Opinia, iunie 1910 (Anul 7, nr. 1027-1049)

1910-06-10 / nr. 1034

——~~«»i-«*saKiStasl6sassfsatssac«»TM»—--­ KAt PASTApePM­P indispensabila EA.SARG’5 Sohn-&(1,Visna-Iari^ la timp a cazurilor ce se prezintă. Din această cauză, Local Gouverna­­mental Road, în unire cu autorităţile sanitare, au luat măsuri ca să oblige pe medici de a denunţa la timp auto­rităţilor în drept ivirea cazurilor de in-? flamaţiuni, infecţiuni sau ori­ce altera­­­ţiuni ale ochilor. Această măsura a fost­­ primită cu mare bucurie, căci ea a fost impusă pe cale de regulament cu pu­tere legală.* Lucrarea cuprinde încă detalii instruc­tive asupra numărului şi asistenţei or­bilor din alte părţi ale lumei. Asupra lor vom insista într’un articol viitor, cînd vom vorbi despre cele ce propune d. Dr. Robin pentru orbii noştri, în ur­­ma­ desfiinţărei „Vetrei Luminoase“ de actualul guvern. A. de vânzare la: PARFUM­ERII, FARMACII DROGUERII - m^tfssss^xsxissf £UczZ’Stiinle­(SLzla ■ eatra copil. — Nu nărul cel mai nou revistei „Luceafărul“ din Sibiu des­­c­­i­­m o serie de 3 premii ce se vor a­­corda celor mai bune trei poezii scurte —da­r pînâ la 4 strofe—pentru copii : 50, 30 şi 20 coroane. „Cei chemaţi să imbogăţească aceste ramparagănii a literaturii pentru copii sunt numai scriitorii, zice „Luceafărul“. Pînă acum s’au gîndit numai puţini dintre ei la miile de copii de la oraşe şi de la sate, atit de dornici de cărţi bune şi frumoase. La alte neamuri sunt scriitori cari viaţa lor întreagă scriu numai pen­tru odraslele tinere, mulţumin­du-se cu cununile de lauri împletite de sufletele nevinovate şi curate ale celor mici. Cre­dem chiar că scriitorii de talent cari se adresează copiilor trăesc mai viu şi mai durabil în conştiinţa întregului popor. Cei în vristă, cu cită duioşie îşi aduc aminte de poveştile şi poeziile frumoase din copilărie şi cu ce aureolă de dragoste împodobesc numele celor ce le au tre­­zit in suflet fiorii primelor lucruri este­­ tice“.* Relativ la cele înregistrate aci cu pri­vire la primul, spectasal ds ■u.'îArt.&V.dru­m­ pole mai adăugăm că spectacolul a fost autorizat cu condiţiunea ca să nu apară picat florii în scenă. Va fi dat o luptă cu taurii dar fără vărsări de sînge. Impre­sarii au intentat proces guvernului turc, iar directorul casei Pathé, von Eywo, a plecat la Constantinopol să fotografieze luptele aceste originale prin modul cum au fost acomandate... coranului care dom­­neşte încă sub regimul Turciei constitu­­ ţionale.* A apărut No. 5 din anul IV al exce­lentei publicaţiuni literare „Convorbiri critice“ cuprinzind articole, nuvele, ver­suri, critice, recenzii semnate de M. Dragomirescu, Liviu Rebreanu, M. Sâu­­lescu, loan Chiru-Nanov, Leon Feraru, Artur Gorovei, V. Zaborowski, M. D. Rădulescu, I. Dragoslav, I. Netzier, Ar­­mașu etc.A H. Heine : Amintiri duioase,—rn me­moriile domnului de Schnabehrodsk­i.Tra­­­ducere de St. Antim. București, p. 78. Cine n’a cetit proza lui Heine nu ştie ce este spiritul şi voiciunea, nici jocul îndrăzneţ al combinaţiilor fantastice, nici puterea nuanţelor şi a iluziilor discrete. Cine n’a cetit proza lui Heine rămine un om fericit, căci nu ştie ce greu se di­geră proza greoaie ce ni se serveşte zilnic de gazetele noastre. Cine n’a răs­foit prin criticele lui, prin multele de­­­scrieri de nopţi florentine şi n’a uns cu hohot, cetind satirele lui sănătoase, nu cunoaşte deliciile prostiei omeneşti şi rămîne în lume ca orbul, care nu-şi dă seamă de existenţa atltor ciudăţenii, a­­tîtor tipuri caricaturale, cari forfotesc în jurul nostru. Lumea în care Heine ne introduce este adeseori lumea lui Democrit, cum a trăit ea în faimosul oraş Abdera din Tracia şi cum trăeşte şi astăzi, pa ici şi colo, resfirată pe la toate neamuril. Abderiţi găseşti pretutindeni. I-a găsit Wisland la Biberach şi i-a făcut nemuritori, l-a găsit Heine la Hamburg şi nu i-a fixat în lucrarea de faţă. Şi­­ ar găsi prea bine şi­ un prozator român pe la noi, numai sâ aibă puterea de observaţie şi de re­­flexiuni ironice. Piresia, Heine este un modern şi nu operează numai cu metafore, ci Demo­crit cu umbra măgarului. Nici nu te mul­ţumeşte cu zîmbetul placid al le fonului Til-Buh Og­inda. E t­oate­ personificarea eleganţei, a capriciului şi a graţiei în fe­lul de a-şi trata, în amintirile aceste, nu­meroasele victime din Hamburg E­­ric, e crud şi brutal cînd trebue, şi din cea mai cumplită violenţă, se avîntă deodată în regiuni patetice şi în fiori de stil strălucitoare. Lucrarea pe car® ni-o prezintă d. St. Antim îa traducere—d. Antim a mai tra­il­as corect şi „Nopţii® florentine“ ala a­­celuiaşi autor—cuprinde însemnările dom­nului de Schnabelewopeki (Heine însuşi) din viaţa lui, petrecută într’un colţ al Germaniei, unde personagide de un ri­dicol drastic şi de o vulgaritate deose­bită nu sunt rara. Cetăţenii din Ham­burg, oameni buni cari mîn însâ bine ; ar­mata germană care vrea să fie spartană, fără însă să audă ceva despre zama cea neagră, durduliile hamburgheze, pentru can existenţa inim­ei este încă o taină,— toţi şi toate constitue acea societate, care „seamănă mai mult cu vîntul otră­vitor al Africei, a cărui suflare usucă toate florile“. Sunt nişte marionete acesta figuri, cari „mişcă numai din fălci, cu aceleaşi feţe, cu aceleaşi mişcări şi-şi fac socoteli“. Acţiunea între ele se leagă mai mult pa­­­sărite. Cite un cintec vechiu, cîte un e­­pizod ca cel din circiuma „La vaca ro­şia“, cîte o discuţie asupra moralei şi a religiilor, cu observaţii pururea surprin­zătoare, încheagă amintirile intre el®. Iar sfirşitul, cu scena din familia unui ne­­gustor de bandage, cu povestirea da un înduioşitor efect a­llîngerei lui Simeon, conţine scîntei de genialitate. Cetiţi deci proza lui Haine şi urmaţi­­ în studiul său despre abderiţii germani. Veţi vedea acolo cu cîtă măiestria tre­buie făcută o critică socială şi cît da roşu este fierul, ca să ardă, unde tre­buie. N­. Chondî. * In analele universităţilor germane se constată din nou o creștere însămnată a numărului femeilor cari studiază, in se­mestrul de iarnă 1909 — 1910 au urmat cursurile universitare 2324 femei, adică cu 644 mai mult de­cît 1908 —909. Dintre cele patru facultăţi cea de stu­dii filosofice e cea mai frequentată de femei, pentru că aci intră şi studiul de profesorat. La aceste facultăţi au urmat 2004 fe­mei faţă cu 1453 din anul trecut. La me­dicină au fost 226 faţă cu 118 din anul precedent. Pină şi la teologie numărul femeilor a crescut de la 22 la 39. In schimb la­­j dreot numărul lor a scăzut da * La Novaggio, pe malul lacului Lugano din Italia din Nord s’a aşezat primul a­­postol budhiat, Nyatiloka, originar din Germania şi convertit la budhism. El duce în pădurile italiene viaţa de ascet în înţelesul doctrinei religioase la care s’a alipit. * La Opera cea Mare din Paris a avut loc Duminică o reprezentaţie de bine­fa­cere în adevăr extra­ordinarâ. Au luat parte francezi, germani, engle­zi italieni, austriaci şi ruşi, între cari : Carusso, Buriau, Slezak, d-nele Farrar Fremstad şi Bella Alten, baletul rus. Preţurile au fost şi ele extra­ordinare : o lojă 2000 lei, un fotoliu de orchestră 500 fr. S’au încasat vr’o 300.000 de lei. * La fie­care period de zece ani are loc in America un recensămînt ganeral al po­­pulaţiunii. Cum postul da funcţionar la recensămînt se plăteşte binişor, pe lingă că dă ocaziuni de observaţiuni instruc­tive istorico-sociale, s’au oferit o mul­ţime de studenţi şi de studente pentru aceste ocupaţiuni. New York, cu toate condiţîunile grele ce se cer pentu aceasta, au fost admise 150 femei în serviciul recensemintului. Plata sa fac® după cîte nume s’au înre­gistrat în statistică cu datele cuvenite. * O deciziune a guvernului Spaniol, sanc­ţionată de regele Alfons permite înscri­erea femeilor în universităţi, ceea ce nu era învoit până acum. * Ca să poată folosi în caz de război­, un aeroplan trebuie — după opinia unui tehnician—să stea în văzduh timp de 5 ani; să zboare la cel puţin 1000 metri înălţime; să se mişte cel puţin cu iuţeala de 80 km. pe ceas; să ducă 250 kgr. greutate; să se poată urca din ori­ce punct și... să fie condus da un om înde­­­ mănatec.* STRUNA ZILEI PE CĂT BĂTUTE Elevii clasei IV comer­cială sub conducerea pro­fesorului %* au vizitat berăria Zimbru. Ştire şcolară Drumuri nt folositoare ! Căci elevii singuri,—oare V’rţi temut că n'au să ştie Drumul cătrâ berărie ? OPINIAV Discursul d-lui Take Ionescu — rostit la congresul partidului con­servator democrat — Deschizînd prima şedinţă, sunt dator întăi să fac scuze pentru acei cari, în grabă, au fost omişi. Cred că putem să ne felicităm că după două ani şi jumătate, suntem liniştiţi cu toţii în conştiinţa noastră. Ne-am întru­nit aci ca să organizăm roadele muncei noastre. E o parte pe care nu voiu s’o ating de­cît în treacăt. Să fac un apel căl­duros la prietenii din cele 2—3 judeţe în cari sunt neînţelegeri, ca să înţeleagă că asemenea lucruri nu trebue să fie în par­tidul nostru. Dar dacă apelul nu va reuşi tot de la d-voastră cer autoritatea mo­rală ca să impun disciplină acelor cari nu înţeleg disciplina voită. Voiu trece acum la lucruri mai impor­tante. Programul nostru a căpătat, fireşte dez­voltările pe cari i le-au dat împrejurările. Părerea mea e că misiunea unui guvern nou nu e să distrugă ce a făcut guver­nul cel vechiu. Şi cu legislaţia liberală tot aşa vom proceda. Nu vom veni ca nişte sălbateci, dar iarăşi nu e cuvînt să primim lucrurile cari s’au făcut numai pentru că s’au făcut. Am crezut că, prin comisiile ce se vor alege, să se studieze punctele noui din program. Le voi lua pe rînd. Primul punct din program care arată că suntem un partid monarhic, nu se schimbă pentru că e o adîncă convingere a noastră. In chestia armatei, înregis­trez cu regret necapacitatea guvernului liberal în ce privește organizarea arma­tei. Pe da altă parta nu s’a dat armatei ce trebuia să i se dea. Noi vom lua da unda vom găsi şi de unda nu vom găsi, pentru a pune armata la adăpost de toata nevoile ei. Şi iau un angajament: în administraţia armatei nu vom face să treacă nici un spirit de partid şi nici un interes electoral. De a­­ceea ţin să se ştia că favoruri la minis­terul da războiu nu vor fi sub noi. Acum intrăm în lucrurile asupra că­rora fatal partidele trebue să se deosi­­bească. In primul rînd se afirmase încă de acum 2 ani necesitatea revizuirei Con­stituţiei în vederea reformei electorale. Nouă colegiile electorale de azi ne-au dat toată încrederea. Pentru ce am pus totuşi la ordinea zilei reforma electorală. Pentru că­ partidele conservatoare cu­chid ele singure zăgazurile. Chestia tre­bue rezolvată cu moderaţie de conserva­tori. Dar nu se poate reformă de ase­menea natură, fără acordul partidelor de guvern. De aceea cred că o comisie a noastră să studieze chestia și să ţină seamă de trei principii : 1) nu e rezul­tat ori­cît de dorit, care să fie plătit cu prețul independenței colegiilor ; 2) în ori­ce alcătuire electorală trebue căutată o mai mare nesubordonare a organelor ad­ministrative intereselor electorale ; 3) alcătuirea electorală să asigure că mi­norităţile vor avea glasul lor. E un singur mijloc ca luptele politice să fie mai blinde: toţi să poată vorbi în parlament. In rest comisiunea noastră are toată libertatea. O a doua comisiune : chestia agrară. Foarte mare chestie. Aci ne aflăm în­tr’un cîmp în mare parte angajat prin re­formele liberale. In chestiunea agrară trebue ir. primul rînd să ne dăm seama real cari sunt rezultatele reale ale re­formelor liberale ? In această ordine de idei, e o ches­­tiune uşor de prevăzut: izlazurile. A­­ceastă reformă e azi compromisă prin scumpetea preţului cu care ţăranii cum­pără pămîntul. Am o idee personală: Statul să-şi ia asupra sa o parte. Rog comisiunea să se glndească şi la tran­sformare Casei rurale. Trec la comisia care ar avea să se ocupe cu chestiunile privitoare la justi­ţie. La alegerea inamovibilităţei noi am criticat judecătorul unic, inspectorii judi­ciari, consiliul superior şi în fine desfi­inţarea Contenciosului şi am propus lăr­girea atribuţiunilor lui. E bine să dăm gradaţie magistraţilor ca să­­ facem neatîrnaţi. Dar pănă cînd nu vom profita de revizuirea Constituţiei ca să punem în ea principiul inamovibi­­lităţei, pănă atunci nu vom fi făcut operă definitivă Aceeaşi comisiune să se o­­cupe de creiarea unui consiliu legislativ. La ordinea zilei e pusă legea indus­triei şi chestiunile meseriaşilor. O comisiune să se ocupe cu creiarea creditului meseriaşilor şi cum am putea ca să dăm micile lucrări publice, fără licitaţie, la meseriaşi. O altă comisiune să se ocupe de ches­tia asigurărei bătrîneţelor pentru lucrători şi răspunderea patronilor. Se impune apoi şi creiarea unui mi­nister al sănâtăţei publice, în care va intra şi tutela administrativă asupra lu­crărilor de edilitate publică. E azi la ordinea zilei o chestiune re­ligioasă: această chestiune a venit fatal din creierea consistorului. Eu cred că reforma trebue să pornească de la a­ceasta concepţie: Sinodului tot ce al Sinodului şi ceva de la casa bisericei la Consistoriu. Iar în consistoriu să nu fie numiţi prin alegere, ci aleşi. Apoi un episcop pentru două judeţe. O comisie pentru Dobrogea care tre­bue asimilată cu restul ţarei. Mai e comisiunea învăţămîntului şi aşi ruga să nu se uite învăţămîntul primar superior. Nu e concepţia democratică a­­ceea ca toţi să plătească numai pentru unii. Prin urmare, fără a împuţina cursul secundar, creiarea învăţămîntului primar superior e o necesitate a ţărei noastre. Iată dar comisiile la cari m’am gîndit eu şi deschid discuţiunea pe aceste baze. □ Administraţia ziarului „Opinia“ primeşte abonamente de viligiatură cu: 2 lei PE LUNA în ori­ce parte a ţarei, şi 3 lei 50 PE LUNĂ în străinătate. □ Epoca numeşte congresul partidului nostru „congres studenţesc“. Nu este de loc nimerit că un ziar ju­nimist să vorbească despre studentismul în politică, cînd sunt cincisprezece ani de cînd d. Carp face pa studentul can­didat la guvern. □ D. Gh. Şendrea, distinsul nostru prieten, se află puţin indispus. Ii urăm grabnică însănătoşare. □ Comisiunile pentru elevii de curs primar, pregătiţi în particular, vor fi în­tocmite astă­zi la minister şi mîine se vor comunica revizoratului, care va face tot mîine repartiţia elevilor. □ Comerciantul M. Moscovici, din Iaşi, str. Sărărie, a fost declarat ieri în stare de faliment, din oficiu. □ Joi 10 iunie se va serba hramul bisericei Nicoliţa (Sf. Ioan cel nou, de la Suceava) de către un sobor de preoţi. Cu această ocazie S. S. Părintele C. Dinescu, harnicul paroh al acestei bise­rici, va ţinea o frumoasă şi instructivă predică, despre „efectele dragostei creş­tine“. Corul ceremonial al Mitropoliei va cînta răspunsurile Sf. Liturghii. □ Şcolare.—In ziua de 15 iunie in­­cetind cursurile se vor închide şi expo­ziţiile de lucrări ale elevilor liceelor şi gimnaziilor. Tot la acea dată, maiştrii de desemn vor alege şi înainta minis­terului, lucrările cele mai bune ale org,alpi­nure urmează a fîi­ura la expo­ziţia şcolara ce se va desch­ de ia Itu­eşti, în ziua de 27 a. c — Examenul de capacitate al elevi­lor clasei a VIII-a liceale se va începe la 20 iunie. — In urma consultărei tuturor di­rectorilor şi directoarelor de şcoli se­cundare, cu privire la alegerea celui mai bun camarad ales de elevii din clas, a reuşit pentru Minister convin­gerea că această măsură a dat în aproa­pe unanimitatea locurilor, rezultate bu­ne, şi deci trebue menţinută. Privitor la unele nedumeriri arătate prin rapoarte Ministerul face cunos­cut că dispoziţia aceasta fiind o mă­sură luată pentru educaţia şcolarilor, pe de o parte, ea nu poate fi răspunză­toare de relele pe care tocmai ea le-a descoperit, iar pe de alta spre a ajunge la efectul necesar, Ministerul, cere cola­borarea directorilor şi diriginţilor de clase, care prin poveţe cu cuprins ge­neral date elevilor să stăruie şi să ob­serve alegerea ce urmează a se face în cursul acestei luni, de elevii fie­că­rei clase.­­ Implinindu-se o lună de la depu­nerea fostului avocat C. Stoica, tribu­nalul s. 111­ a ia reconfirmat ieri man­datul. Ol I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei s’a întors ieri în Iași, venind de la Mă­năstirea Bistriţa. □ D-na Eliza Conta, institutoare şi-a regulat drepturile la pensiune cu trei sute lei lunar. □ CJ20 are necesitate de lemne de con­strucţie, sau orice alte articole de lemn să se adreseze la Fabrica „Fortuna“, Iaşi str. Moţo­c. (­ Parchetul general al Curţei de Ca­saţie a luat dispoziţia ca recurentul, con­damnat la închisoare, să se constitue prizonier in localitatea unde a fost con­damnat. □ Absolvenţii Licealul Model „Cos­­tachi Negri.—Secţia Modernă : Abdula­­chim Selim, Beceanu Octav, Botez Ioan, Cădere Vasile, Ciomac Ioan, Ciulei Ale­xandru, Dimitrescu Emil, Dimitrescu S, Donea P., Goilav loan, Marinescu C. Eugeniu, Munteanu Ed . A Nicolaesei G., Podhorschi Alex., Racoviţă Vasile, Sassu A., Solomon Gr., Tătăranu Va­sile, Târnoveanu L., Tomida M. Octav, Vasilescu I., Vasiliu G , Vidraşcu R. Secţia clasică : Antonescu E., Constan­­tinescu V., Coruscnik Gh., Dimitriu Al., Munteanu G., Naum Theodor, Sevastos Mihai, Vasilescu Ioan, Popescu Mihai. * La 20 Iunie c., începe examenul de capacitate atit de cursul inferior cît şi cel superior. SPECTACOLE □ Astăzi Mercuri 9 Iunia, reprezenta­ţie dată de cinematograful Gaumont în scop de binefacere, cu următorul program: Cristof Columb (film de artă), apoi o vinătoare de toamnă, după natură. Dan­suri moderne în colori, după natură, şi alte numeroase piese, sportive, umoris­tice, instructive, la plin aer, etc. In curînd, Fiul pădurilor, mare dramă da scriitorul german Hilm, jucată de cei —- -------,m­ifti din Paris și care a fost reprezentată pe scena Teatrului de aici da d-na Birsescu și D. Lionescu. Beneficiul duetului italian „Les Amelias“. DIVERSE — Duminică a avut loc căsătoria d-lui Andrei Munteanu, cu d-şoara E­­ufrosina Tiron din Vaslui. Nuni au fost d-na și d. Victor Mun­­teanu şi d-na şi d. Ioan Bădăreu. ---­ i . Băile OGLINZI 3 kilom, dela tîrgi.Neamţ, 59°!, reducere prin gara Paşcani Sesiunea de­­ 1 Iunie la 1 Septembrie Staţiune climaterică de primul rang, situată în munţii Neamţu­lui, la o altitudine de 500 mări de­asupra nivelului mărei, de unde domină toată regiunea înconjurătoare, ferită de curenţi, înconjurată fiind din 3 părţi cu o pădure seculară şi un parc splendid. Clima temperată, aerul curat şi hygienic de aci, unite cu pozi­­ţiunea sa pitorească, îi dă coloritul şi farmecul încîntător al naturei bine­făcătoare. Băile Saline de aci sunt din cele mai concentrate şi rivalizază cu băile similare din Hall, Ischl, Reichenhall etc. Cabinele de Baie şi Hidroterapie instalate în modul cel mai hi­­gienic şi modern, sunt toata în faianţă. Băile au efect miraculos asupra Rheumatismul, 8Crophylosei, lim­­fatismul, cloro­anemie, debilitate, rachitism, ischias, paralinii, neurastenie, sifilis, boale pe piele, boale de de copii şi de femei, leucorea, metrită, peri şi param­eritere, fibrome, sterilitate, etc. Un pavilion modern pentru inu­daţie cu apă minerală, esenţă de brad şi diverse substanţe medicamentoase apropriate. Hotel şi Restaurant excelent , o Orchestră din cele mai bune amu­­zează publicul.— Masa, table d’are 4.50 lei pe zi de persoană, inclusiv cafeaua cu lapte , copii pînă la 10 ani, 3 lei pe zi. Pentru distracţiuni s’a rădicat pentru sezonul curent o clădire grandioasă, prevăzută cu săli de dans, biliard, de lectură, săli pen­tru diferite jocuri, casino şi bufet deosebit. Efflu şi Folositor Pentru persoanele ce nu se pot deplasa, recomandăm sarea ex­trasă din apele minerale de Oglinzi, care, din cauză că e mult intro­dusă, ne-a pus în plăcuta posiţiune, a scădea preţul unei cutii de 2 kile de la lei 150 la 1­20. Sarea minerală de oglinzi se află depusă spre vînzare, în Bucu­reşti , la farmacia d-lui Stoenescu, şi Centrala în Iaşi la farmacia Fabini şi în Tg. la Adiţia Băilor. Serviciul medical este încredinţat d-lui Profesor Universitar Dr. V. Bejan, medic şef al ma­ternităţii din Iaşi, care va face şi opera­ţiunile cerute, asistat de d-na Dr. I. Rosenfeld. Persoanele cari nu vor să stea la Oglinzi, găsesc în Trg. Neamţ numeroase locuinţi confortabile şi eftine, cu sau fără menaj şi cari se vor transporta la băi cu tramcarele administraţiei la fiecare 15 minute. Pentru ori­ce informaţiuni, a se adresa de pe acuma la subscrişii în Trg. Neamţ. Exploatatorii băilor Oglinzi: Rudolf Frits & Dr. J. Rosenfeld.

Next