei, premiul II 20 lei, premiul III 100 lei. Baron Andrei Capii G. Gaetan M. Fălcoianu Frank Gh. Pil­at Gh. Pilat Vlada Spion Vizir Mambrino Andaluze Barojtaiso CURSA II-a. Premiul Bahlui. Alergare plată. Distanţa 1500 metri. Premiul I 700 lei, premiul II 200 1st, premiul III 100 lei, din care 200 lei o­­feriţi d© comuna laşi. Lt. Eliade Trăsnet Lt. Capşa­­ Lizetta Alex. Marghiloman Punsch Lt. Predeleanu Cobourg Lt. Slăvescu Passionette Lt. Mihaileke» Flacăra M. Fălcoianu Micasa Sub­ lt. Patrulius Ma­desiri­e Lt. Butamoi Parapet Lt. Dobroaea Steluţa Căp. Trantomir Haiducul Lt. Gheffiovici Fulger N. Ţraovici You Kalmanovici Fulger CURSA III-1. Premiul jud. Iaşi. A­lergare la trap. Distanţa 2220 metri. Premiul I 600 lei; premiul 11150 lei ; premiul III 100 lei, din care 500 lei ofe­riţi de judeţul laşi. Baron Andrei Capri Vanda Frank Mambrino Coate de Roma Tenor „ . » Peluza CURSA IV-a.—Premiul Comunei Iaşi. Alergare plată. Distanţa 2100 metri. Premiul I 2500 lei; premiul II 300 lei. A. Zissu Peterdi Ali Marghiloman Era odată M Fălcoianu Jalba Lt. Butund­ Schah Artur Rosetti Haas-Downe Negroponte Good-Bye „ Lastrose Lt. Butuno­ Fruit-Piker 1. Cămărăşescu Dame de mouse CURSA V-a.—Premiul subscriitorilor Alergare plată. Distanţa 2200 m. Premiul I 1200 lei ; premiul II 300 lei. Locot. Romano Sahor „ Slomnescu Catfi-Conventri „ Capşa Libert „ Dobreacu Steluţa „ D. Sioa Filer Cap­şan Motăş Oşeşti CURSA Vl-a.—Ofiţerii. (Conform pro­gramului ministerului de Resboiu). Aler­gări de garduri. Distanţa 3000 metri. Premiul I 600 lei ; premiul II 150 lei pr. III 100 lei. Lt. Anghelescu Dimiana Sub­ lt. C. Popescu Focşani „ Sabri An­ Umail Straja Locot. Poltzer Tea-Leff „ „ Amaradia „ Dobroscu Şoimu „ Opaitz Gazela „ Mihailescu Postaşu Administraţia ziarului „Opinia­ primeşte abona­mente de vilegiatură cu : 2 lei pe lună în orice parte a ţărei şi 3,50 lei pe lună, străinătate. Uto-Ştriati-Krti Urlă ! Nu o singură dată s’a relevat tonul mai mult decit ciudat în care pole­mizează, ele în de ele, ziarele romîneşti de peste munţi- lată în ce chip face uz ziarul romîno maghiar „Ungaria“ de cele spuse la Academia Romînă de către d. Duiliu Zamfirescu contra poetului popo­ranist Octavian Goga: „Şi are toată dreptatea d-l Zamfirescu.. Întreagă poezia lui (Goga) este expresia celei mai rabiate tendinţe politice. în­treagă tînguirea lui este întruparea fă­­ţari­că a gărgăunilor nutriţi de apostolii corifei ai luptei ce-1 stăpîneşte... In gîn­­dul lui clocoteşte dorul după vărsări de sînge şi dacă ne uităm cum îi clocoteşte mînia şi ura faţă de tot ce-1 încunjură, ne vine să privim în el un monstru al erumperilor..... Tălmăcitor mincinos al stării ţăranului român, Goga caută de-a­­pururi cum l-ar putea pe acesta prezenta într’o mizerie cît se poate mai neagră, ca astfel mai cu uşurinţă să se zămislească în gîndul aceluia dorul după răsvrătiri şi vărsări de sînge.... Zamfirescu ţi a trimis răspunsul: Urlă racamente... tu eşti arândaşul de talent al neamului ro­­mînesc“. Acest „urlă !“ este pur şi simplu ad­mirabil şi vrednic de tot ce a produs mai trival pînă acum celebra„Ungaria“. * In articolul literar de eri „Din lumea celor uitaţi“ s’a tipărit din eroare nu­mele Artur Stavri în loc de Raul Stavri. Confuziune între doi frați. * Andrew Carnegie, aflînd că Regele Italiei se interesează mult de descope­ririle făcute în anii din urmă cu privire la speciile animale de mult dispărute a propus Suveranului să-i ofere o repro­­ducţiune a faimosului diplodocus, desco­perit acum cîţi­va ani în America de Nord şi Regele Victor Emanuel a expri­mat miliardarului mulţumiri scriindu-i că primeşte cadoul cu mare plăcere. * „La Societatea de Sociologia din Paris, un bătrîn ziarist, Paul Vibart, a făcut o comunicare în care analizează rolul şi mentalitatea zia­istului în viaţa socială modernă. Chinezii afirmă că ziaristica e­­xistă la ei de mai bine de 3.000 de ani, iar Franţa dacă posedă ziare ca Mercure de France, Gazette de France de foarte mult timp, (sec. al XVII-lea) ziaristica modernă, aşa cum o concepem azi, nu s-a născut şi dezvoltat decit de la marea re­voluţie. Da atunci numai, cugetarea omului şi-a luat zborul şi a început să creeze o opi­nie publică. Tipul însă al adevăratului ziarist în­cepe să dispară din zi­ua zi. Ziarele se găsesc în mînile diferiţilor antreprenori, capitalişti, cari pentru a se îmbogăţi nu se dau în lături de la nimic. Cauza e mercantilismul brutal al Americei, care a trecut şi prins rădăcini din nefericire şi pe pămîntul Europei. Arată apoi calităţile ce trebue să le aibă un adevărat ziarist: cunoştin­ţi en­ciclopedice, mult spirit şi simţ critic, şi pe deasupra o adîncă cunoştinţă de oa­meni şi de lucruri. Wîbertînchee spunînd, că ziaristica azi este şi rămîne un minu­nat instrument de libertate, de progres, de justiţie şi de emancipare socială. * D-ra Bertha Pappenheim publicistă din Frankfurt a făcut la Liga contra co­merţului cu carne vie o dare de seamă asupra audienţei pe care a avut-o de cu­­­nd la Regina Romîniei, căreia i-a în­­mînat un memoriu în această chestiune rugînd pe Suverană să se ocupe de a­­ceastă mişcare. Carmen Sylva ,a făcut publicisticei o prietenoasă primire şi a făcut asupra ei o vie impresiune.* Puţini vor fi ştiind că una din cele mai grele probleme astronomice este­­­­cea de a se cunoaşte depărtarea de la pămînt la soare. Cunoaşterea acestei distanţe e de o im­portanţă fundamentală in rezolvirea tu­turor celorlalte probleme cereşti, ea fiind luată cu unitate de măsură peste tot. De secole se preocupă astronomii cu dezlegarea acestei probleme şi s-au adu­nat foarte multe date, observaţiuni, cal­cule, fotografii. Cei mai reputaţi specia­lişti şi-au încordat munca în acest scop şi cea mai probabilă cifră aflată acum este de 149,471,000 kilometri. Cea mai mare diferenţa în diversele calcule a fost de 90.000 kilometri. Opera însă nu e terminată şi din diverse puncte ale globului se vor continua cercetările şi în acest an pănă se se vor găsi cele ma neînsemnate diferenţe între diversele ob­­servaţiuni. J­on Staţiunea climaterică şi balneară SOLGA din BUCOVINA Localitate ideală pentru cură şi recreaţie, indicată pentru bol­­navi cronici, slăbiţi şi convalenscenţi. Poziţie pitorească. Parc splendid şi cu întinse alee pentru plimbări prin pădure. Ca distracţii: Tennis, Popicărie etc. Muzica cîntă de două ori pe zi. UJST SANATORIU şi Două stabilimente de cură şi hidroterapie. Direcţia: Doctor Weinberg şi Herschmann. Medicul Sanatoriului: Doctorul Basil Collo. Instalaţiunile cele mai moderne pentru hidroterapie (Prof. Winternitz), băi de acid carbonic, cura de Nanheim, băi de sare şi medicinale (brad, malţ, pucioasă şi fer), băi de soare, cură de aer, inhalatoriu complect (inhalaţiuni cu vapori de brad), inha­­laţiuni cu termovariatorul dr. Bulling, cură de ape minerale şi dietetică (lapte, zer, kefir), cură de îngraşare etc. Camere mobilate confortabile, bucătărie aleasă, preţuri mo­derate. Sezonul ţine de la 15 Mai, pînă la sfîrşitul lui Septembrie. Se acordă reducere­a tacsei de cură, numai până la 1 Iulie şi de la 26 August. Informaţiuni şi Prospecte prin DIRECŢIA ' — ■ I . i­i -4 Informaţii □ După cum am mai anunţat, d. Luca I­­onescu, preşedintele consiliului superior administrativ, cu ocazia inspecţiunilor ce le-a făcut în judeţul nostru, n’a prea ră­mas mulţumit de administratorii noştri de plasă. D. Luca Ionescu a plecat acum în ins­pecţie în judeţul Dolj, iar peste cîte­va zile se va reîntoarce în Moldova şi va face inspecţii în judeţul Suceava. După terminarea acestor inspecţii d-sa îşi va depune raportul la ministerul de interne, iar în ziua de 27 iunie­­, se va publica în Monitorul oficial rezultatul a­­cestor inspecţii şi numele administratori­lor de plasă cari rămîn definitiv şi acei ce vor fi puşi în disponibilitate. □ Sub iscălitura umoristică „Gr. Lo­­lan, avocat“, Ziarul carpist din locali­tate, în numărul seu de ieri, publică un „articol“, care ar avea menirea să tra­­eze despre alegerea decanatului baron­­ui local. D. Gr. Lohan este slujbaşul acelui decanat şi, dacă n’ar fi un personaj ri­­dicul, s’ar părea îndrăzneţ ca funcţiona­rul unei instituţiuni să polemizeze asupra unui fapt privitor la acea instituţie. Dar slujbaşul Lohan, în tot timpul pănă la alegere, a jucat un rol foarte dubios: în credinţa că d. Buicliu va fi ales decan, d. Lohan a făcut pe agen­tul acestuia şi, ca să se afirme şi mai mult, a luat cuvîntul într’o întrunire na­ţionalistă. Acum, cînd s’a ales d. Pennescu, care este un convins adversar al politicei d lui Buicliu, d. Lohan, devenit slujbaşul d-lui Pennescu, laudă alegerea acestuia de şi d. Lohan nu l-a putut vota pe d. Pennescu, pentru două motive: fiind că d. Pennescu a candidat în contra d-lui Buicliu şi fiind­că greceniştii, din cina­­clul cărora face parte d. Lohan, au fost contra listei în frunte cu d. Pennescu. Dacă, însă, de­şi naţionalist şi gre­cenist, d. Lohan a votat lista Pennescu atuncea şi acest fapt dă măsura consec­venţei sale. Ne pare sincer rău, că am fost nevo­iţi a ne ocupa de acest domn Lohan, dar am făcut-o pentru învederarea mo­ravurilor naţionalisto-greceniste. □ Scumpirea traiului.—Agitaţia me­seriaşilor în chestia scumpirei traiului continuă cu multă energie. Clubul meseriaşilor români din Bucu­reşti a ţinut Duminica trecută o mare întrunire de protestare la Craiova. Clu­bul meseriaşilor romîni din Iaşi va ţine Duminică 14 iunie a. c. o asemenea în­trunire la Vaslui, la care vor participa din Iaşi un număr de peste 20 delegaţi. Mişcarea întreprinsă de meseriaşi e apreciată de toate clasele sociale întru­cît nu are la baza ei de­cît sfărâmarea cartelurilor a alimentelor de primă nece­sitate, care se practică în mod scanda­los, fiind tolerate de acei care au res­­punderea lucrurilor. Aceştia nu vor înceta mişcarea lor pînă cînd nu se vor lua măsuri ca cei săraci să poată şi ei avea dreptul la o viaţă omenească. □ Aflăm cu mare părere de rău des­pre decesul fruntaşului nostru M. Bibian, fost primar de R.­Vîlcea. □ D. locat. Marinescu Iulian, de la şcoala militară din localitate, a fost trecut în jandarmăria rurală. □ D. C. Artachino a fost recomandat ca profesor la catedra de desen de la şcoala de arte frumoase din Iaşi. □ Comisiunea mixtă pentru delimita­rea Prutului, s-a început lucrările. Comisiunea lucrează în prezent la Ră­dăuţi şi va sosi peste cîte­va zile în ju­deţul nostru. □ Direcţiunea generală a serviciului sanitar a trimes medicului primar de Iaşi suma de 500 lei pentru înfiinţări de in­­irmerii în judeţ în scop de a combate scarlatina. □ In zilele de 1, 2, şi 3 octombrie se va ţinea la Ploeşti, o conferinţă ge­nerală a profesorilor de religie, de la toate şcoalele secondare din ţară. Preşedintele conferenţei va fi Păr. Nazarie, directorul învăţămîntului teologic. □ 1. P. S. S. Mitropolitul Pimen Geor­­gescu al Moldovei şi Sucevei, ara reîntors­eri cu trenul de Paşcani de 6 şi 10 p. m., venind din inspectarea Mănăstirilor din Eparchia Sa. □ Regimentul Ştefan-cel-Mare No. 13 a sosit ori după amiază în tabăra Şipo­­teie. Regimentul a pornit din Iaşi, după­­cum se ştie, Duminică dimineaţă, şi a cantonat la Larga. Batalionul IV de Visători a sosit ori dimineaţa. Eri, întreaga brigadă, aflătoare în ta­bără, a început a face instrucţiile după program. □ Pe ziua de 1 Iulie a. se va face o mişcare între administratorii de plasă, din întreaga ţară. □ D. General Pavlov, comandantul diviziei a VIl-a, se va duce mîine în ta­băra Şipotele, în inspecţie. □ Festivalul Eminescu—Lt Bpostui s’a alcătuit următorul program pentru marele festival, organizat pentru Dumi­nică 14 Iunie, cu prilejul comemorărei a 20 ani de la moartea marelui nostru poet M. Eminescu: La ora 9 jumn. a. m., şcolile primare şi secondare, corporaţiile de meteriaşi, di­feritele societăţi şi autoritare, cari vor binevoi a lua parte la această festivitate, se vor aduna la biserica „Ucpenia“ Cate­drala oraşului, unde se va oficia un pa­rastas. După oficiarea serviciului divin se va pleca, în procesiune, la monumentul po­etului din faţa şcolii „Marchian“, unde se vor depune coroane şi se vor rosti scurte curântări ocazionale. Sara la ora 9, va avea loc în grădina publică „Belvedere“ o serbare : D. D. A. Teodoru secretarul ge­neral al Ministerului Instrucţiunii publice, va ţinea o conferinţă. D-na Natalia lojii şi d-nii St. O. Iosif şi D-trie Arghel, cunoscuţii noştri literaţi, vor face lecturi. Se vor executa cîntece şi dansuri na­ţionale. □ Ş­coalele secundare din localitate şi-au terminat astăzi cursurile. Duminică vor avea loc producţiunile de închiderea anului şcolar. □ Un incendiu a distrus ori noapte o şută şi casele locuitorului Vasile Jita­­riu, din satul Dancu, comuna Holboca.­­ La marele festival pentru comemo­rarea morţei lui Mihail Eminescu, ce va avea loc Duminică, va lua parte şi o de­legaţie a societăţei „Armonia“ din Cer­năuţi. DIVERSE — Primăria oraşului Iaşi a comunicat ministerului instrucţiunei, că a prevăzut în budgetul anului curent, o sumă de 4000 Iei, care se va plăti ca remuneraţie membrilor corpului didactic care au dat lecţiuni la şcoalele de adulţi din acel oraş. — D. dr. Demetriade din Iaşi medicul băilor Călimăneşti, se va instala acolo pe ziua de 22 Iunie a. c. — Ni se scrie din Certeşti, Tutova, că Duminică, 7 Iunie, s’a celebrat căsă­toria învăţătorulu­i. Ghinea,­cu d-ra Ileana Negru, din Certeşti. Nuni au fost d-na şi d. Grigore Patriei, fost inspector ge­neral școlar.

Next