Opinia, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 1150-1173)

1910-11-25 / nr. 1169

Pentru oamenii cari n’au nici-o treabă, votarea e o distracţie , dar credeţi că muncitorul se amuză de cite ori trebue să se ducă la urne ? Nu,­­ nu vrem referendum ! Şi nu mai vrem discuţiuni cu Camera Lorzi­lor ! Nu mai vroim legi pe cari Senio­riile lor să le poată respinge, ori să le poată schimonosi aşa, ca să nu mai fie de recunoscut ! Guvernul şi-a pus un cap ca pe viitor, cînd va trimite o lege — lorzilor, ei să fie siliţi a o primi — sau, dacă nu, legea să fie promulgată fără consimţimintul lor...“ Contrastul între cele două manifeste între gradul de semeţie şi de curagiu e bătător la ochi.* Și în timp ce teribila luptă se încinge —scrie d. Lauzanne pe care l’am citat și în articolul de eri—între cele două tabere, un om se strădueşte să se ridice, în singurătate, pe patul său de paralitic : omul acela e d. Joseph Chamberlain, care nu mai vorbeşte, nu mai votează, care nu mai ştie nimic,—dar ale cărui ultime scăpărări de inteligenţă încearcă să risipească noaptea care se îngroaşă în jurul lui. El băiguie cuvintele pe care le-a răcnit acum şapte ani : — „Protecţiune ! Protecţiune ! Adu­­ceţi-vă aminte de cuvintele mele ! Liber­­schimbismul o să vă omoare“ ! In acelaşi timp liberalii strigă : — înainte contra Lorzilor şi contra protecţionismului! Iar conservatorii clamează : — înainte contra revoluţionării şi contra liberului schimb ! Şi ast­fel cele două revoluţiuni merg una în potriva celeilalte: acea care vi­sează să distrugă Constituţia politică a celui mai vechiu leagăn parlamentar al globului şi acea care caută să nimi­cească tradiţia economică a celei mai glorioase falange a comercianţilor din lume !­­. „Ce nai e pe la pale?“ Apoi se atinge chestia salarului învă­ţătorilor. Că e salariat prost, e de ne­tăgăduit, o recunoaşte toată lumea ; dar nu angajindu-se în activitatea ex-şcolari, i se va îmbunătăţi starea materială. A­­ceasta nu mi vine a o crede din urmă­torul fapt. Au lucrat bieţii daecali ca nişte smintiţi, în şcoală şi în afară de şcoală, mai ales acuma în timpul din urmă; şi pretinsul părinte al lor, d. Ho­rst, i-a lăudat în toate părţile, i-a ridicat, le-a adresat cuvinte dulci, le-a zis mln­­tuitori; şi cîte şi mai cîte, numai un lu­cru nu l’a zis—dacă l’ar fi zia poate era de ajuns—că învăţătorul nu e plătit de ajuns sau e rău plătit. Şi atîta măcar de auzim din gura d-lui Haret tot era ceva ; dar nimic şi absolut nimic cu pri­vire la poziţia materială a învăţătorului. S'au găsit inimi mai bune de­cît a d-lui Haret, care au arătat în parlamentul ţă­rii, că învăţătorul e prost plătit, dar s’a răspuns, că pentru şcoala primară s’a facet prea mult ; şi nu-i nici timpul, nici împrejurările ca să se mai mărească le­furile învăţătorilor. Nu miră aceste cuvinte, că pentru şcoala primară s’a făcut prea mult, poate cu activitatea ex-şcolară, unde învăţăto­rul a fost pus la muncă prea multă , dar nici de­cum pentru învăţător sau pentru şcoala sătească. D-lui Haret i se pare şi iată pentru ce : pentru că un domn ca Th. Ionescu, cu o doză de îndrăzneală mai mare de­cît alţii, cînd era învăţător pe la Suceava şi cind avea ocazii, să se maimuţărească în faţa d-sale, laude şi nu­mai laude căuta sfi i se aducă şi se zu­grăvea învăţătorul de te încruceai, că stă foarte bine, că şcoala merge cu paşi gi­gantici cătră ţelul dorit de d. Haret, şi cîte şi mai cîte, care arătau că învăţă­torul numai de leafă nu duce lipsă. Şi la Suceava aşa, în altă parte la felin, şi în toate judeţele tot aşa, i-a venit şi d-lui Haret a crede că învăţătorul stă bine şi că pentru şcoala primară a’a făcut prea mult. Salarul învăţătorului trebuie mărit, dar în acelaşi timp şi sarcinile reduse. Aceasta nu d. Ionescu şi cu adoraţii c­vile din guvern vor face o. Au a’o facă acei ca vor căuta să pună mîna pe rană, acei ce nu vor asculta da cotei ; o s’o facă un alt guvern care nu se va lăsa să fie încîntat, de cei din jurul a£u. Şi nu creadă d. lonescu, că dacă a cău­tat să atingă chestia salarului învăţăto­rului va căpătă simpatia acestuia. Nu — noi îl cunoaştem foarte bine pe d. Ione­sco, ştim în ce ape se acordă ; şi prin urmare, nu tînguirele d-sale vor reabilita situaţia materială a bietului dascal. Cînd am citit titlul acelui articol HCe mai e pe Ix , de“ îmi v­enise în minte, că se vor spune multe rivalităţi, pe care le ştim toţi şi care şi ar fi avut locul sub un asemenea titlu. Aşa de pildă cam iată ce se putea spune de pe la sate: Mănunchiul de legi şi reforme pe care îl laudă d-l lonescu, numai în bine n’a schimbat starea ţăranului român, el se găseşte mai atrimptorat decît înaintea răscoalelor. Să dăm un exemplu pe care îl ştie şi dl. Th. lonescu, dar pe care nu I poate opune, fiindcă nu avea să-şi ia II supere şefii, st­pînii zilei. Aşa, munca taranului să plăteşte mai ieften decît înaintea răscoalelor; prăjina de falce se plătea 4 lei şi pe unele locuri chiar mai mult (vorbesc de jud. Suceava), acuma numai până la 3 lei. Prăjina de loc o cumpărau plugarii, înainte cu 0,70, 80, 1 leu şi numai unde era prea bun locul se vindea cu 1­50 în care intra iarba. As­tăzi acel Ioc ce se vindea cu 70 bani, prăjina e un 1 leu 10 bani, e socotit ca loc de calitatea I, prăjina de iarbă e 3 lei, oaia la imaş e peste 2 lei, pism­a­­tul vitelor e mult mai scump de­cît în trecut. Şi din acel mănunchi da legi iz­vorit din nevoile ce au îmboldit lumea la răscoale, numai pătura sătească nu se poate folosi. Pe la sate e rău de tot. Scoale nu-s; şi pe unde sunt, frequentarea lasă mult de dorit. Copii, hrăniţi rău, sunt numai nişte arătări, rahitici, scrofuloşi, blegi de parcă numai sunt oameni. Slabi de con­stituţie şi greoi la învăţătură sunt copiii sătenilor; sunt săracii hrăniţi in chip mizerabil; mi-a venit să vărs lacrimi, cînd din cei 130 copii, ce-i am prezenţi în clasă numai 6 mi-au spus că au vaci cu lapte, ceilalţi nici nu-i ştiu gustul; brînză de oi nici unul nu mănînci, căci laptele ce-i mai dau puţinele oi, pe care le au cei 11 părinţi de şcolari, l’au dat din vară proprietarului, pentru vârâtul oilor. Găini, nici în o casă nu se taie, nimenea nu mănlncă macar odată în lună, carne, fie ori de ce o fi. Oule­giinelor sunt vîndute pentru nevoile casei. (va urma) Streze-Stiînţe-fSlzle Uzurpări.—Rindurile extraordinar de cinice, pe care le-am reprodus ori din „Romînuî“ mult celebrului Caion ne sug­­gerează următoarea nedumerire. Ce în­dreptăţeşte oare pe odioşii întreprin­zători de negoţuri critico literare sfi u­­zurpe, pentru un pamflet nerușinat, un nume glorios Intre teste în presa ro­­mînă ? A foat cînd­va un ziar, întemeiat de un liberal ilustru —de C. A. Rosetti, ziarul „Românul“- Acel ziar a dispfirut,de mult, lăslnd pentru istoria publicisticei noastre un nume nepătat. lată Insfi c& unui X ii vine în minte că el continuă publicarea „Romînului“ şi afişează cu dezinvoltură „anul al 54-lea seria a Vll-a“. De ce ? Intru cît ? In virtutea cărui drept ? In folosul cui ? Acel care a întemeiat şi redactat o­­dinioară „Românul“ avea un ideal, avea convingeri politice, era şi un democrat prin firea şi credinţa sa , a urmărit edu­carea masaelor, a umplut un gol mare în gazetăria romînă. Ce vrea însă d. Caion cu „Românul“ uzurpat care a fost pe rînd, pe rînd şi ortodox şi catolic şi mistic şi liberal şi conservator şi liber-cugetător şi religios şi filocemit şi antisemit şi franţuzit şi germanofil, totdeauna însă ridicol prin îndrăznelile sale ? Ce a fost sminteala contra lui Cara­­giale ? Ce a fost campania anti-jorgistă şi accesul cuzist de acuma ? Ce e şof­­ticăria Natanau­ şi izbucnirile contra lui Gherea? Ce sunt eternele zbuciumări fără nici un rost şi cu ce se motivează, în fine uzurparea titlului uneia dintre cele mai vechi gazete ale ţării ? * O telegramă din Fraga anunţă ziaru­lui Berliner Tageblatt că la Reichenberg s’a jucat o feerie simbolică scrisă de Car­men Sylva în beneficiul societăţii pentru ocrotirea copiilor din acea localitate. Or­ganizaţia în chestiune se cheamă : „ Pen­tru copil­“★ Pentru Duminică 28 Noembrie se a­­nunţă în sala teatrului naţional şezătoa­rea literară a societăţii scriitorilor români. Pe lingă numele cunoscute şi anunţate mai dinainte se afişează şi numele d­lui N. Gane din ale cărui producţiuni inedite se pare că va ceti vre­unul dintre orga­nizatori. Ori, va ceti d. N. Gane însuşi? * Doctorul Adolf La Valette St. Georg, fost profesor de anatomie pănă la 1907, la universitatea din Bonn, a murit zilele trecute în vîrstă de 79 ani. Defunctul a fost rectorul moştenitorului german, pe cînd acesta îşi făcea studiile la Bonn. * Fostul director al poliţiei din Milano, Bondi, va face să apară o carte senza­ţională asupra activităţii sale mai vechi în calitate de comisar poliţienesc la Roma. Aici avea miimnea specială de a păzi şi apara palatele apostolice şi va face destăinuiri cu privire la misterele Vati­­ canului.* Chiparosul sub care s’a adăpostit Fer­dinand Cortez, cuceritorul Mexicului şi sub care a plîns cînd Aitechii l’au go­nit din Capitală, e pe cale să piară- El a reci­stat veacuri şi guvernul mexican i’a făcut un grilaj de fer pentru a-l feri de amatorii de relicve. Deşi i se dau cele mai mari îngrijiri de grădinari, el nu va mai trăi de­cit cîţiva ani. De în­dată ce chiparocul se va usca, tulpina lui va fi tăiată şi dusă in muzeul naţio­nal din Mexic. OPINIA Max Nordau publică în editura Otto Hendel din Halle un volum de poveşti Ele nu au în genere scopul „moral“ al bucăţilor obişnuite în genul acesta, ci poartă aimbutele unei concepţiuni filozo­fice asupra oamenilor şi lucrurilor. * Cinci sute de scrisori ale lui Tolstoi— în mare parte inedite—vor apare peste câte­va zile într’un volum în editura ber­lineză Ladyschnikow. Ele privesc epoca dintre 1848—1910. Intre ele se află și celebra scrisoare adresată la 16 Ianua­rie 1902 Țarului Nicolae II, căruia Tolstoi îi scrise „Iubite frate !“. * Cunoscutul traducător parizian al ope­relor ruseşti I. W. Bienstock a comuni­cat ziarului „Le Temps“ o foarte intere­santă relaţiune scrisă de însăşi mîna lui Tolstoi asupra unei Intîlniri între marele scriitor rus şi episcopul de Tuia. Acesta l-a vizitat la Iasnaia-Poliana in 1902 î­­nainte de excomunicare făcind încercări zadarnice de a readuce pe Tolstoi în si­nul credinței.* La 30 Noembrie s. n. s’au împlinit zece ani de la moartea lui Oscar Wilde. Refugiat la Paris, el a trăit acolo sub numele de Worth. Pe piatra funerară s’a scris însă numele adevărat. Amicii și admiratorii lui s’au străduit multă vreme ca să se facă rectificarea nume­lui în condica de stare civilă. Cumpă­rarea locului în cimitir s’a făcut numai pentru şase ani, aşa că la 1906 urma să­ i se desmormînteze osemintele. Un prieten al lui Wilde a intervenit şi a reinoit cumpărarea. Cum după legile franceze cumpărarea unui luc­­u cimi­tir nu se poate face de­cît pentru în­doitul timpului pentru care s’a făcut prima cumpărare, osemintele lui Wilde urmează să fie îndepărtate la 1912. Ad­miratorii nenorocitului scriitor inten­ționează să le ducă unde­va în Anglia. * Concertul tînărului violonist Socrate Barozzi are loc Marți 14 Decembrie. Acompaniamentul va fi ţinut de pia­nistul bucureștean Narice. Bilete la „Thalia“. • STRUNA ZILEI S U V I T A.... La mănăstirea Neam­ţu­lui s’au încăierat doi că­lugări. Intr’un plic s’a trimis şe­fului bisericesc o şuviţă de păr smulsă unuia din ei. Opinia Ce-a fost la mănăstire—iată Fără nici o îndoială . Părul cel din plic arată C’avu loc o păr... uială. INFORMAŢII . Corpul portăreilor a făcut cunoscut instituţiilor financiare următoarele : „Neplata cambiilor trebuind a fi cone­xată în chiar ziua ce urmează scadenţei —art. 319 c. com­.—pănă la ora 6 p. m. —art 109 reg. Portăreilor—se aduce la cunoştinţa generală, că cererile de pro­teste nu se vor mai primi la biroul nos­tru de­cît pănă la ora 3 p. m., cel mai târziu, urmînd ca Intre ora 3 şi 6 p. m. sfi se constate neplata în oraş. Cererile aduse după ora 3, deci după plecarea In oraş, voiu fi nevoit a le înregistra şi instrumenta a doua zi, ceia ce nu va fi îţi avantajat petiţionarilor. □ Societatea filantropică „Steaua“ a decis a înfiinţa o şcoală profesională pentru absolventele cursului primar, în localul şcoalei din strada Albi. □ Vasile Gavriliţă din mahalaua Trei- Calici a reclamat autorităţilor, că acum trei săptămîni o fată a sa ducîndu-se la d. Popovici ca să lucreze la o vie, un biet de ţigan numit Gheorghe Nucă, a violat-o. S'a dispus prinderea şi arestarea sus numitului ţigan. □ Alta Halpern din strada Vecha 7, a reclamat poliţiei de siguranţă, că din­­tr’un dulap îi lipseşte suma de 2000 lei, în hărţii de bancă, aur şi argint, fără să-şi poată explica lipsa lor. Siguranţa a început cercetările. □ Miine, cu ocazia serbâtorei sf-la Ecaterins, se va oficia, cu o deosebită solemnitate, hramul bisericei Lozonschi. Serviciul divin va fi oficiat de sf. sa Economul Pavel Savin, rectorul semina­rului, asistat de mai mulţi preoţi şi a­­companiat de corul seminarului. □ Secretarul asociaţiei arendaşilor din Bucovina Carol Schläger, a fost arestat la Cernăuţi. El e acuzat că a falsificat acte şi că ar fi defraudat. □ Pentru ziua de 15 Februarie s-a fixat examenul de capacitate pentru specialitatea de broderie artistică a can­didatelor pentru posturile de maestre în invăţămintul meseriilor la şcoalele profesionale de fete. 3 Pe sama budgetului epitropiei ge­nerale a casei Sf-lui Spiridon, s’a des­chis un credit suplimentar de 45000 lei. □ Consiliul comunal va ţinea şedinţă Vineri, la orele 4 jumătate. La ordinea zilei sunt următoarele ches­tiuni : Credite; cereri de scutiri şi reduceri de taxe; vînzări de locuri; cereri de restituiri de garanţii ; cereri de înscri­eri în listele alegătorilor pentru camera de comerţ; fixarea termenului cînd va intra în vigoare tranzacţia încheiată cu concesionarea iluminatului cu electrici­tate ; modificarea regulamentului pen­tru distribuirea apei în oraş, în ceia ce priveşte conturile ; deviza de lucrări. □ Ministerul de interne a trimis pre­fecturilor de judeţe o circulară prin care le invită să recomande primăriilor comunelor rurale ca să atragă atenţiu­nea sătenilor asupra îngrăşării pămîn­­tului cu resturi animale şi vegetale. Astfel, sătenii trebue să nu risipească gunoaele ce au, ci să le răspîndească pe terenuri pentru a le îngrăşa şi ca a­­tare să le facă mai productibile. □ Cu toate plîngerile făcute, totuşi vagoanele trenurilor, mai ales ale ace­lor cari circulă pe linia Iaşi—Paşcani, nu sunt încălzite, aşa că e o adevărată tortură pentru bieţii călători. □ D. C. Costescu, fost comisar de Iaşi, a fost numit provizoriu, şef al siguran­ţei din Galaţi, în locul d-lui Gologan. □ Medicii comunali au inspectat cri şi astă­zi şcoalele primare, examinînd pe şcolari. □ Postul de la şcoala din comuna Bumbata, comuna Vetrişoaia, judeţul Fălciu, a fost ridicat de la 65 lei, la 95 lei. Q Consistoriul spiritual al Mitropoliei nu va ţine şedinţă în cursul lunei a­­ceştia. In Decembrie va ţinea şedinţă în zi­lele 2, 3, 9 şi 21. Primim din enciclopedicul dicţionar biografic Figuri contimporane din Româ­nia coala a 18. Sumar: Nicolaie A. Berindei, nuvelist, avocat, unul dintre iniţiatorii pentru desvoltarea portului şi datiţurilor naţionale; Alexan­dru C. Berbescu, inginer şef la c. f. r.; Const. D. Berlescu, inginer şef la direcţia generală a Poştelor; Mihail D. Berbescu, prim procuror; familia Beşteleni, doctor Const. A. B­eteleni, locotenent-colonel în rezervă; Mih. Beşteleni, consilier la Curtea de Apel din Galaţi; Ion Bianu, profesor universitar etc.; doctor Vasile Bianu; Victor Bibsk­a, avocat; familia Bibescu reprezintată de la obârşie şi printr’un tablou genealogic; voevodul George Bibescu (1842—1848); principii Anton, Alexandru şi George Bibescu, a­­ceşti doi din urmă două mari personali­tăţi ai familiei. Corespondenţile şi orice chestiuni pri­vitoare pe lucrarea aceasta, se vor a­­dresa d-lui Th. Cornel, directorul publi­­caţiunii, str. Conuta 61, Bucureşti. □ D. Samoil Horovitz, comptabil la fabrica Gheller, din localitate, a fost ori victima unui grav accident. Aflîndu se la Focșani, d. Horovitz vroi să se urce ori în expresul ce tre­cea la oarele 12 și 40. Din nebăgare de samă, a alunecat de pe scară și a căzut sub roate. Mîna stingă i-a fost fracturată, iar la cap s’a ales cu două plăgi. Starea lui este destul de gravă. □ D. Sub­locotenent Sturdza Alexan­dru, din regimentul 15 Războeni, a fost mutat în regimentul 27 Bacău. □ In ziua de 20 Noembrie a fost termenul fixat pentru depunerea ofer­telor închise pentru încălzitul palatului de justiţie din Iaşi. Aceste oferte, în număr de opt, au fost consemnate într’un proces-verba şi vor fi deschise astă­zi, la ministerul de justiţie. Comisiunea regională a jude­ţului se va întruni din nou poimîne Vineri. □ Programul din astă-sală la cine­matograful „Union“ care îşi ţine seria re­prezentaţiilor la coloseul Bragadiru, cu­prinde bucăţi din cele mai alese, între care vom cita : „Fiul pădurilor“, mare dramă antică produs al cassei Ambrosio din Turino Anita Garibaldi, epizoade din luptele, pentru independenţa Italiei. Tot în acest program se mai cuprinde, frumoasa dramă morală a lui Suderman, „Onoa­rea“, care ne redă o familie săracă, din serviciul bogotaşului Müblingk, al cărui fiu întreţine relaţii de dragoste în as­cuns, cu tînăra Alma. Robert fratele ei care se reîntoarce din Iowa, află toate aceste şi rămîne foarte mălenit. Müblingk plăteşte părinţilor Almei onoarea ei, convenind cu dînşii să părăsească loca­litatea. Robert descopere această mano­peră şi duce banii înapoi bogătaşului, dar pleacă îndărăt in Indii, pentru a uita dezonoarea familiei sale. Mîine-seară joi, se începe un nou pro­gram, care cuprinde între altele : Sclava albă, un adevărat capo-d’operă a tea­trului cinematografic ; Valeria, vederi după natură ; mila perceptorului, dra­mă ; negrul alb comic ; frumuseţa flo­rilor etc. □ De la 15 Noembrie şi pînă astă­zi s’au constatat in oraş, 8 cazuri, nori de scarlatină. □ Amintim tuturor acelora care au fă­cut cereri la tribunal pentru înscrieri în istele electorale şi li s’au respins, că ul­timul termen pentru facerea contestaţii­lor la Curtea de Apel e mîine. Cererile vor trebui adresate direct d-lui grefier al Curţei de Apel secţia l-a. . □ Am vorbit ori despre acciden­tul întîmplat d-lui colonel Lupan, fos­tul comandant al şcoalei militare, la o vînătoare lîngă Brăila. Ni se scrie acum din Brăila că starea d-lui colonel Lupan nu este de loc gravă şi că medicii I au ex­tras glontele ce-l lovise în piciorul sting.­­­­. P. S. S. Mitropolitul a pus în ve­dere celor trei călugări trimeşi în colo­nia ronfină din America de Nord, de a întocmi cite un raport detailat asupra ac­­tivităţei lor bisericeşti şi în care să de­taileze numărul credincioşilor creştini, nu­mărul botezurilor şi căsătoriilor săvîr­­şite. □ Consiliul de răsboi — In şedinţa de azi dimineaţă, consiliul de război, com­pus­ din d-nii colonel Cerchez, coman­dantul brigăzii a IX de roşiori preşedinte ; maiorii Gheleme şi Herescu şi căpitănii loaniţiu şi Neculau membrii, s’a judecat următoarele procese : soldatul Damian Ștefan din regimentul 25 Racova, pentru dezertare a fost condemnat la un an In­­hisoare ; soldatul Bezmic Manole, din regim. 16 Suceava, idem a fost achitat ; Cordoneanu Toader, din batalionul 8 vâ­­nători, idem la un an închisoare ; Mor­­ţun Todo­r, din regim. 14 Roman, idem la un an închisoare ; Croitoru Ion, din regim. 13 Ștefan cel Mare, idem la un an închisoare ; Anescu Dumitru din reg. 15 Iăzboeni idem, la un an Închisoare; Ciobotaru Gheorghe din batalionul IV vînători, idem la un an închisoare ; Ra­­failă Gheorghe, din regim. 17 artilerie şi Diacon Petru din regim. 16 Suceava, pentru dezartare, la cite un an închisoare. DIVERSE — La Iosub Edelstein din strada Sf. Ştefan No. 42, rău făcători spărgind o uşă de din dos, s’au introdus înăuntru de unde au furat un cufăr în care se afla o sumă de bani şi mai multe lu­cruri. — La casele cu No. 6 din strada A­­ron Vodă s-a declarat un incendiu, care a fost stins de locatari. PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI In ziua de 15 Decembrie a. c. se va ţi­ne în camera acestei­a Primării licitaţie publică orală, pentru aren­darea unei porţiuni de termen pen­tru cultura de grădinărie avînd o suprafaţă de 98.000 m. p. situat în dosul gărei Iaşi. Condiţiunile speciale pe­tru a­­ceastă arendare sunt : întreţinerea în bună stare a şan­ţurilor şi drumurilor de scurgere de pe acest teren şi îngrădirea lui de către arendaş. Garanţia provizorie 300 lei în nu­merar sau efecte garantate de Stat. Condiţiunile de licitaţie precum şi condiţiunile speciale se pot vedea în fie­ care zi de lucru la Serviciul Ad­ministrativ. Dispoziţiunile art. 72—33 din le­gea Comptabilităţei publice se vor aplica acestei licitaţiuni. No. 28528 23 1­6 Noembrie 1910 Dim UNUI et Dr. MAIOLESCU De la Strunga — Strada de Sus No. 189 — Se găsesc zilnic produse proaspete cu următoarele preţuri: Kg. Litrul Unt pentru calea, claiu şi pentru masă 5.60 Unt de gătit 3.80 Smântână dulce, centrifugată 2.80 Brânză de vaci 0.80 Lapte dulce proaspăt de la orele 6 dimineaţa şi în tot timpul zilei 0.35 Lapte dulce, oca 0.55 Lapte bătut 0.40 Iaurt castron mare 0.25 Iaurt castron mic 0.20 Brînză de putină 1.60 Brînză de burduf 2.60 Delicioasă brînză de munte 2.80 Caşcaval­­­ia Penteleu 2.60 Gervais romînesc pachetul 0.50 De asemenea aducem la cunoş­tinţa onor clientelei că li s’a satis­făcut cererile de a lărgi localul, mu­ţind cu începere de mine, debitul da vinuri în alte camere alăturate de­bitului produselor fermelor şi s’au pus în vînzare vinuri naturale noi şi vechi din podgoriile proprii cu următoarele preţuri: Vin alb nou 0.60 Litru Ţinem a menţiona că vinurile vechi se vînd şi cu litrul şi în sticle în­­fundate. Vin Bordeaux nou 0.80 „ Vin alb vechiu de masă 0.80 Vin roş vechiu „ „ 0.80 „ Vin alb vechiu 1.00 „ Vin roş vechiu 1.00 Vin Cotnar vechiu 1.00 Vin Bordeaux vechiu 1.40 Vin tămăios vechiu 1.59 „

Next