Opinia, iulie 1914 (Anul 11, nr. 2212-2238)

1914-07-22 / nr. 2231

Un an „o de lei 6 iulii ! S0ie« Administraţia Tipografia H. Goldner, Iaşi. - TELEFON No. 36 -ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT ANUNŢURI Un rând pag. III» ?Gb. »mm IV, 400 BANI AsmB 11--NI«, 2231 Mercur! 22 iulie 1914 ABONAMENTE BANI EDIŢIA l-a - Francezii pătrund in Germania -Războiul Franco-German _ vicar souLitex După Consiliul de Coroană • Măsurile militare ordonate -- Comunicatul Guvernului -București.— După Consiliul de Coroană a avut loc o consfătuire al miniștrilor, sub presidenția d-lui Brătianu, la vila d-lui Costinescu. La orele 11 jum. noapte sa comunicat reprezentanţilor presei, un comunicat în cuprinderea următoare: — „Intr’un Consilii de miniştri prezidat de M. S. Regele, la care au luat parte A. S. R. Principele Ferdinand, Preşedintele Camerei, foşti Preşedinţi de Consiliu şi foşti miniştrii reprezentanţi ai partidelor de opoziţiune, s-a examinat atitudinea ce trebuie s-o aibă România în circumstanţele prezente. Cu aproape unanimitate Consiliul a decis: „Că România îşi va lua toate măsurile pentru paza frontariilor ei“. *la Bucureşti.—Ziarul „Adevărul“ din sursele cele mai autentice, se crede în drept de a afirma, că măsurile militare hotărîte de consiliul de coroană nu însamnă mobilizare generală, ci numai chemarea aeltorva contigente,— necesare pentru apararea fruntariilor. Iată forma de espectativă hotărîtă de consiliul de coroană,—spune ziarul „Adevărul“—însamnă,—după explicaţiile date din sursă autorizată — neutralitatea României. ■ Războiul austro-sirb Bucureşti.—Luptele între austriaci şi sîrbi continuă cu înverşunare. Iată ştirile primite în cursul nopţei : Niş.—Luptele continuă de-alungul frontierilor austro-sîrbe. La Libovina pe Drina s’a dat o luptă indîrjită. Austriacii au încercat să pătrundă în Serbia prin acest punct, dar au fost respinși cu mari pierderi. * Niş — Belgradul continue să resiste. Aci s'au format o zonă neutră, unde sunt adăpostiţi femeile şi copii. Apărarea Belgradului o conduce principele Gheorghe, care se află in fruntea armatei. In cursul luptelor de cri, serbii au scufundat un Monitor austriac şi au făcut numeroşi prizonieri.* Niş. — Ştirea despre intrarea in acţiune a Rusiei şi a Franţei au provocat aci un mare entuziasm şi a însufleţit toate inimele. Bulgaria tratează alianţă cu Serbia Niş.—Generalul bulgar Dimitrieff a sosit adi incognito. Se afirmă că tratează preţul neutralităţii Bulgariei, şi anume cere in schimb ţinutul Vardarului. Mobilizarea în Italia Roma.—Agenţia Ştefani află că s’a ordonat concentrarea armatei de prima categorie chemindu-se sub drapel contigentele 1889-1890, pe ziua de 26 Iulie. Tot aceleaşi contigente ale flotilei au fost de asemenea concentrate. Paris.—In ultima întrevedere dintre d. Viviani, prim ministru, şi ambasadorul german din Paris, care a procedat la ruperea relaţiunilor, convorbirea a urmat în modul următor: D. Viviani adresîndu-se ambasadorului i-a spus : —„Atitudinea guvernului Dv. ne sileşte a lua măsuri de precauţie corespunzătoare cu ale d voastre. Atitudinea pacifică a Republicei a fost evidentă. Dovadă că pînă acum n’am convocat parlamentul. —„Din nenorocire—a ripostat ambasadorul— în aşteptare s’au produs incidentele de la graniţă, provocate de trupele franceze. — «Cum puteţi spune una ca aceasta—a ripostat d. Viviani,—cînd trupele noastre sunt la o distanţă de şase kilometri de la graniţa». Discurs războinic al Ţarului Războiul ruso-german Buda-Pesta. Din Berlin se comunică că trupele au ocupat Czenstochan. Ştirea e confirmată şi prinţi* o ştire din Berlin. Prinţul Carol spre Romînia Berlin.—Trebuind să se reîntoarcă in ţară şi in imposibilitate de a mai avea corespondenţă de tren, Prinţul Carol al României, purtind cu el un sauf-conduit pentru Germania şi Austria, a plecat de aci cu automobilul, Petersburg.—In presenţa ofiţerilor superiori ai Petersburgului şi din împrejuraţi, Ţarul a pronunţat următoarele : „Rusia, marea noastră patrie, a primit cu linişte şi hotărire declaraţiile de război ce i sau făcut. Sunt sigur că până la cel din urmă dintre fii a acestei ţări, fiecare va şti să facă jertfa supremă pentru patrie Declar aci solemn că nu voiu încheia pace priâ ce ultimul soldat strein nu va fi părăsit ţara. Mă adresez reprezentanţilor scumpelor mele trupe de gardă din circumscripţia Petersburgului şi prin ei întregei armate ruseşti spunindu-le : „Cu Dumnezeu nu luptă, Ţarul vostru vă binecuvinteazâ pentru război.“ Atitudinea Bulgariei Sofia.—Consiliul de miniştri, în ultima sa şedinţă a decis că atitudinea sa va fi determinat şi de atitudinea Romîniei. Berlin.—In legătură cu ştirea de mai sus, Post-birou zice că este autorizat a declara că comunicatul Agenţiei Havas nu corespunde în mod exact adevărului în privinţa convorbirei între ambasadorul Germaniei şi primul ministru francez. Aceiaşi agenţie că răspunsul Franţiei la întrebarea Germaniei a fost atît de echivoc, încît Germania a trebuit să procedeze cum a procedat. * Berlin.—Pe cînd se urma tratativele între guvernul german şi cel francez, trupele franceze fără nici o provocare şi fără nici o declaraţie de război, au trecut fruntaria şi au ocupat localităţile Sareburg, Miterel, Moro şi încă o localitate. Violarea neutralităţei s’a făcut în mod evident de către Franţa. Această violare s’a făcut prin pătrunderea trupelor franceze pe teritorul german, prin numeroşi aviatori cari, fie din direcţiunea Belgiei, fie din direcţiunea Olandei, au pătruns în Germania, Berlin. Fină acum este fapt dovedit, că violarea neutralităţei s’a făcut de către Franţa, deşi se fixase o zonă neutră, trupe franceze au pătruns pe teritoriul German, iar aeroplane avînd cu ele tombe au venit din direcţia Basel. In provinciile renane, trupele regulate franceze înaintează pe teritoriul german. Franţa a deschis dlar focul. Ea poartă răspunderea. In urma acestora împăratul Wilhelm a dat ordin ambasadorului său să plece din Paris. Mobilizarea Suediei Stockholm.Deşi a proclamat complecta neutralitate, dar pentru garantarea acestei neutralităţi, regele Suediei a ordonat mobilizarea generală a armatei pe uscat și pe mare.