Opinia, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 2070-2092)

1914-01-14 / nr. 2078

BANS ABONAMENTE Un an 6 îuni 20 îeî 10 îei ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNŢURI Un rând pag. HI» CT b. » » » IV. 4€ » BANI Anui XI—No. 2078.—Marţi 14 Ianuar 1914 POLITICE TIn succes al laşului In numărul «le ori ziarul guvernamental «Viitorul» ne aduce ştirea, că şcoala «le agenţi sanitari «lin Iaşi, nu va mai fi desfiinţată. Cităm textual «lin ziarul pomenit. «...«Direcţ ia serviciului sanitar intervenind^ la minister şi ministerul supunînd cazul, s’a putut căpătă suma neet»sară pentru pastrarea şcoalei pînă la sfîrşitul anului şcolar, fie altfel «irecţia serviciului sanitar a si «lat ordin telegrafic pentru continuarea studiilor». E de prisos să mai atragem luarea^ aminte‘asupra stilului echivoc în cart*e concepută notiţa de mai sus. Două zile după instalarea sa, d-rul Sion, noul director general al serviciului sanitar, dă ordin telegrafic să se suspende cursurile, să "se înceteze cu confecţionarea mobilierului—«Ieşi e terminat, mobilierul şi predat"şcoalei mai de mult. Iar «lupă alte două zile, acelaşi director general «intervine» la minister, cazul se «supune»—cui ?—şi fondurile necesare ies ca «lin pămînt, iar ordine telegrafice contrarii se dau la Iaşi. E adevărat că, «după informaţiile ceposedăm, telegraful a mers de astă dată foarte încet şi nu ştim ca «irecţia şcoalei săfi primit pînă în momentul cînd scriem rîndurile aceste contra* ordinul de care pomeneşte «Viitorul». Dar să credem că‘«la şi să înregistrăm limrurile aşa cum comportă mersul lor ciurdat,începîn« cu acea fulgerătoare şi neînţeleasă grabă a direcţiunii serviciului sanitar de a suprima o instituţiune pentru care, repetăm s’a cheltuit, energie, s’a depus bună voință «in partea unor a«evărați prieteni ai laşului. Că rău voitorii n’au putut persista în reaua lor voință, că hotărîrea lor s’a lovit ca de 'un zid puternic de protestarea unanimă a laşului — aceasta nu micşorează şi nu atenuează întru nimic păcătui ce şi-au atras faţă de oraşul nostru năpăstuit,căruia aşa de rar şi «le greu îi se acordă îmbunatări şi căruia, «le zeci şi zeci «le ani îi s’a luat‘şi i se iea necontenit.l poate într’un singur punct n’am avut pe «leplin dreptate făcîndune, în «Opinia», ecoul protestării,—anume cînd am insistat, mai puţin asupra acţiunii revoltătoare «din partea noului regim instalat la crimă şi în sinul căruia n’a trezit nici-o revoltă prima şi pripita lovitură pusă la cale împotriva laşului. Fără aprobarea ministrului «le interne — a «1 lui Vasile Morţun, impulsivul director al serviciului sanitar n’ar fi cutezat, ori n’ar fi izbutit, să-şi execute tentativa «lîn«l ordinul de suspendare a şcoalei. De aceea chemăm încă o«lată vigilenţa cetăţenilor asupra interniţiunilor decare se arată însufleţit guvernul nou venit, faţă de oraşul nostru. La rîndul nostru vom veghia să nu se ştirbească nimic din avantagiile anevoie cîştigate de către a doua Capitală. «Opinia» consacră primul şi modestul succes al opiniei publice iaşane, în sinul căreia a găsit și va găsi totdeauna răsunet cu Vîntul ei calei, sismer și energic. Ex-tribanul a găsit formata, sau trucul : nu trece el la liberali, ci... liberalii trec la el. Ca fin cu toti , Prințul de Wied nu-și iea in primire Tronul Albaniei, ne avind fondurile necesare. Cam s’ar zice : vid în cassetă... * Albanii au tot pentru noul lor prinț ; le lipsesc numai... banii. * Conservatorii locali n'au mai reservat un al 6 lea loc d-lui Caza, cum fusese vorba. Locul s’a dat d-lui Mihai Negruzzi, zis sibarba lui lo’ga.. . * Erupţia vulcanului din Japonia a produs efecte si la noi : o mulţime de... spărturi intre liberali.* Ziarele rid de poetul Minulescu, că nu i s’a împlinit dorinţa de a fi şef de cabinet : e o „romanţă pentru mai tirziu...“ Fericit candidat la colegiul bd. Costachi Negruzzi ! De fonduri n’are nici-o grijă, — le oferă din bilșag colegul său, d-rul Rigler, de o galantomie proverbială. * S’a revoltat ex-tribunal Fleva că i s’a pus numele pe un afiș de concert. Lumea confundă chant&gîul cu cintatul... * Un accident de aviaţie a suferit foasta metresă a Regelui Leopold. A îmbătrînit se vede şi nu mai e destul de. . uşoară, ca să zboare. * Ni se atrage atenţia că „Evenimentul sub pretext de a publica lista membrilor unei loji filantropice corceşti, îşi publică o listă de.. abonaţi, între cari o mulţime de morţi. Fostul prefect de poliţie abonase întreg cimitirul evreesc...* Mi-au pierdut iluziile despre Iser. E artistul cel mai... vîndut. Stabilitate Partidul naţional-liberal, partidul marelor reforme,—al reformelor menite să întroneze dreptatea şi egalitatea desăvârşită, — partidul acela care deplîngînd soarta celor obidiţi, sfidează vremurile care n’au sosit încă pentru înfăptuirea reformelor ce trîmbiţează, — pare a fi numai partidul programului-reclamă. Şi că este astfel, o dovedesc acele măsuri care tind a face trecerea teoriei în practică. In adevăr tînărul partid ocărmuitor, îşi inaugurează seria reformelor —cel puţin în acest oraş al nostru — printr’un şir de măsuri menite să aducă... O! să nu credeţi vre-un oarecare belşug, un bine oarecare... ci tocmai potrivnicul, mizeria, în rîndurile acelora care, neavînd alt mijloc de trai decît istovitoarele slujbe birocratice, se văd pe mică, pe ceas, zvârliţi pe drumuri, în plină iarnă, şi aproape fără nici o nădejde pentru ziua de mîni. Era o vreme cînd înlocuirea funcţionarilor—şi nu vorbesc de slujbele înnalte, de acele posturi de încredere, de directivă oarecum, ci de hamalii, de maşinile istovite, de funcţionarii aceia mici, obscuri, cari sub orice guvern, sub ocărmuirea oricui, sunt elemente pur active, nici cînd reflesive,—zic era o vreme în care premenirea funcţionarilor era prima grijă a oricărui guvern. De un timp păreri noi par a fi emise şi în privinţa acestei categorii de oameni: stabilitatea. Şi, dacă nu ne înşălăm, partidul liberal e acela care-şi înscrisese între titlurile de revendicat şi această reformă, pe care azi, la trecerea în practică, pare a o încălca şi nesocoti. Nu e vremea şi nici locul să insistăm asupra acestui rău, fie din punct de vedere social, fie din acel moral, fie din punctul de vedere a bunului mers administrativ, —şi mai ales al celui din urmă asupra căruia vom reveni cît de curînd. Facem o constatare, o simplă constatare, care —dacă ni-e îngăduit s-o luăm drept măsură în raport cu reformele enunţate—ne dă o icoană, fie cît de slabă, de cele ce se zic şi acele ce se vor face. De multe ori—dacă nu totdeauna —proverbul romînesc pare a fi îndreptăţit : socoteala din tîrg nu se potriveşte cu cea de-acasă,—şi dorim să nu fie locul — spre binele neamului nostru, dar ne vine să credem că teoriile formulate în pacea— relativă — a cluburilor, se vor izbi vecinie de interesele private, de îndatoriri și de îndeplinit, de credinţi cari cer să fie răsplătite, — ceea ce va înlătura pururea nu numai stabilitatea îndeletnicirilor — ceea ce-i firesc—dar chiar stabilitatea principiilor, ceea ce, departe de a fi firesc, se dovedeşte—pe zi ce trece, ca tot mai practice. iSTItIILE! Noroace... latre midia anunciuri ale anui ziar de dimineaţă cetim: PENTRU o rudă a mea, moşier foarte bogat, viitor deputat, distins, plăcut, etatea 35 ani, caut o doamnă sau d-şoară cultă, drăguţă şi serioasă spre căsătorie. Nu pretinde avere. Răspund numai la oferte neanonime cu marcă pentru «Noroc» 1914 Post-restante. Partida fiind excelentă,“îi f. era botiros reclama meritată. Avem numai o mirare: ce titlu o fi acela de „viitor deputat“. Băgaţi da seamă ,viitor*—lu „foit* Se pare că odată cu venirea regi malmi non,—al exproprierei,—moși mii e atît de sigur de situaţie, Incit îşi tipăreşte cărţi de vizită ,viitor deputat*. În asemenea noroioase oferte şi moravuri, vorba poetului Bonticeanu : Viitor de aur ţara noastră are Şi prevăd prin veacuri a ei înălţare. ..» t«, ,wnw... ELECTORALE Fuziunea grecenisto-cuvintîstă este pe cale de a provoca o dezîdenţă conservatoare la Iaşi. Intr-adevăr foarte mulţi conservatori işeni, în număr de aproape trei seci, sunt foarte nemulţumiţi de faptul că minuscula grupare de la Cuvîntul a fost primită cu aila alaiu şi i s’au dat atîtea locuri pe lista candidaţilor la alegerile generale. Este aproape sigur că dizidenta va avea cel puțin un candidat la fiecare colegiu. D. dr. Ilie Stroici va candida, în această calitate, la Colegiul I de Cameră. * Mişcarea s’a grăbit să dezmintă, pentru motive lesne de înţeles, desfiinţarea şcoalei de agenfi sanitari din Ieşi. N’ar face rău dacă ar căuta să se pue de acord cu Viitorul asupa acestei chestiuni. Intr’adevăr, pe cînd ziarul liberal ieşan anunţă că şcoala va fi menţinută, cel din capitală spune că s’au găsit fondurile necesare, ca şcoala să funcţioneze pînă la sfîrşitul anului. Se desfiinţează sau se menţine şcoala. Se desfiinţează acum sau la vară . Răspunderii lor de la Mişcare. Alegatorii ieşeni vor să ştie cevaprecis. „ D. dr. Bogdan, corifeu junimist, a manifestat dorinţa de a se înscrie în partidul liberal, dacă... îi se pune candidatura pe lista guvernului. Se asigură că d. Stere a răspuns că primeşte în partid pe oricine... care vine fără condiţii. * Este vorba ca d. P.Kiulamandi să fie numit medicul desinfectorilor la Iaşi. Aceasta pentru a face dovadă că d-l dr. Sion înţelege serviciu înainte de toate. Intr’adevăr este pare posibil un serviciu mai conştiincios decît medic de plasă cu reşedinţa la Tg. Frumos şi medic comunal cu reşedinţa la Iaşi . Suprimarea Prestaţiilor la noi ş în Franţa Ziarele franceze ne aduc amănunte foarte interesante cu privire la chestiunea prestaţiilor în Franţa. Credem util de a reda nota ziarelor franceze, menţionînd că atuncea cînd d. Al. A .Badareu, fostul ministru al lucrărilor publice, a propus suprimarea prestaţiilor şi s’a obiectat de cătră doii Jean Lahovary şi Mişu Antonescu, că noi avem pretenţia de a fi mai îna iitaţi decît chiar francezii, la care mai există prestaţiile. Să sperăm că, în viitor, cînd acest principiu democratic va fi din nou pus în discuţie, nu se va ma găsi niminea care să combată principiile sănătoase preconizate la noi de fostul ministru al lucrărilor publice. Iată acum şi nota în chestie a ziarelor franceze. D. Joseph Canlaux, ministru de finanţe al Franţei şi d. Raoul Petret, subsecretar de Stat la Ministerul de interne, au fost ascultaţi in una din zilele acestei săptâmîni de cătră comisiunea lucrărilor publice asupra propunerei relativă la suprimarea prestaţiilor în legătură cu discuţiunea începută la Cameră. Comisiunea, după o lungă discuţiune a adoptat principial naui amendament propus de d. Judet şi conceput în modul următor : »Prestaţia actuală va fi transformată In centime generale asupra celor 4 contribuţiuni directe pînă la concurenţă a7 centime. Suma astfel redusă va fi împărţită între departamente aşa fel ca să pună la dispoziţia lor suma reprezentativă a părţii imprimate din prestaţia lor ori care ar fi în fiecare din ele, produsul impunerei celor 7 centime. In departamente, același procedeu de repartițiune va fi aplicat între comune. OAMENI ŞI JOCRUî Despre un artist Aveam intenţia de a consacra notele de astăzi unor oaspeţi străini. Dar ni s’a părut maidelicat a presupune că numele poetului Auguste Dorchain—lansat în lirica franceză acum două decenii cu un volum recomendat de Sully Prudhomme— este cunoscut în rîndurile iaşanilor. Ne rezervăm dară a vorbi despre efectul conferinţei soţilor Dorchin, după ce va fi avut loc. ...Am fi fost datori, fără îndoială, să rezervăm micul spaţiu dup’amiezei de ori din aula Universităţii,datorittă tot iniţiativei „Cercului Analelor“ din Iaşi. Cite n’ar fi de spus despre evoluţia lirizmului nostru dela N. Gane la Codreanu, ori a satirei noastre dela „Povestea Vulpei“, d-lui A. Naum pînă la G. Topîrceanu! Dar obstacole de nebiruit nu ne mai îngăduie paza oarelor fixe şi iată-ne, pentru recreare duminecală, în sala unei alte manifestări de artă—accesibilă în orice oară da zi: expoziţia lui Iser. In sala lui poţi petrece un mic marinea calm, fără prea multe întreruperi, laşul nu supără din cale afară mult ca vizitele pa pictori, nici chiar Dumineca... Aşadar la Iser, In saloanele expoziţiei temporare, pe care originalul artist a găsit ca cale s’o deschidă pentru opt zile în oraşul nostru, acum cînd alegerile bat la uşă cu cortegiul lor de întîmplări pasionante,—înlocuiri, numiri, mutări şi suprimări... Revăd pe acelaşi artist în alte numeroase producţiuni. Fiindcă nici o singură lucrare din acele expuse în Iaşi acum 5 ani—şi despre cari am vorbit aci pe larg —ori acele expuse demn 3 ani la Slănicul Moldovei, nu mai figurează în expoziţia de acum. Arta lui Iasă a rămas neschimbată,—pentru acei cari, de-atunci în pace, sub influenţa vremei, nu şi vor fi modificat criteriul, la înţelesul de a se fi apropiat de el cu comprehensiunea, ori cu „gustat“. E adevărat că în acea expoziţie o mare parte a tablourilor aparţinea unui domeniu exotic. Adusese multe din ele de pe malurile Senei; culesese multe feţe şi aspecte în acel mediu brutal şi sensual, unde viaţa ies formele acute ale dorinţei, într’un decor sîngeros, ca amurgul unei zile de desfrin. Ca astă dată suntem mai între noi, mai aproape de noi. Fără a vorbi de numeroasele tipuri, portrete şi compoziţii din care pictore! şi-a format şi galeria celor 50 de „figuri contemporane* ilustrate de... proza d-lui Locusteanu în recentul volum, — amintim de cele două grupuri distincte, pe cari le-am numit viaţa de... plajă*—plaja noastră naţională Mamaia— şi viaţa de campanie care a inspirat mobilizatului Iser, pururi artistul Iser o serie de palpitante lucrări culese în 2—3 localităţi ale Cadillaterului, lucrări de inspiraţie adeseori, de compoziţie de multe ori, dar vii, proaspete, palpitînd de viaţă, cu toată aparenţa de tristeţe a unui mediu unde a bîntuit nenorocirea, pustiirea şi moartea. Vom stărui asupra cîtorva din ele, subliniind elementul de noutate şi de originalitate. Pînă atunci însă îndemnăm pe concetăţenii noştri să profite de bunul prilej de a vedea opera unui artist, vizitînd expoziţia şi privind-o cu luare aminte. E mijlocul cel mai ban ca să înţeleagă şi ■ă admire expoziţia lui... viitoare, fără îpdsmnri şi suggestiuni din partea criticei. E un artist care are timp să aştepte. Timp şi răbdare... ? Rodion Pf Cln®vf fe cTMde fin la „Evenimentul , atrăgînd luarea aminte asupra laudelor cu care am vorbit aci despre discursul de recepţie rostit la Academia Romînă de câtre d. Dr. I. Simionescu. La adresa acestui talentat scriitor am mai sens, aci şi aiurea, de multe ori, cu laude bine meritate. Mai curios este că în „Evenimentul“, acum cîteva zile şi îndată după numirea non ui secretar general a apărut un articol ditirambic. Autorul articolului pro^ «Itele că d. Dr. Simionescu n a fost făcut ministru, iar pe d. Duca îl indica drept un ban secretar general. Iată în adevăr ce e curios din partea unui ziar de principii ca „Evenimentul*. R. Chestiuni culturale iMc i'ispgip Este titlul sub care apare periodic o listă, cu un mic rezumat al operelor pedagogice ce se public în cursul unui an numai în cele trei limbi principale: franceza, germana și engleza. Zilele acestea a apărut volumul al II a aerăm de care re ocupăm cuprinzlnd anului^1 gPedagogice publicate în cursul Lucrarea apare sub îngrijirea profesorilor L. Celierier şi L. Dugas, cu colaborarea mai multor profesori din ţările cu limbele pomenite, c&i au trebuit să citească şi să rezume, mai pe larg sau mai pe scurt, 2729 da cărţi, broşuri sau articole mai mari de prin diferite reviste pedagogice. Volumul I care cuprinde lista lucrărilor aparente la 1911, cuprinde 2502 titluri de cărţi şi rezumate. Scopul publicaţiei, după cum se vede, este de a înlesni ortdini problemelor pedagogice. Cine vrea să studieze o chestiune pedagogică găseşte, la capitolul respectiv, în aceste două volume apărute o bogată bibliografie. Ca şi lucrarea din anul trecut, şi cea prezentă cuprinde cîteva articole de o mare însemnătate pentru educaţie şi anume : Şcoala şi naţiunea în Franţa, de Ferdinand Buisson ; Educaţia voinţei de L. Cellérier ; Învăţămîntul şi în special invăţămîntul moral în Franţa ca serviciu dg" Stat de L. Dugas ; Literatura criminală de L. Cellérier şi Un tip de educaţie intelectuala de L. Dugas. In articolul penultim profesoral L. Cellerier vorbeşte despre însemnătatea educativă şi instructivă a cinematografului. »Un tratat de morală este un slab ajuî*.* Bd,a.Cfttîa anei copii. Dacă vrem să învăţăm bina, să ne păzim de a predica. Faptele singure trebue să vorbească; de discursurile noastre copiii se plictisesc şi dorm, pe clnd faptele ii fac să judece şi-i ţin freji*. Aşa că cinematograful este menit să ,f*;rI fraenttd C01 mai puternic de învăţămînt. Toată geografia se va învăţa intuitiv, cu adevărat intuitiv. Vor defila pe dinaintea ochilor copiiilor peisaje exotice, voiaj, exploataţii tehnice, vizite In mine, industria de toate felurile, recolta şi transformarea productelor, funcţionarea maşinelor, a corăbiilor, a dirigrabilelor etc. Ştiinţele naturale se vor sprijini foarte mult pe cinematograf; el va prezenta pe lina micro-organisme, procese fiziologice, ■ase exotice da animale, fenomene geoogice, etc. Tot ce va mişcă sau trăeşte în univers poate fi prezentat pe pînza cinematografului. In acest chip viitorul său este imens; el va revoluţiona de sigur metodele de nvăţămînt. Să-şi închipue cineva un învăţăcnlnt numai prin aspect, fără vorbe. * In sfîrșit, asupra acestei chestiuni devenită şi la noi la ordinea zilei, se găsește o foarte bogată bibliografie, care