Opinia, iunie 1913 (Anul 10, nr. 1892-1917)

1913-06-11 / nr. 1899

ssssssssssssss sssssssssss:::sssss:sse:e::s:ss::s:es:9:ss:ss: W* m C? SQL de €5.1 « €5 €® 1 .1 SQL € im j/L .mm mm mg jmt — din Bucureşti — Reorganizîndu-se din r­ou, cu maşinele cele mai perfecţionate, a­­vînd lucratori specialişti din Elveţia, produsele sale rivalizează cu cele mai bune similare străine. Noua direcţiune a fabricei nu cruţă nimic pentru mulţumirea consumatorilor. Se atrage deosebita atenţiune asupra CIO­COLA­ŢILOR DE LAPTE şi CIOCOLATA DESSERT ESS SS SE EE SE EE SE SE SE EE EE SEES EI EE SE SE EE EE EE SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS astăzi, ca să transmitem princesei Olga Sturdza respectuoasele noastre mulţumiri pentru frumoasa şi înălţătoarea faptă. In acest palat vom creşte toţi orfanii înce­­pînd de la sugari pînă la etatea de 14-15 ani. Sugarii vor fi puşi la mancă sau hră­niţi cu biberonul, vor fi controlaţi de a­­proape şi numai astfel vom putea reduce mortalitatea înspăimântătoare de astăzi la minimum posibil. Copiii înţărcaţi pină la etatea de 4 ani vor fi îngrijiţi de femei bune sau dacă s’ar putea, de călugăriţe cum se face în toate ţările civilizate. Copiii de la 4 ard în sus vor fi supuşi la o educaţie mai serioasă, se vor de­prinde să se scoale, să se culce şi să mănînce la ore fixe, în grădina de copii li se va da o desvoltare a minţei, iar prin şedere la aer şi jocuri potrivite se va desvolta constituţia lor fizică. De la etatea de 7 ani copiii vor intra în şcoala primară, care se va înfiinţa în aceiaş clădire sau vor frecventa şcoala primară, înfiinţată de colonelul Langa în vecinătatea palatului de la Miroslava. De la 11 ani, după terminarea clase­lor prim­are,ţirăeţii vor fi plasaţi în şcoale inferioare de agricultură, prin­ şcoale de meserii, prin şcoale comerciale inferioare, iar fetele se vor plasa prin şcoli de me­naj, prin şcoli profesionale etc.­­ In aceste diferite şcoli, atît băeţii cît şi fetele vor rămînea pînă la etatea de 15—16 ani, cînd vor fi în stare să-şi a­­gonisească viaţa şi potrivit şcoalei pe care au urmat-o vor fi plasaţi prin ate­liere cunoscute sub îngrijirea Epitropiei. Cel puţin jumătate din salarul lor să fie plasat la o casă de economie, pe nu­mele fiecărui, aşa încît după 5­6 ani de muncă fiecare să dispue de un mic ca­pital cu care să poată continua viitoarea lui carieră. Orfanii, odată ajunşi la etatea de 21 de ani, vor fi emancipaţi de Epitropia casei Sf. Spiridon. Am schiţat în puţine cuvinte un plan de educaţie a orfanilor s­f. Spiridon, pen­tru a face din fiinţele cele mai părăsite cetăţeni folositori societăţei. * D-Ior, realizarea acestui plan se dato­­reşte în prima linie neîntrecutei romînce, princesei Olga Liturza, care prin frumoasa ei donaţ­iune a deschis un orizont nou de activitate în această direcţiune umani­tară. Mulţumesc din suflet şi tuturor doam­nelor care prin scrisori ne-au prevenit că vor participa materialminte şi m­oral­­minte la această frumoasă operă. D-loi, predecesorii noştri au proectat dărâmarea complectă a vechiului „Insti­tut Gregore Ghica-Vodă“ şi înlocuirea lui prin clădiri noui. Noi am modificat proectul lor nu nu­mai pentru motive materiale neînlătu­­rabile, dar şi din consideraţiuni patrio­tice şi raţionale. In adevăr laşul este şi trebue să ră­­mîn un simbol al trecutului nostru. Din Iaşi au plecat razele de lumină ale cul­­turei româneşti şi este o datorie sfîntă de a conserva toate clădirile vechilor in­stituţioni, ca martore ale trecutului glo­rios al acestui oraş. Precum stînci şi fosile, munţi şi văi sunt mărturii actuali ai vijeliilor prin care a trecut pămîntul în cursul veacu­rilor, tot astfel clădirile şi monumentele vechi sunt dovezi indestructibile despre faptele istorice ale generaţiunilor trecute. Institutul Gregorio Ghica-Vodă, repre­zentat prin vechia lui clădire, este o­­­pera unui domn român şi dacă sufletul lui Ghica-Vodă s’a dus în regiuni necu­noscute, faptele lui umanitare au rămas pe pămîntul acesta şi ne transportă cu gîndul şi cu veneraţinea la acela cara a dat fiinţă acestei mari instituţiuni. Iată consideraţiunile care ne-au făcut să aceas^ casă, această veche clădire, din contra, precum vedeţi, o re­parăm şi astfel va rămînea o pioasă a­­mintire despre acela care a dăruit-o pen­tru un scop aşa de frumos. Tot ^ astfel s’ar face o mare greşală executîndu-se proiectul de a dărâma ve­chea clădire a foastei Universităţi în care este instalată facultatea de medicină. Această clădire este o construcţiune foarte solidă şi consider ca o crimă dă­râmarea acelei case de care se leagă trecutul învăţămîntului nostru superior. Ar trebui să protestăm cu toată ener­gia în contra tendinţelor nenorocite de a distruge clădirile istorice. In toate ora­şele civilizate întâlnim clădiri foarte vechi cari au suportat furtunele timpurilor tre­cute şi sunt întreţinute cu cea mai mare îngrijire în amintirea faptelor care se leagă de acele instituţiuni. In vechia clădire a Institutului Grigore Ghica-Vodă pe care o reparăm acuma, vom instala toate serviciile administra­tive, iară în pavilioanele doi am instalat camerele lehuzelor, ale gravidelor, camera de facere, una de operaţiuni ginecologice , tot în aceste pavilioane am instalat şcoala de moşii, dormitoarele elevelor interne, cu toate cele necesare învăţămîntului practic. Vom păstra pentru întreaga clădire numele de „Institutul Grigore Ghica Vodă“ şi protestez în contra tendinţei moderne de a denumi această instituţiune „Maternitatea“, un cuvînt, menit de a face să treacă in domeniul uitărei nu­mele generosului intemeetor Grigorie- Ghica-Vodă. (sfîrşitul va urma) ­§5Sfu­­­lui Extrădat pentru excrocherii Oaia rîioasă Bogdan-Văcăreşti, întors­ă ţară din expediţiile mai mult sau mai puţin norocoase, în Elveţia şi Franţa şi după „conflictele“ cu poliţia şi parchetul din aceste două ţări, s’a gindit să-şi re­­acă, în parte măcar, dacă se poate, vir­­ginitatea-i­ socială. Individul, pe a cărui fişă antropometrică figurează titlurile de escroc şi anarchist , cavalerul de indus­trie care are la activul său o ordonanţă de urmărire pentru excrocherie, dată de judecătorul de Instrucţie al tribunalului Senei, a încercat ca prin mijlocirea mi­nisterului nostru de externe să obţie re­vocarea decretului de expulzare din Franţa Ministerul afacerei străine a înaintat cererea legaţiunii noastre din Paris, care în răspunsul ce reproducem mai jos, a­­rată că toate demersurile au fost zadar­nice, pentru că guvernul francez i-a răs­puns că nu poate reveni asupra măsurii luate contra unui individ, arestat şi urmă­rit pentru escrocherie, dublat de un a­­narchist. Iată textul adresei legaţiunii din Paris a României, cu data de 2 Februarie 1895 şi care poartă numărul 294: »Spre răspuns la nota Excelenţei Voas­tre cu No. 2404 din 6 Februarie curent, în privinţa afacerei domnului Al. Bog­dan expulzat din Franţa în luna Iulie trecut ca anarchist, am onoare a vă re­lata cele următoare : După ce am primit puţinele informa­­ţiuni transmise de Prefectura Argeş şi comunicate mie cu nota No. 22520, am vorbit despre această afacere cu d. Du­­puy, ministru de interne, care în acel moment ţinea interimatul afacerilor stră­ine, din pricina boalei d-lui Hanotaux, şi l-am rugat să bine­voiască a da ordine ca să se examineze cu atenţiune dosarul d-lui Bogdan, spre a se vedea dacă nu­­cumva fusese victima vre unei erori sau a unei denunţări calomnioase. D. Dupuy mi-a promis a face cele necesare în a­­cest sens , însă înainte de a primi vr’un răspuns, demisiunea cabinetului Dupuy, urmată de aceia a Preşedintelui şi de o lungă criză ministerială, m’a pus în im­posibilitate de a vedea pe d. Hanotaux şi de al întreţine despre diferitele afaceri pendinte. Un escroc şi anarchist declară guvernul francez Cînd l-am putut vedea, i-am vorbit despre această afacere, şi Miercurea tre­cută, la recepţiunea diplomatică,­­ am în­trebat dacă a primit vre­un răspuns de la Direcţia Siguranţei Publice D. Hanotaux mi-a răspuns întăiu, că in­­formaţiunile primite sunt din cele mai rele:­­ că d. Al. Bogdan fost arestat la Paris în urma unei cereri de extrădare făcută de guvernul elveţian. Fiind urmă­rit la Geneva pentru escrocherie ; că în urmă, însă, guvernul elveţian a renunţat la Cererea sa ; că d. Al. Bogdan a fost urmărit pentru escrocherie şi la Paris, şi deşi s’a dat ordonanţa de urmărire, a fost expulzat fiind semnalat de poliţia din Geneva ca un cavaler de industrie şi un anarchist şi de poliţia din Capitală în a­celaş mod. înţelegeţi — mi-a zis — că atunci cînd două Poliţii dau astfel de informaţiuni asupra unui individ, nu putem să-l to­lerăm aci şi că nu merită nici un in­teres. După aceasta, d. Hanotaux a adăugat în mai multe rînduri : Rămîne, bine­înţeles, d-le Ministr­u, că aceste explicaţiuni, vi le dau numai Dom­­niei-Voastre personal, şi pentru conside­raţia ce vă port, căci în principiu nu pu­tem admite în aceste chestiuni nici un fel de reclamaţiuni, expulsez fiindcă ex­­pulsez. Nu putem să avem incidente di­plomatice pentru miile de cazuri de ase­menea natură ce se prezintă: supuşii Domniei Voastre sunt puţini în Franţa, dar avem aci sute de mii de străini de tot felul. Italieni, Belgieni, Polonezi, Greci şi mulţi sunt periculoşi ; se poate găsi vre-un Caserio printre dînşii; trebuie doar să menţinem dreptul nostru de a curăţi solul. Decretul de expulzare nu poa­te fi revocat nici măcar temporar In faţa acestor declaraţiuni categorice şi a denunţărilor concordante ale poliţi­ilor din Geneva şi din Paris, înţelegeţi, D-le Ministru, că nu rămîne nici o spe­ranţă de a vedea revocarea decretului de expulzare al d-lui Bogdan ş­tie in mod definitiv, fie în mod temporar. Odată cu aceasta am onoare a vă î­­napoia cele 3 anexe ce însoţeau nota Excelenţei Voastre cu No. 22197­­­94. Primiţi vă rog, Domnule Ministru, asi­gurarea prea Înaltei mele consideraţiuni. (ss) Lahovary. Republica de la Vaslui — Fantezie Cuvintele republicanului I. Miclescu rostite în Cameră, la discuţia protocolu­lui de la Petersburg au fost profetice. Ţibăneştii nu vor rămîne pentru isto­rie o simplă denumire de moşie, ci vor deveni pentru noi un soi de... Siegma­­ringen. Nici n’apucase bine directorul »Faclei, să împrăştie în masele obijduitului nos­tru popor, ideia unei lovituri de stat, printr’o puternică revoluţiune care să distrugă »putregaiul“ şi »cangrena“ din alcătuirile politice In descompunere şi »in­tensitatea răului“ a şi isbucnit la Vas­lui. »Martirii revoluţiei“ din inimoasa urbie înţelegînd că numai prin „zguduiri pro­funde“ se mai poate salva viitorul, au fă­cut în noaptea de 2 iunie nici mai mult nici mai puţin de­cît un pronunciament, prin care declară rupte orice legături cu centrul şi proclamînd Vasluiul republică liberă şi independentă, vestesc alegerea d. P. P. Carp ca preşedinte ,iubit şi as­cultat“ (preşedinte al republicei, bine­în­ţeles). In urma acestor evenimente politice vechea faimă a Mizilului rămîne întune­cată de actul de curaj al Vasluiului. Din cele ce au urmat nu cunoaştem de­cit amănuntul că marca judeţului Vaslui care era reprezentată printr’un stup de albine, va fi menţinută ca marcă a repu­blicei cu singura modificare că »regina* va fi înlocuită cu »trintonul“. I. P. SS Datoria Justiției.— In primul său articol de astăzi „Viitorul" revine din nou asupra șantagiului lui Bogdan­ Piteşti și laudă actul d-lui Blank — de a l da pe acesta pe mîna justiției ca „un act de cinste curcgioasă“ Iată încheierea articolului. »...D. Aristide Black n’a cedat sfaturilor laşe ale unui oportunism negustoresc. A preferit lupta cu toate neajunsurile ei. Procedînd astfel el a făcut în mod prac­tic mai mult pentru asanarea moravurilor noastre de cit toţi predicatorii şi pro­fesorii de virtute, cari ne dau poveţe pla­tonice de morală. D-sa a adus şi un mare seviciu presei care trebue să-i fie recunoscătoare. Dacă în adevăr toţi naufragiaţii din celelalte cariere, toate secăturile şi toţi cavalerii de industrie, exploatînd dinainte o stare de spirit favorabilă tentativelor de şantaj, vor năvăli în presă pentru a-şi exercita această infamă dar lucra­tivă meserie, presa romînă va deveni o ruşine şi o calamitate publică. Ziariştii cinstiţi nu vor mai avea ce căta într’o carieră unde canalia va dic­ta. Nu ne îndoim că piaţa bucureşteană e cu tot sufletul alături de d. Blank, şi nu ne îndoim asemenea că justiţia romî­­nească îşi va face datoria pedepsind cu toată rigoarea acest îndrăzneţ şantaj de alt­fel pe deplin dovedit. D. Blank merită felicitările tuturor su­fletelor cinstite şi ai adevăraţilor prieteni ai presei“. ES Poliţia a fost înştiinţată că în strada Smirdan No. 80 s’a comis un furt de 600 lei în dauna olteanului Florea Mar­­tinei. Bănuelele cad asupra a doi olteni care au fost arestaţi in Comuna Buciumi. Sf­ Inaugurarea noului local al maternităţii Grigore Ghica Voevot.­ eri dimineaţă a avut loc solemnitatea inaugurăm noului local construit pentru instalarea Maternităţei. La invitările făcute de eforia Sf. Spiri­­don, care era reprezentată prin d-nii e­­rori dr. Riegler şi N. Pogonat a răspuns foarte multă lume dintre care remarcăm : D-nele Xenopol, Meißner, Cimara, Doc­ili­an, d-soarele Tereza Străuilescu, Ga­­toschi, Leon, d-na Grossi, etc. D-nii ajutor de primar A. Ciunea, A. Stroja prefect de poliţie, Gh. Bortez di­rectorul prefecturei de judeţ, d-nii A. D. Xenopol, V. Dimitriu L. Gatoschi, V. E­­mandi, P. Popi, A. Vincler-Buzeu, V. Miclescu-Vaslui, dr. Miclescu, dr. Stroici, Meißner, Em. Stroici, C. Mille, N. Osta­­povici, Alevra-Fălticeni, dr. Carol Konya, Samuel Konia, A. Chirilovici, dr. Cerchez dr. Sobner Tuduri, Ing. Cozmovici, Bui­­cliu-Roman, I. Petrovici, L. Cosmovici şi architect Marcovici, care a construit lo­calul. D-nul dr. V. Bejan medicul institutu­lui, asistat de personalul medical compus din d. dr. Leon, d-na dr. Grossi, da in­vitaţilor explicaţiile cuvenite asupra reor­ganizări şi funcţionărei institutului. In­tre toate atrage foarte mult atenţiunea un început de muzeu alcătuit sub indica­ţiile şi îngrijirea d-lui profesor Bejan, un­de se găsesc foarte interesante colec­­ţiuni. Primirea invitaţilor este făcută de către d. Rudolf Suţu, directorul epitropiei şi George Ciure, şeful serviciului adminis­trativ. La ora 11 se începe solemnitatea prin serviciul religios de sfinţire a apei care este oficiat de P. S. Arhiereul Antim Pe­­trescu. Corul Sf. Spiridon a dat răspun­surile. După terminarea rugăciunilor domnul prim­etor doctor Em. Riegler îşi în­cepe cuvintarea d-sale, prin care "arată rostul ce l-a avut de la înfiinţare şi pînă astăzi, institutul „Grigore Ghica-Vodă“. (Dăm cuvîntarea în extenso în altă parte a ziarului). D. dr. V. Bejan, care are conducerea „Institutului“, de la 1882, într’o cuvîn­­tare plină de­­interes, arată amănunţit fazele prin care a trecut acest institut, de la data clnd a luat d-sa conducerea şi pînă astăzi. Mortalitatea gravidelor şi a lehuzelor a scăzut cu totul, graţie mij­loacelor de antisepsie perfecţionate şi se­rios aplicate. Febra puerperală care de­cima din proporţie înspăimîntătoare, a­­proape nu se mai manifestă în institut. Şcoala de moaşe a făcut progrese re­pezi şi mari. Absolventele de azi sunt bine pregătite şi acţiunnea lor a influen­ţat în bine statistica forţei femeilor de pe urma însemnatului act fiziologic al naşterei. Rolul lor se simte şi la ţară şi la oraşe. In ce priveşte creşterea orfanilor, a­­rată că cu toate că mijloacele au fost cu totul î­estrînse totuşi orfani de ai institu­tului sunt astăzi ofiţeri în armată, doctori în medicină şi ingineri. Aduce mulţumiri tuturor erorilor care au fost la sf. Spiridon, şi care cu toţii au aratat bunăvoinţă pentru institut. Mulţumeşte actualei eforii pentru intere­sul şi munca stăruitoare ce a depus spre inalţarea cit mai mult a institutului „Gri­gore­ Ghica“. Arhiereul Antim Petrescu in­­numele P. S. Mitropolitului Moldovei aduce laudă celor care au contribuit la ridicarea ins­titutului. Tuastează pentru M. S. Regele. * După terminarea cuvîntărilor se oferă asistenţei şampanie şi pişcoturi. Epitropia expediază următoarele două telegrame: Majestăţei S. Regelui Carol I întruniţi în localul institutului »Grigore Ghica-Vodă* pe care îl inaugurăm în a­­ceste momente, îndreptăm gîndul cătră Majestăţile Voastre înfăptuitorii atîtor gînduri în fapte. Epitropi Dr. Riegler N. Pogonat Cristea Th. Cristea Principesei Olga Sturza Dieppe France Cu ocazia inaugurărei institutului Gri­gorian întreaga asistenţă vă aduce res­­pectoase mulţumiri de recunoştinţă pentru frumoasa şi însemnata donaţie. ’ Epitropi: Dr. E. Riegler N. Pogonat Cristea Th. Cristea Apelul lui Berman Juster Sîmbătă s’a prezentat înaintea curţei de apel secţiea I a apelul d-lui B.­luster la hotărîrea tribunalului, prin care i se respinge cererea de morator. Salele şi curtea palatului de Justiţie sunt pline. In sala de judecată accesul publicului este cu neputinţă. Curtea se compune din d. Burada preşedinte, d-nii Leonescu, Porfiriu şi Gri­­gorovici consilieri. Procesul intră la rînd la ora 5. D. advocat G. Cristofor din partea, cre­ditorului Barasch din Hirlău, prezintă o intervenţie de a fi primit un proces ală­turea cu d-nul judecător sindic şi în opo­ziţie cu majoritatea creditorilor care au intervenit în favoarea d. B. luster. Iau parte la discuţie d-nii advocaţi V. Dimitriu din partea d. luster şi d. Matei Cantacuzino din partea Băncei „Moldo­va“ care combat intervenţia susţinută de către d-nii G. Cristofor şi H. Suţu. După o deliberare de o jumătate de oră Curtea admite toate intervenţiile şi cele contra şi cele pentru sprijinul ape­lului d. luster. D-nul G. Cristofor ridică un nou inci­dent cerînd conexarea dosarilor: respin­gem moratorului, cu a declarărei în stare de faliment din oficiu. Orele fiind șase, Curtea amină conti­nuarea desbaterilor pentru Luni. SS Medicul locotenent colonel in retra­gere pentru limită de vrîstă d. prof. dr. Bejan V. loan, a fost readus în rezervă pe ziua de 1 Iunie 1913, însumîndu-se la comandamentul corpului II armată. ES D. Otto Han, şef al atelierelor de aplicaţie ale şcoalei superioare de arte şi meserii din localitate şi profesor de organe de maşini a fost însărcinat de către ministerul instrucţiunii şi cu supli­nirea catedrei de electro­technică, de la această şcoală. S3 Ieri la ora 4 p. m. a avut loc la bi­serica Sf. Spiridon, căsătoria d-rei Pe­­nescu,—fiica d-lui C. B. Penescu,—cu d. Gh. Iosif, inginer. SS Aflăm că d. dr. S. Rosenfeld avo­cat în Suceava (Bucovina) s’a logodit cu d­­oara Betty Mantei din localitate. SS In ziua de 25 Iunie se va ţine­ la Epitropia generală a casei Spitalelor şi ospiciilor sf. Spiridon, licitaţie pentru a­­provizionarea cu pînzelurile şi postavurile trebuitoare casei. S3 In ziua de 28 Iunie se va ţine la comandamentul Diviziei a 8-a licitaţie pentru aprovizionarea făinei de grîu, ne­cesară, pe timp de un an, manutanţelor din Iaşi, Vaslui, Dorohoi şi Botoşani. S3 S-au acordat avan­tagiile legei pentru încurajarea industriei naţionale, moarei d-lui Nic. Andronic, din corn. Şipote, jud. Iaşi. SS Neîntrunindu-se numărul suficient de alegători, alegerea de la „Corporaţia Metalurgică“ care trebuia să aibă Ioc ieri, s’a amînat pentru ziua de 23 Iunie curent. S3 I­n satul Bosia s’a declarat epide­mia de scarlatină. Bolnavii au fost izo­laţi în spitalul din Ungheni. Ieri s’a în­trunit consiliul comunal pentru a lua e­­nergice măsuri de combatere a epidemiei. S3 In ziua de 22 Iunie se va ţine pentru a doua oară licitaţia pentru con­struirea a 2 cantoane pe şoseaua jude­ţeană Iaşi-Roman şi şoseaua vecinată Iaşi-Botoşani. SS S’a iscat epizodia de turbare între cîini din Tirgu Frumos. SS Membrii „Societăţii pentru protecţia animalelor, s’au întrunit ieri la şcoala primară „Gheorghe Asachi“, la ordinea zilei fiind mai multe lucruri importante. nn OH ■■ ■■ nn ■■ ■■ nn ■■ ■■ ■■ mm an a* na na na na an nn aa aa aa aa aa an sa mm mm na na nn na mm mm mm mm aa an aa aa am aa aa nn Sa aa aa aa aa aa aa na aa na aa anaa aa an aa an an nn nn aa na nn nn hb nn nn am i Laborator edicalest industrial mm aw ss nn nn ss nn nn ss nn nn na an ss 55 SS ss Doctor A. Ratiaoii Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva - IAŞI - Strada Cuza-Vodă (Golia) 46 - IAŞI -Execută : Cele mai complecte analize de urină, din punct de vedere chimic şi microscopic; Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra ba­­cilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gono­­cocilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a compoziţiei şi a conţinu­tului în lînă, bumbac sau matasă etc. etc. Cereţi instrucţiuni pentru ori­ce analiză. nn nn nn S3 ss na nnan aa aaNI aa nn na nn nn ■ a nn an ss SS SS S3 SS SS S3 SS SS SS S3 S3 S3 S3 SS SS SS SS SS S3 SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS S3 S3 S3

Next