Opinia, iunie 1910 (Anul 7, nr. 1027-1049)
1910-06-10 / nr. 1034
——~~«»i-«*saKiStasl6sassfsatssac«»TM»—-- KAt PASTApePMP indispensabila EA.SARG’5 Sohn-&(1,Visna-Iari^ la timp a cazurilor ce se prezintă. Din această cauză, Local Gouvernamental Road, în unire cu autorităţile sanitare, au luat măsuri ca să oblige pe medici de a denunţa la timp autorităţilor în drept ivirea cazurilor de in-? flamaţiuni, infecţiuni sau orice alteraţiuni ale ochilor. Această măsura a fost primită cu mare bucurie, căci ea a fost impusă pe cale de regulament cu putere legală.* Lucrarea cuprinde încă detalii instructive asupra numărului şi asistenţei orbilor din alte părţi ale lumei. Asupra lor vom insista într’un articol viitor, cînd vom vorbi despre cele ce propune d. Dr. Robin pentru orbii noştri, în urma desfiinţărei „Vetrei Luminoase“ de actualul guvern. A. de vânzare la: PARFUMERII, FARMACII DROGUERII - m^tfssss^xsxissf £UczZ’Stiinle(SLzla ■ eatra copil. — Nu nărul cel mai nou revistei „Luceafărul“ din Sibiu descim o serie de 3 premii ce se vor acorda celor mai bune trei poezii scurte —dar pînâ la 4 strofe—pentru copii : 50, 30 şi 20 coroane. „Cei chemaţi să imbogăţească aceste ramparagănii a literaturii pentru copii sunt numai scriitorii, zice „Luceafărul“. Pînă acum s’au gîndit numai puţini dintre ei la miile de copii de la oraşe şi de la sate, atit de dornici de cărţi bune şi frumoase. La alte neamuri sunt scriitori cari viaţa lor întreagă scriu numai pentru odraslele tinere, mulţumindu-se cu cununile de lauri împletite de sufletele nevinovate şi curate ale celor mici. Credem chiar că scriitorii de talent cari se adresează copiilor trăesc mai viu şi mai durabil în conştiinţa întregului popor. Cei în vristă, cu cită duioşie îşi aduc aminte de poveştile şi poeziile frumoase din copilărie şi cu ce aureolă de dragoste împodobesc numele celor ce le au trezit in suflet fiorii primelor lucruri este tice“.* Relativ la cele înregistrate aci cu privire la primul, spectasal ds ■u.'îArt.&V.drum pole mai adăugăm că spectacolul a fost autorizat cu condiţiunea ca să nu apară picat florii în scenă. Va fi dat o luptă cu taurii dar fără vărsări de sînge. Impresarii au intentat proces guvernului turc, iar directorul casei Pathé, von Eywo, a plecat la Constantinopol să fotografieze luptele aceste originale prin modul cum au fost acomandate... coranului care domneşte încă sub regimul Turciei constitu ţionale.* A apărut No. 5 din anul IV al excelentei publicaţiuni literare „Convorbiri critice“ cuprinzind articole, nuvele, versuri, critice, recenzii semnate de M. Dragomirescu, Liviu Rebreanu, M. Sâulescu, loan Chiru-Nanov, Leon Feraru, Artur Gorovei, V. Zaborowski, M. D. Rădulescu, I. Dragoslav, I. Netzier, Armașu etc.A H. Heine : Amintiri duioase,—rn memoriile domnului de Schnabehrodski.Traducere de St. Antim. București, p. 78. Cine n’a cetit proza lui Heine nu ştie ce este spiritul şi voiciunea, nici jocul îndrăzneţ al combinaţiilor fantastice, nici puterea nuanţelor şi a iluziilor discrete. Cine n’a cetit proza lui Heine rămine un om fericit, căci nu ştie ce greu se digeră proza greoaie ce ni se serveşte zilnic de gazetele noastre. Cine n’a răsfoit prin criticele lui, prin multele descrieri de nopţi florentine şi n’a uns cu hohot, cetind satirele lui sănătoase, nu cunoaşte deliciile prostiei omeneşti şi rămîne în lume ca orbul, care nu-şi dă seamă de existenţa atltor ciudăţenii, atîtor tipuri caricaturale, cari forfotesc în jurul nostru. Lumea în care Heine ne introduce este adeseori lumea lui Democrit, cum a trăit ea în faimosul oraş Abdera din Tracia şi cum trăeşte şi astăzi, pa ici şi colo, resfirată pe la toate neamuril. Abderiţi găseşti pretutindeni. I-a găsit Wisland la Biberach şi i-a făcut nemuritori, l-a găsit Heine la Hamburg şi nu i-a fixat în lucrarea de faţă. Şi ar găsi prea bine şi un prozator român pe la noi, numai sâ aibă puterea de observaţie şi de reflexiuni ironice. Piresia, Heine este un modern şi nu operează numai cu metafore, ci Democrit cu umbra măgarului. Nici nu te mulţumeşte cu zîmbetul placid al le fonului Til-Buh Oginda. E toate personificarea eleganţei, a capriciului şi a graţiei în felul de a-şi trata, în amintirile aceste, numeroasele victime din Hamburg Eric, e crud şi brutal cînd trebue, şi din cea mai cumplită violenţă, se avîntă deodată în regiuni patetice şi în fiori de stil strălucitoare. Lucrarea pe car® ni-o prezintă d. St. Antim îa traducere—d. Antim a mai trailas corect şi „Nopţii® florentine“ ala aceluiaşi autor—cuprinde însemnările domnului de Schnabelewopeki (Heine însuşi) din viaţa lui, petrecută într’un colţ al Germaniei, unde personagide de un ridicol drastic şi de o vulgaritate deosebită nu sunt rara. Cetăţenii din Hamburg, oameni buni cari mîn însâ bine ; armata germană care vrea să fie spartană, fără însă să audă ceva despre zama cea neagră, durduliile hamburgheze, pentru can existenţa inimei este încă o taină,— toţi şi toate constitue acea societate, care „seamănă mai mult cu vîntul otrăvitor al Africei, a cărui suflare usucă toate florile“. Sunt nişte marionete acesta figuri, cari „mişcă numai din fălci, cu aceleaşi feţe, cu aceleaşi mişcări şi-şi fac socoteli“. Acţiunea între ele se leagă mai mult pasărite. Cite un cintec vechiu, cîte un epizod ca cel din circiuma „La vaca roşia“, cîte o discuţie asupra moralei şi a religiilor, cu observaţii pururea surprinzătoare, încheagă amintirile intre el®. Iar sfirşitul, cu scena din familia unui negustor de bandage, cu povestirea da un înduioşitor efect allîngerei lui Simeon, conţine scîntei de genialitate. Cetiţi deci proza lui Haine şi urmaţi în studiul său despre abderiţii germani. Veţi vedea acolo cu cîtă măiestria trebuie făcută o critică socială şi cît da roşu este fierul, ca să ardă, unde trebuie. N. Chondî. * In analele universităţilor germane se constată din nou o creștere însămnată a numărului femeilor cari studiază, in semestrul de iarnă 1909 — 1910 au urmat cursurile universitare 2324 femei, adică cu 644 mai mult decît 1908 —909. Dintre cele patru facultăţi cea de studii filosofice e cea mai frequentată de femei, pentru că aci intră şi studiul de profesorat. La aceste facultăţi au urmat 2004 femei faţă cu 1453 din anul trecut. La medicină au fost 226 faţă cu 118 din anul precedent. Pină şi la teologie numărul femeilor a crescut de la 22 la 39. In schimb laj dreot numărul lor a scăzut da * La Novaggio, pe malul lacului Lugano din Italia din Nord s’a aşezat primul apostol budhiat, Nyatiloka, originar din Germania şi convertit la budhism. El duce în pădurile italiene viaţa de ascet în înţelesul doctrinei religioase la care s’a alipit. * La Opera cea Mare din Paris a avut loc Duminică o reprezentaţie de binefacere în adevăr extraordinarâ. Au luat parte francezi, germani, englezi italieni, austriaci şi ruşi, între cari : Carusso, Buriau, Slezak, d-nele Farrar Fremstad şi Bella Alten, baletul rus. Preţurile au fost şi ele extraordinare : o lojă 2000 lei, un fotoliu de orchestră 500 fr. S’au încasat vr’o 300.000 de lei. * La fiecare period de zece ani are loc in America un recensămînt ganeral al populaţiunii. Cum postul da funcţionar la recensămînt se plăteşte binişor, pe lingă că dă ocaziuni de observaţiuni instructive istorico-sociale, s’au oferit o mulţime de studenţi şi de studente pentru aceste ocupaţiuni. New York, cu toate condiţîunile grele ce se cer pentu aceasta, au fost admise 150 femei în serviciul recensemintului. Plata sa fac® după cîte nume s’au înregistrat în statistică cu datele cuvenite. * O deciziune a guvernului Spaniol, sancţionată de regele Alfons permite înscrierea femeilor în universităţi, ceea ce nu era învoit până acum. * Ca să poată folosi în caz de război, un aeroplan trebuie — după opinia unui tehnician—să stea în văzduh timp de 5 ani; să zboare la cel puţin 1000 metri înălţime; să se mişte cel puţin cu iuţeala de 80 km. pe ceas; să ducă 250 kgr. greutate; să se poată urca din orice punct și... să fie condus da un om înde mănatec.* STRUNA ZILEI PE CĂT BĂTUTE Elevii clasei IV comercială sub conducerea profesorului %* au vizitat berăria Zimbru. Ştire şcolară Drumuri nt folositoare ! Căci elevii singuri,—oare V’rţi temut că n'au să ştie Drumul cătrâ berărie ? OPINIAV Discursul d-lui Take Ionescu — rostit la congresul partidului conservator democrat — Deschizînd prima şedinţă, sunt dator întăi să fac scuze pentru acei cari, în grabă, au fost omişi. Cred că putem să ne felicităm că după două ani şi jumătate, suntem liniştiţi cu toţii în conştiinţa noastră. Ne-am întrunit aci ca să organizăm roadele muncei noastre. E o parte pe care nu voiu s’o ating decît în treacăt. Să fac un apel călduros la prietenii din cele 2—3 judeţe în cari sunt neînţelegeri, ca să înţeleagă că asemenea lucruri nu trebue să fie în partidul nostru. Dar dacă apelul nu va reuşi tot de la d-voastră cer autoritatea morală ca să impun disciplină acelor cari nu înţeleg disciplina voită. Voiu trece acum la lucruri mai importante. Programul nostru a căpătat, fireşte dezvoltările pe cari i le-au dat împrejurările. Părerea mea e că misiunea unui guvern nou nu e să distrugă ce a făcut guvernul cel vechiu. Şi cu legislaţia liberală tot aşa vom proceda. Nu vom veni ca nişte sălbateci, dar iarăşi nu e cuvînt să primim lucrurile cari s’au făcut numai pentru că s’au făcut. Am crezut că, prin comisiile ce se vor alege, să se studieze punctele noui din program. Le voi lua pe rînd. Primul punct din program care arată că suntem un partid monarhic, nu se schimbă pentru că e o adîncă convingere a noastră. In chestia armatei, înregistrez cu regret necapacitatea guvernului liberal în ce privește organizarea armatei. Pe da altă parta nu s’a dat armatei ce trebuia să i se dea. Noi vom lua da unda vom găsi şi de unda nu vom găsi, pentru a pune armata la adăpost de toata nevoile ei. Şi iau un angajament: în administraţia armatei nu vom face să treacă nici un spirit de partid şi nici un interes electoral. De aceea ţin să se ştia că favoruri la ministerul da războiu nu vor fi sub noi. Acum intrăm în lucrurile asupra cărora fatal partidele trebue să se deosibească. In primul rînd se afirmase încă de acum 2 ani necesitatea revizuirei Constituţiei în vederea reformei electorale. Nouă colegiile electorale de azi ne-au dat toată încrederea. Pentru ce am pus totuşi la ordinea zilei reforma electorală. Pentru că partidele conservatoare cuchid ele singure zăgazurile. Chestia trebue rezolvată cu moderaţie de conservatori. Dar nu se poate reformă de asemenea natură, fără acordul partidelor de guvern. De aceea cred că o comisie a noastră să studieze chestia și să ţină seamă de trei principii : 1) nu e rezultat oricît de dorit, care să fie plătit cu prețul independenței colegiilor ; 2) în orice alcătuire electorală trebue căutată o mai mare nesubordonare a organelor administrative intereselor electorale ; 3) alcătuirea electorală să asigure că minorităţile vor avea glasul lor. E un singur mijloc ca luptele politice să fie mai blinde: toţi să poată vorbi în parlament. In rest comisiunea noastră are toată libertatea. O a doua comisiune : chestia agrară. Foarte mare chestie. Aci ne aflăm într’un cîmp în mare parte angajat prin reformele liberale. In chestiunea agrară trebue ir. primul rînd să ne dăm seama real cari sunt rezultatele reale ale reformelor liberale ? In această ordine de idei, e o chestiune uşor de prevăzut: izlazurile. Această reformă e azi compromisă prin scumpetea preţului cu care ţăranii cumpără pămîntul. Am o idee personală: Statul să-şi ia asupra sa o parte. Rog comisiunea să se glndească şi la transformare Casei rurale. Trec la comisia care ar avea să se ocupe cu chestiunile privitoare la justiţie. La alegerea inamovibilităţei noi am criticat judecătorul unic, inspectorii judiciari, consiliul superior şi în fine desfiinţarea Contenciosului şi am propus lărgirea atribuţiunilor lui. E bine să dăm gradaţie magistraţilor ca să facem neatîrnaţi. Dar pănă cînd nu vom profita de revizuirea Constituţiei ca să punem în ea principiul inamovibilităţei, pănă atunci nu vom fi făcut operă definitivă Aceeaşi comisiune să se ocupe de creiarea unui consiliu legislativ. La ordinea zilei e pusă legea industriei şi chestiunile meseriaşilor. O comisiune să se ocupe cu creiarea creditului meseriaşilor şi cum am putea ca să dăm micile lucrări publice, fără licitaţie, la meseriaşi. O altă comisiune să se ocupe de chestia asigurărei bătrîneţelor pentru lucrători şi răspunderea patronilor. Se impune apoi şi creiarea unui minister al sănâtăţei publice, în care va intra şi tutela administrativă asupra lucrărilor de edilitate publică. E azi la ordinea zilei o chestiune religioasă: această chestiune a venit fatal din creierea consistorului. Eu cred că reforma trebue să pornească de la aceasta concepţie: Sinodului tot ce al Sinodului şi ceva de la casa bisericei la Consistoriu. Iar în consistoriu să nu fie numiţi prin alegere, ci aleşi. Apoi un episcop pentru două judeţe. O comisie pentru Dobrogea care trebue asimilată cu restul ţarei. Mai e comisiunea învăţămîntului şi aşi ruga să nu se uite învăţămîntul primar superior. Nu e concepţia democratică aceea ca toţi să plătească numai pentru unii. Prin urmare, fără a împuţina cursul secundar, creiarea învăţămîntului primar superior e o necesitate a ţărei noastre. Iată dar comisiile la cari m’am gîndit eu şi deschid discuţiunea pe aceste baze. □ Administraţia ziarului „Opinia“ primeşte abonamente de viligiatură cu: 2 lei PE LUNA în orice parte a ţarei, şi 3 lei 50 PE LUNĂ în străinătate. □ Epoca numeşte congresul partidului nostru „congres studenţesc“. Nu este de loc nimerit că un ziar junimist să vorbească despre studentismul în politică, cînd sunt cincisprezece ani de cînd d. Carp face pa studentul candidat la guvern. □ D. Gh. Şendrea, distinsul nostru prieten, se află puţin indispus. Ii urăm grabnică însănătoşare. □ Comisiunile pentru elevii de curs primar, pregătiţi în particular, vor fi întocmite astăzi la minister şi mîine se vor comunica revizoratului, care va face tot mîine repartiţia elevilor. □ Comerciantul M. Moscovici, din Iaşi, str. Sărărie, a fost declarat ieri în stare de faliment, din oficiu. □ Joi 10 iunie se va serba hramul bisericei Nicoliţa (Sf. Ioan cel nou, de la Suceava) de către un sobor de preoţi. Cu această ocazie S. S. Părintele C. Dinescu, harnicul paroh al acestei biserici, va ţinea o frumoasă şi instructivă predică, despre „efectele dragostei creştine“. Corul ceremonial al Mitropoliei va cînta răspunsurile Sf. Liturghii. □ Şcolare.—In ziua de 15 iunie incetind cursurile se vor închide şi expoziţiile de lucrări ale elevilor liceelor şi gimnaziilor. Tot la acea dată, maiştrii de desemn vor alege şi înainta ministerului, lucrările cele mai bune ale org,alpinure urmează a fîiura la expoziţia şcolara ce se va desch de ia Itueşti, în ziua de 27 a. c — Examenul de capacitate al elevilor clasei a VIII-a liceale se va începe la 20 iunie. — In urma consultărei tuturor directorilor şi directoarelor de şcoli secundare, cu privire la alegerea celui mai bun camarad ales de elevii din clas, a reuşit pentru Minister convingerea că această măsură a dat în aproape unanimitatea locurilor, rezultate bune, şi deci trebue menţinută. Privitor la unele nedumeriri arătate prin rapoarte Ministerul face cunoscut că dispoziţia aceasta fiind o măsură luată pentru educaţia şcolarilor, pe de o parte, ea nu poate fi răspunzătoare de relele pe care tocmai ea le-a descoperit, iar pe de alta spre a ajunge la efectul necesar, Ministerul, cere colaborarea directorilor şi diriginţilor de clase, care prin poveţe cu cuprins general date elevilor să stăruie şi să observe alegerea ce urmează a se face în cursul acestei luni, de elevii fiecărei clase. Implinindu-se o lună de la depunerea fostului avocat C. Stoica, tribunalul s. 111 a ia reconfirmat ieri mandatul. Ol I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei s’a întors ieri în Iași, venind de la Mănăstirea Bistriţa. □ D-na Eliza Conta, institutoare şi-a regulat drepturile la pensiune cu trei sute lei lunar. □ CJ20 are necesitate de lemne de construcţie, sau orice alte articole de lemn să se adreseze la Fabrica „Fortuna“, Iaşi str. Moţoc. ( Parchetul general al Curţei de Casaţie a luat dispoziţia ca recurentul, condamnat la închisoare, să se constitue prizonier in localitatea unde a fost condamnat. □ Absolvenţii Licealul Model „Costachi Negri.—Secţia Modernă : Abdulachim Selim, Beceanu Octav, Botez Ioan, Cădere Vasile, Ciomac Ioan, Ciulei Alexandru, Dimitrescu Emil, Dimitrescu S, Donea P., Goilav loan, Marinescu C. Eugeniu, Munteanu Ed . A Nicolaesei G., Podhorschi Alex., Racoviţă Vasile, Sassu A., Solomon Gr., Tătăranu Vasile, Târnoveanu L., Tomida M. Octav, Vasilescu I., Vasiliu G , Vidraşcu R. Secţia clasică : Antonescu E., Constantinescu V., Coruscnik Gh., Dimitriu Al., Munteanu G., Naum Theodor, Sevastos Mihai, Vasilescu Ioan, Popescu Mihai. * La 20 Iunie c., începe examenul de capacitate atit de cursul inferior cît şi cel superior. SPECTACOLE □ Astăzi Mercuri 9 Iunia, reprezentaţie dată de cinematograful Gaumont în scop de binefacere, cu următorul program: Cristof Columb (film de artă), apoi o vinătoare de toamnă, după natură. Dansuri moderne în colori, după natură, şi alte numeroase piese, sportive, umoristice, instructive, la plin aer, etc. In curînd, Fiul pădurilor, mare dramă da scriitorul german Hilm, jucată de cei —- -------,mifti din Paris și care a fost reprezentată pe scena Teatrului de aici da d-na Birsescu și D. Lionescu. Beneficiul duetului italian „Les Amelias“. DIVERSE — Duminică a avut loc căsătoria d-lui Andrei Munteanu, cu d-şoara Eufrosina Tiron din Vaslui. Nuni au fost d-na și d. Victor Munteanu şi d-na şi d. Ioan Bădăreu. --- i . Băile OGLINZI 3 kilom, dela tîrgi.Neamţ, 59°!, reducere prin gara Paşcani Sesiunea de 1 Iunie la 1 Septembrie Staţiune climaterică de primul rang, situată în munţii Neamţului, la o altitudine de 500 mări deasupra nivelului mărei, de unde domină toată regiunea înconjurătoare, ferită de curenţi, înconjurată fiind din 3 părţi cu o pădure seculară şi un parc splendid. Clima temperată, aerul curat şi hygienic de aci, unite cu poziţiunea sa pitorească, îi dă coloritul şi farmecul încîntător al naturei binefăcătoare. Băile Saline de aci sunt din cele mai concentrate şi rivalizază cu băile similare din Hall, Ischl, Reichenhall etc. Cabinele de Baie şi Hidroterapie instalate în modul cel mai higienic şi modern, sunt toata în faianţă. Băile au efect miraculos asupra Rheumatismul, 8Crophylosei, limfatismul, cloroanemie, debilitate, rachitism, ischias, paralinii, neurastenie, sifilis, boale pe piele, boale de de copii şi de femei, leucorea, metrită, peri şi parameritere, fibrome, sterilitate, etc. Un pavilion modern pentru inudaţie cu apă minerală, esenţă de brad şi diverse substanţe medicamentoase apropriate. Hotel şi Restaurant excelent , o Orchestră din cele mai bune amuzează publicul.— Masa, table d’are 4.50 lei pe zi de persoană, inclusiv cafeaua cu lapte , copii pînă la 10 ani, 3 lei pe zi. Pentru distracţiuni s’a rădicat pentru sezonul curent o clădire grandioasă, prevăzută cu săli de dans, biliard, de lectură, săli pentru diferite jocuri, casino şi bufet deosebit. Efflu şi Folositor Pentru persoanele ce nu se pot deplasa, recomandăm sarea extrasă din apele minerale de Oglinzi, care, din cauză că e mult introdusă, ne-a pus în plăcuta posiţiune, a scădea preţul unei cutii de 2 kile de la lei 150 la 120. Sarea minerală de oglinzi se află depusă spre vînzare, în Bucureşti , la farmacia d-lui Stoenescu, şi Centrala în Iaşi la farmacia Fabini şi în Tg. la Adiţia Băilor. Serviciul medical este încredinţat d-lui Profesor Universitar Dr. V. Bejan, medic şef al maternităţii din Iaşi, care va face şi operaţiunile cerute, asistat de d-na Dr. I. Rosenfeld. Persoanele cari nu vor să stea la Oglinzi, găsesc în Trg. Neamţ numeroase locuinţi confortabile şi eftine, cu sau fără menaj şi cari se vor transporta la băi cu tramcarele administraţiei la fiecare 15 minute. Pentru orice informaţiuni, a se adresa de pe acuma la subscrişii în Trg. Neamţ. Exploatatorii băilor Oglinzi: Rudolf Frits & Dr. J. Rosenfeld.