Opinia, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 1150-1173)
1910-11-25 / nr. 1169
Pentru oamenii cari n’au nici-o treabă, votarea e o distracţie , dar credeţi că muncitorul se amuză de cite ori trebue să se ducă la urne ? Nu, nu vrem referendum ! Şi nu mai vrem discuţiuni cu Camera Lorzilor ! Nu mai vroim legi pe cari Senioriile lor să le poată respinge, ori să le poată schimonosi aşa, ca să nu mai fie de recunoscut ! Guvernul şi-a pus un cap ca pe viitor, cînd va trimite o lege — lorzilor, ei să fie siliţi a o primi — sau, dacă nu, legea să fie promulgată fără consimţimintul lor...“ Contrastul între cele două manifeste între gradul de semeţie şi de curagiu e bătător la ochi.* Și în timp ce teribila luptă se încinge —scrie d. Lauzanne pe care l’am citat și în articolul de eri—între cele două tabere, un om se strădueşte să se ridice, în singurătate, pe patul său de paralitic : omul acela e d. Joseph Chamberlain, care nu mai vorbeşte, nu mai votează, care nu mai ştie nimic,—dar ale cărui ultime scăpărări de inteligenţă încearcă să risipească noaptea care se îngroaşă în jurul lui. El băiguie cuvintele pe care le-a răcnit acum şapte ani : — „Protecţiune ! Protecţiune ! Aduceţi-vă aminte de cuvintele mele ! Liberschimbismul o să vă omoare“ ! In acelaşi timp liberalii strigă : — înainte contra Lorzilor şi contra protecţionismului! Iar conservatorii clamează : — înainte contra revoluţionării şi contra liberului schimb ! Şi astfel cele două revoluţiuni merg una în potriva celeilalte: acea care visează să distrugă Constituţia politică a celui mai vechiu leagăn parlamentar al globului şi acea care caută să nimicească tradiţia economică a celei mai glorioase falange a comercianţilor din lume !. „Ce nai e pe la pale?“ Apoi se atinge chestia salarului învăţătorilor. Că e salariat prost, e de netăgăduit, o recunoaşte toată lumea ; dar nu angajindu-se în activitatea ex-şcolari, i se va îmbunătăţi starea materială. Aceasta nu mi vine a o crede din următorul fapt. Au lucrat bieţii daecali ca nişte smintiţi, în şcoală şi în afară de şcoală, mai ales acuma în timpul din urmă; şi pretinsul părinte al lor, d. Horst, i-a lăudat în toate părţile, i-a ridicat, le-a adresat cuvinte dulci, le-a zis mlntuitori; şi cîte şi mai cîte, numai un lucru nu l’a zis—dacă l’ar fi zia poate era de ajuns—că învăţătorul nu e plătit de ajuns sau e rău plătit. Şi atîta măcar de auzim din gura d-lui Haret tot era ceva ; dar nimic şi absolut nimic cu privire la poziţia materială a învăţătorului. S'au găsit inimi mai bune decît a d-lui Haret, care au arătat în parlamentul ţării, că învăţătorul e prost plătit, dar s’a răspuns, că pentru şcoala primară s’a facet prea mult ; şi nu-i nici timpul, nici împrejurările ca să se mai mărească lefurile învăţătorilor. Nu miră aceste cuvinte, că pentru şcoala primară s’a făcut prea mult, poate cu activitatea ex-şcolară, unde învăţătorul a fost pus la muncă prea multă , dar nici decum pentru învăţător sau pentru şcoala sătească. D-lui Haret i se pare şi iată pentru ce : pentru că un domn ca Th. Ionescu, cu o doză de îndrăzneală mai mare decît alţii, cînd era învăţător pe la Suceava şi cind avea ocazii, să se maimuţărească în faţa d-sale, laude şi numai laude căuta sfi i se aducă şi se zugrăvea învăţătorul de te încruceai, că stă foarte bine, că şcoala merge cu paşi gigantici cătră ţelul dorit de d. Haret, şi cîte şi mai cîte, care arătau că învăţătorul numai de leafă nu duce lipsă. Şi la Suceava aşa, în altă parte la felin, şi în toate judeţele tot aşa, i-a venit şi d-lui Haret a crede că învăţătorul stă bine şi că pentru şcoala primară a’a făcut prea mult. Salarul învăţătorului trebuie mărit, dar în acelaşi timp şi sarcinile reduse. Aceasta nu d. Ionescu şi cu adoraţii cvile din guvern vor face o. Au a’o facă acei ca vor căuta să pună mîna pe rană, acei ce nu vor asculta da cotei ; o s’o facă un alt guvern care nu se va lăsa să fie încîntat, de cei din jurul a£u. Şi nu creadă d. lonescu, că dacă a căutat să atingă chestia salarului învăţătorului va căpătă simpatia acestuia. Nu — noi îl cunoaştem foarte bine pe d. Ionesco, ştim în ce ape se acordă ; şi prin urmare, nu tînguirele d-sale vor reabilita situaţia materială a bietului dascal. Cînd am citit titlul acelui articol HCe mai e pe Ix , de“ îmi venise în minte, că se vor spune multe rivalităţi, pe care le ştim toţi şi care şi ar fi avut locul sub un asemenea titlu. Aşa de pildă cam iată ce se putea spune de pe la sate: Mănunchiul de legi şi reforme pe care îl laudă d-l lonescu, numai în bine n’a schimbat starea ţăranului român, el se găseşte mai atrimptorat decît înaintea răscoalelor. Să dăm un exemplu pe care îl ştie şi dl. Th. lonescu, dar pe care nu I poate opune, fiindcă nu avea să-şi ia II supere şefii, stpînii zilei. Aşa, munca taranului să plăteşte mai ieften decît înaintea răscoalelor; prăjina de falce se plătea 4 lei şi pe unele locuri chiar mai mult (vorbesc de jud. Suceava), acuma numai până la 3 lei. Prăjina de loc o cumpărau plugarii, înainte cu 0,70, 80, 1 leu şi numai unde era prea bun locul se vindea cu 150 în care intra iarba. Astăzi acel Ioc ce se vindea cu 70 bani, prăjina e un 1 leu 10 bani, e socotit ca loc de calitatea I, prăjina de iarbă e 3 lei, oaia la imaş e peste 2 lei, pismatul vitelor e mult mai scump decît în trecut. Şi din acel mănunchi da legi izvorit din nevoile ce au îmboldit lumea la răscoale, numai pătura sătească nu se poate folosi. Pe la sate e rău de tot. Scoale nu-s; şi pe unde sunt, frequentarea lasă mult de dorit. Copii, hrăniţi rău, sunt numai nişte arătări, rahitici, scrofuloşi, blegi de parcă numai sunt oameni. Slabi de constituţie şi greoi la învăţătură sunt copiii sătenilor; sunt săracii hrăniţi in chip mizerabil; mi-a venit să vărs lacrimi, cînd din cei 130 copii, ce-i am prezenţi în clasă numai 6 mi-au spus că au vaci cu lapte, ceilalţi nici nu-i ştiu gustul; brînză de oi nici unul nu mănînci, căci laptele ce-i mai dau puţinele oi, pe care le au cei 11 părinţi de şcolari, l’au dat din vară proprietarului, pentru vârâtul oilor. Găini, nici în o casă nu se taie, nimenea nu mănlncă macar odată în lună, carne, fie ori de ce o fi. Oulegiinelor sunt vîndute pentru nevoile casei. (va urma) Streze-Stiînţe-fSlzle Uzurpări.—Rindurile extraordinar de cinice, pe care le-am reprodus ori din „Romînuî“ mult celebrului Caion ne suggerează următoarea nedumerire. Ce îndreptăţeşte oare pe odioşii întreprinzători de negoţuri critico literare sfi uzurpe, pentru un pamflet nerușinat, un nume glorios Intre teste în presa romînă ? A foat cîndva un ziar, întemeiat de un liberal ilustru —de C. A. Rosetti, ziarul „Românul“- Acel ziar a dispfirut,de mult, lăslnd pentru istoria publicisticei noastre un nume nepătat. lată Insfi c& unui X ii vine în minte că el continuă publicarea „Romînului“ şi afişează cu dezinvoltură „anul al 54-lea seria a Vll-a“. De ce ? Intru cît ? In virtutea cărui drept ? In folosul cui ? Acel care a întemeiat şi redactat odinioară „Românul“ avea un ideal, avea convingeri politice, era şi un democrat prin firea şi credinţa sa , a urmărit educarea masaelor, a umplut un gol mare în gazetăria romînă. Ce vrea însă d. Caion cu „Românul“ uzurpat care a fost pe rînd, pe rînd şi ortodox şi catolic şi mistic şi liberal şi conservator şi liber-cugetător şi religios şi filocemit şi antisemit şi franţuzit şi germanofil, totdeauna însă ridicol prin îndrăznelile sale ? Ce a fost sminteala contra lui Caragiale ? Ce a fost campania anti-jorgistă şi accesul cuzist de acuma ? Ce e şofticăria Natanau şi izbucnirile contra lui Gherea? Ce sunt eternele zbuciumări fără nici un rost şi cu ce se motivează, în fine uzurparea titlului uneia dintre cele mai vechi gazete ale ţării ? * O telegramă din Fraga anunţă ziarului Berliner Tageblatt că la Reichenberg s’a jucat o feerie simbolică scrisă de Carmen Sylva în beneficiul societăţii pentru ocrotirea copiilor din acea localitate. Organizaţia în chestiune se cheamă : „ Pentru copil“★ Pentru Duminică 28 Noembrie se anunţă în sala teatrului naţional şezătoarea literară a societăţii scriitorilor români. Pe lingă numele cunoscute şi anunţate mai dinainte se afişează şi numele dlui N. Gane din ale cărui producţiuni inedite se pare că va ceti vreunul dintre organizatori. Ori, va ceti d. N. Gane însuşi? * Doctorul Adolf La Valette St. Georg, fost profesor de anatomie pănă la 1907, la universitatea din Bonn, a murit zilele trecute în vîrstă de 79 ani. Defunctul a fost rectorul moştenitorului german, pe cînd acesta îşi făcea studiile la Bonn. * Fostul director al poliţiei din Milano, Bondi, va face să apară o carte senzaţională asupra activităţii sale mai vechi în calitate de comisar poliţienesc la Roma. Aici avea miimnea specială de a păzi şi apara palatele apostolice şi va face destăinuiri cu privire la misterele Vati canului.* Chiparosul sub care s’a adăpostit Ferdinand Cortez, cuceritorul Mexicului şi sub care a plîns cînd Aitechii l’au gonit din Capitală, e pe cale să piară- El a recistat veacuri şi guvernul mexican i’a făcut un grilaj de fer pentru a-l feri de amatorii de relicve. Deşi i se dau cele mai mari îngrijiri de grădinari, el nu va mai trăi decit cîţiva ani. De îndată ce chiparocul se va usca, tulpina lui va fi tăiată şi dusă in muzeul naţional din Mexic. OPINIA Max Nordau publică în editura Otto Hendel din Halle un volum de poveşti Ele nu au în genere scopul „moral“ al bucăţilor obişnuite în genul acesta, ci poartă aimbutele unei concepţiuni filozofice asupra oamenilor şi lucrurilor. * Cinci sute de scrisori ale lui Tolstoi— în mare parte inedite—vor apare peste câteva zile într’un volum în editura berlineză Ladyschnikow. Ele privesc epoca dintre 1848—1910. Intre ele se află și celebra scrisoare adresată la 16 Ianuarie 1902 Țarului Nicolae II, căruia Tolstoi îi scrise „Iubite frate !“. * Cunoscutul traducător parizian al operelor ruseşti I. W. Bienstock a comunicat ziarului „Le Temps“ o foarte interesantă relaţiune scrisă de însăşi mîna lui Tolstoi asupra unei Intîlniri între marele scriitor rus şi episcopul de Tuia. Acesta l-a vizitat la Iasnaia-Poliana in 1902 înainte de excomunicare făcind încercări zadarnice de a readuce pe Tolstoi în sinul credinței.* La 30 Noembrie s. n. s’au împlinit zece ani de la moartea lui Oscar Wilde. Refugiat la Paris, el a trăit acolo sub numele de Worth. Pe piatra funerară s’a scris însă numele adevărat. Amicii și admiratorii lui s’au străduit multă vreme ca să se facă rectificarea numelui în condica de stare civilă. Cumpărarea locului în cimitir s’a făcut numai pentru şase ani, aşa că la 1906 urma să i se desmormînteze osemintele. Un prieten al lui Wilde a intervenit şi a reinoit cumpărarea. Cum după legile franceze cumpărarea unui lucu cimitir nu se poate face decît pentru îndoitul timpului pentru care s’a făcut prima cumpărare, osemintele lui Wilde urmează să fie îndepărtate la 1912. Admiratorii nenorocitului scriitor intenționează să le ducă undeva în Anglia. * Concertul tînărului violonist Socrate Barozzi are loc Marți 14 Decembrie. Acompaniamentul va fi ţinut de pianistul bucureștean Narice. Bilete la „Thalia“. • STRUNA ZILEI S U V I T A.... La mănăstirea Neamţului s’au încăierat doi călugări. Intr’un plic s’a trimis şefului bisericesc o şuviţă de păr smulsă unuia din ei. Opinia Ce-a fost la mănăstire—iată Fără nici o îndoială . Părul cel din plic arată C’avu loc o păr... uială. INFORMAŢII . Corpul portăreilor a făcut cunoscut instituţiilor financiare următoarele : „Neplata cambiilor trebuind a fi conexată în chiar ziua ce urmează scadenţei —art. 319 c. com.—pănă la ora 6 p. m. —art 109 reg. Portăreilor—se aduce la cunoştinţa generală, că cererile de proteste nu se vor mai primi la biroul nostru decît pănă la ora 3 p. m., cel mai târziu, urmînd ca Intre ora 3 şi 6 p. m. sfi se constate neplata în oraş. Cererile aduse după ora 3, deci după plecarea In oraş, voiu fi nevoit a le înregistra şi instrumenta a doua zi, ceia ce nu va fi îţi avantajat petiţionarilor. □ Societatea filantropică „Steaua“ a decis a înfiinţa o şcoală profesională pentru absolventele cursului primar, în localul şcoalei din strada Albi. □ Vasile Gavriliţă din mahalaua Trei- Calici a reclamat autorităţilor, că acum trei săptămîni o fată a sa ducîndu-se la d. Popovici ca să lucreze la o vie, un biet de ţigan numit Gheorghe Nucă, a violat-o. S'a dispus prinderea şi arestarea sus numitului ţigan. □ Alta Halpern din strada Vecha 7, a reclamat poliţiei de siguranţă, că dintr’un dulap îi lipseşte suma de 2000 lei, în hărţii de bancă, aur şi argint, fără să-şi poată explica lipsa lor. Siguranţa a început cercetările. □ Miine, cu ocazia serbâtorei sf-la Ecaterins, se va oficia, cu o deosebită solemnitate, hramul bisericei Lozonschi. Serviciul divin va fi oficiat de sf. sa Economul Pavel Savin, rectorul seminarului, asistat de mai mulţi preoţi şi acompaniat de corul seminarului. □ Secretarul asociaţiei arendaşilor din Bucovina Carol Schläger, a fost arestat la Cernăuţi. El e acuzat că a falsificat acte şi că ar fi defraudat. □ Pentru ziua de 15 Februarie s-a fixat examenul de capacitate pentru specialitatea de broderie artistică a candidatelor pentru posturile de maestre în invăţămintul meseriilor la şcoalele profesionale de fete. 3 Pe sama budgetului epitropiei generale a casei Sf-lui Spiridon, s’a deschis un credit suplimentar de 45000 lei. □ Consiliul comunal va ţinea şedinţă Vineri, la orele 4 jumătate. La ordinea zilei sunt următoarele chestiuni : Credite; cereri de scutiri şi reduceri de taxe; vînzări de locuri; cereri de restituiri de garanţii ; cereri de înscrieri în listele alegătorilor pentru camera de comerţ; fixarea termenului cînd va intra în vigoare tranzacţia încheiată cu concesionarea iluminatului cu electricitate ; modificarea regulamentului pentru distribuirea apei în oraş, în ceia ce priveşte conturile ; deviza de lucrări. □ Ministerul de interne a trimis prefecturilor de judeţe o circulară prin care le invită să recomande primăriilor comunelor rurale ca să atragă atenţiunea sătenilor asupra îngrăşării pămîntului cu resturi animale şi vegetale. Astfel, sătenii trebue să nu risipească gunoaele ce au, ci să le răspîndească pe terenuri pentru a le îngrăşa şi ca atare să le facă mai productibile. □ Cu toate plîngerile făcute, totuşi vagoanele trenurilor, mai ales ale acelor cari circulă pe linia Iaşi—Paşcani, nu sunt încălzite, aşa că e o adevărată tortură pentru bieţii călători. □ D. C. Costescu, fost comisar de Iaşi, a fost numit provizoriu, şef al siguranţei din Galaţi, în locul d-lui Gologan. □ Medicii comunali au inspectat cri şi astăzi şcoalele primare, examinînd pe şcolari. □ Postul de la şcoala din comuna Bumbata, comuna Vetrişoaia, judeţul Fălciu, a fost ridicat de la 65 lei, la 95 lei. Q Consistoriul spiritual al Mitropoliei nu va ţine şedinţă în cursul lunei aceştia. In Decembrie va ţinea şedinţă în zilele 2, 3, 9 şi 21. Primim din enciclopedicul dicţionar biografic Figuri contimporane din România coala a 18. Sumar: Nicolaie A. Berindei, nuvelist, avocat, unul dintre iniţiatorii pentru desvoltarea portului şi datiţurilor naţionale; Alexandru C. Berbescu, inginer şef la c. f. r.; Const. D. Berlescu, inginer şef la direcţia generală a Poştelor; Mihail D. Berbescu, prim procuror; familia Beşteleni, doctor Const. A. Beteleni, locotenent-colonel în rezervă; Mih. Beşteleni, consilier la Curtea de Apel din Galaţi; Ion Bianu, profesor universitar etc.; doctor Vasile Bianu; Victor Bibska, avocat; familia Bibescu reprezintată de la obârşie şi printr’un tablou genealogic; voevodul George Bibescu (1842—1848); principii Anton, Alexandru şi George Bibescu, aceşti doi din urmă două mari personalităţi ai familiei. Corespondenţile şi orice chestiuni privitoare pe lucrarea aceasta, se vor adresa d-lui Th. Cornel, directorul publicaţiunii, str. Conuta 61, Bucureşti. □ D. Samoil Horovitz, comptabil la fabrica Gheller, din localitate, a fost ori victima unui grav accident. Aflîndu se la Focșani, d. Horovitz vroi să se urce ori în expresul ce trecea la oarele 12 și 40. Din nebăgare de samă, a alunecat de pe scară și a căzut sub roate. Mîna stingă i-a fost fracturată, iar la cap s’a ales cu două plăgi. Starea lui este destul de gravă. □ D. Sublocotenent Sturdza Alexandru, din regimentul 15 Războeni, a fost mutat în regimentul 27 Bacău. □ In ziua de 20 Noembrie a fost termenul fixat pentru depunerea ofertelor închise pentru încălzitul palatului de justiţie din Iaşi. Aceste oferte, în număr de opt, au fost consemnate într’un proces-verba şi vor fi deschise astăzi, la ministerul de justiţie. Comisiunea regională a judeţului se va întruni din nou poimîne Vineri. □ Programul din astă-sală la cinematograful „Union“ care îşi ţine seria reprezentaţiilor la coloseul Bragadiru, cuprinde bucăţi din cele mai alese, între care vom cita : „Fiul pădurilor“, mare dramă antică produs al cassei Ambrosio din Turino Anita Garibaldi, epizoade din luptele, pentru independenţa Italiei. Tot în acest program se mai cuprinde, frumoasa dramă morală a lui Suderman, „Onoarea“, care ne redă o familie săracă, din serviciul bogotaşului Müblingk, al cărui fiu întreţine relaţii de dragoste în ascuns, cu tînăra Alma. Robert fratele ei care se reîntoarce din Iowa, află toate aceste şi rămîne foarte mălenit. Müblingk plăteşte părinţilor Almei onoarea ei, convenind cu dînşii să părăsească localitatea. Robert descopere această manoperă şi duce banii înapoi bogătaşului, dar pleacă îndărăt in Indii, pentru a uita dezonoarea familiei sale. Mîine-seară joi, se începe un nou program, care cuprinde între altele : Sclava albă, un adevărat capo-d’operă a teatrului cinematografic ; Valeria, vederi după natură ; mila perceptorului, dramă ; negrul alb comic ; frumuseţa florilor etc. □ De la 15 Noembrie şi pînă astăzi s’au constatat in oraş, 8 cazuri, nori de scarlatină. □ Amintim tuturor acelora care au făcut cereri la tribunal pentru înscrieri în istele electorale şi li s’au respins, că ultimul termen pentru facerea contestaţiilor la Curtea de Apel e mîine. Cererile vor trebui adresate direct d-lui grefier al Curţei de Apel secţia l-a. . □ Am vorbit ori despre accidentul întîmplat d-lui colonel Lupan, fostul comandant al şcoalei militare, la o vînătoare lîngă Brăila. Ni se scrie acum din Brăila că starea d-lui colonel Lupan nu este de loc gravă şi că medicii I au extras glontele ce-l lovise în piciorul sting.. P. S. S. Mitropolitul a pus în vedere celor trei călugări trimeşi în colonia ronfină din America de Nord, de a întocmi cite un raport detailat asupra activităţei lor bisericeşti şi în care să detaileze numărul credincioşilor creştini, numărul botezurilor şi căsătoriilor săvîrşite. □ Consiliul de răsboi — In şedinţa de azi dimineaţă, consiliul de război, compus din d-nii colonel Cerchez, comandantul brigăzii a IX de roşiori preşedinte ; maiorii Gheleme şi Herescu şi căpitănii loaniţiu şi Neculau membrii, s’a judecat următoarele procese : soldatul Damian Ștefan din regimentul 25 Racova, pentru dezertare a fost condemnat la un an Inhisoare ; soldatul Bezmic Manole, din regim. 16 Suceava, idem a fost achitat ; Cordoneanu Toader, din batalionul 8 vânători, idem la un an închisoare ; Morţun Todor, din regim. 14 Roman, idem la un an închisoare ; Croitoru Ion, din regim. 13 Ștefan cel Mare, idem la un an închisoare ; Anescu Dumitru din reg. 15 Iăzboeni idem, la un an Închisoare; Ciobotaru Gheorghe din batalionul IV vînători, idem la un an închisoare ; Rafailă Gheorghe, din regim. 17 artilerie şi Diacon Petru din regim. 16 Suceava, pentru dezartare, la cite un an închisoare. DIVERSE — La Iosub Edelstein din strada Sf. Ştefan No. 42, rău făcători spărgind o uşă de din dos, s’au introdus înăuntru de unde au furat un cufăr în care se afla o sumă de bani şi mai multe lucruri. — La casele cu No. 6 din strada Aron Vodă s-a declarat un incendiu, care a fost stins de locatari. PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI In ziua de 15 Decembrie a. c. se va ţine în camera acesteia Primării licitaţie publică orală, pentru arendarea unei porţiuni de termen pentru cultura de grădinărie avînd o suprafaţă de 98.000 m. p. situat în dosul gărei Iaşi. Condiţiunile speciale petru această arendare sunt : întreţinerea în bună stare a şanţurilor şi drumurilor de scurgere de pe acest teren şi îngrădirea lui de către arendaş. Garanţia provizorie 300 lei în numerar sau efecte garantate de Stat. Condiţiunile de licitaţie precum şi condiţiunile speciale se pot vedea în fie care zi de lucru la Serviciul Administrativ. Dispoziţiunile art. 72—33 din legea Comptabilităţei publice se vor aplica acestei licitaţiuni. No. 28528 23 16 Noembrie 1910 Dim UNUI et Dr. MAIOLESCU De la Strunga — Strada de Sus No. 189 — Se găsesc zilnic produse proaspete cu următoarele preţuri: Kg. Litrul Unt pentru calea, claiu şi pentru masă 5.60 Unt de gătit 3.80 Smântână dulce, centrifugată 2.80 Brânză de vaci 0.80 Lapte dulce proaspăt de la orele 6 dimineaţa şi în tot timpul zilei 0.35 Lapte dulce, oca 0.55 Lapte bătut 0.40 Iaurt castron mare 0.25 Iaurt castron mic 0.20 Brînză de putină 1.60 Brînză de burduf 2.60 Delicioasă brînză de munte 2.80 Caşcavalia Penteleu 2.60 Gervais romînesc pachetul 0.50 De asemenea aducem la cunoştinţa onor clientelei că li s’a satisfăcut cererile de a lărgi localul, muţind cu începere de mine, debitul da vinuri în alte camere alăturate debitului produselor fermelor şi s’au pus în vînzare vinuri naturale noi şi vechi din podgoriile proprii cu următoarele preţuri: Vin alb nou 0.60 Litru Ţinem a menţiona că vinurile vechi se vînd şi cu litrul şi în sticle înfundate. Vin Bordeaux nou 0.80 „ Vin alb vechiu de masă 0.80 Vin roş vechiu „ „ 0.80 „ Vin alb vechiu 1.00 „ Vin roş vechiu 1.00 Vin Cotnar vechiu 1.00 Vin Bordeaux vechiu 1.40 Vin tămăios vechiu 1.59 „