Opinia, iunie 1915 (Anul 12, nr. 2484-2506)

1915-06-11 / nr. 2492

SS Şcolare.­­ Examenul de capacitate al absolventelor de la Şcoala Normală „M. Sturza“ continuă sub preşidenţia d-lui Sol. Halifa. Elevele şcoalei dau examenul de prac­tică pedagogică la şcoala de aplicaţie de pe lingă Şcoala Normală. Iar seminariştii şi străinii cari trec acelaşi examen vor face lecţiile practice la şcoala primară Trei­ Ierarhi No. I, care serveşte ca şcoală de aplicaţie de pe Ilugă Seminar.­­ Elevii clasei V-a a şcoalei Normale „Vasile Lupu* fac instrucţia militară pînă la 15 iunie sub conducerea căpitanului Voinescu. După această dată vor f con­cediaţi toţi elevii. — D. Cîrl. I. Popa a fost numit învă­ţător provizoriu la comuna Leţcârîi—--Cui* cuterii. . ..Direcţiile liceelor au primit din par­tea h’lhiHendui di, instrucţie pubică o adresă, prin care ii se puniiie iH (rSdlfe ca să termine pănă la 15 cel mai tîrziu examenele elevilor pregătiţi în particular şi să comunice rezultatele ministerului. — Mone sa aşteaptă la liceele din localitate sosirea fratei cu numele profe­sorilor, cari vor face parte din comisia de examinare a absolvenţilor clasei IV-a şi a Vlll-a. SS o vie emoţie a foit­eri in strada Sărărie, la casele no. 64. In această cată se afla totul pregătit pentru Inmormlnta­­rea femăşiţeior pămîn­teşti ale fostuluii inginer Simionescu. Mortul era aşezat în­ raclă şi acoperit cu o pînză neagră. In jurul raclei ardeau luminării­, feres­trele erau deschise. Prin curentul insă făcut de un vagon de tramvai, o luminare căzu și aprinse pînza. C­urînd focul cuprinse racla. Conducătorul tramvaiului, d. Dimitrie Morariu, zări cele întîmplate, și in grabă sări din vagon, pătruna d­in casă și stinse focul, care ci­ pe ce era să cuprindă pe mort.­­ Hoţul, după piesa „La Voleur” a lui Henri Bernstein, dramaturgul parizian,­­ care a fost jucată cu un Strălucit suc­ces pe scenele Parisului, precum și pe scenele principale ale teatrelor noastre, se reprezintă în astă seară Mercuri pe ecranul cinematografic Pathé Frères din grădina Traian. Ea e grandios montată cu lux şi bogăţie imensă, dîndu-se o deosebită atenţie scenelor cu cursele de cai şi vânătoare. Noul program de astă seară Mercuri mai cuprinde comedii şi ziarul războiului cu vederi autentice luate cu învoirea au­torităţilor militare franceze. Iată citeva vederi din acest ziar Însufleţit. Armata franceză după 9 luni de răz­­boiu.—Vizita d-lui Poincare pe cimpul de luptă.—Ministrul de războiu al Franţei şi generalul Joffre. — Generalul Joffre trece în revistă armatele.—Repaosul trupelor.— Generalul Joffre remite Legiunea de o­­noare unui grup de ofiţeri, etc. 5! D-na Natalia Mitru a înaintat d-lui casier al societăţei Colonia şcolară suma de 86 Iei chetată cu ocazia serbărei de la Copou din seara de 20 Mai. Tot din iniţiativa d-nei Mitru s’a pus în vînzare pentru Colonie o cartă poştală ilustrată care se vinde cu 15 bani, inca­­sîndu-se pînă acum 280,75 lei. SS Din «Războiul popoarelor» lucrarea d-lui loan Gorun, editată de librăria Herz a apărut fascicola 36. gi Astăzi la ora 4 are loc la şcoala pri­mară Trei Ierarhi o nouă consfătuire a directorilor de şcoli primare în vederea distribuirii elevilor pregătiţi în particular şi fixarea zilelor de examen.­­ La FARMACIA Dr. KONYA au sosit APE MINERALE PROAS­PETE : Carlsbad, Marienbad, Sel­ter, Einser, Gleich­enberg, Rilin, Grissh­u­bl, Wildlingen etc. şi Neo­­sal­var sau toate numerile. Experienţa Bucureşti.— La Calarasi s’a experi­mentat un nou observator pentru arti­lerie, propus de căpitanul Mazilu. Obserr­vatorul dă indicii asupra eficacităței ti­­­ rului. - OPINIA Hk» Din principiile sistemei suedeze (Urmare) Spuneam mai sus că întemeetorid ac. sisteme a fost Pierre Henry Ling (1776— 1839) din Suedia. El spune că „Anatomia trebue să fie cel mai bun document al gimnasticului. Nu trebue să considerăm organele corpului ca o masă mecanică, ci ca un instrument totdeauna plin de viaţă. Pentru a demonstra necesitatea şi fo­losinţa exerciţiilor gimnastice, trebue să se caute raţiunile în legile chiar ale or­ganismului omenesc. La un om sănătos, orice mişcare care este regulată sau normală, adică ba­zată pe legile organismului, este p* attt de salutară pe cit de frumoasă şi bană ; aceste 3 calităţi nu pot £i exprimate de cit printr’un singur curlnt „armonia*. In general mişcării# activ# măresc isteala curentului sanguin şi fac nutriţianea îmi activă; mişcării# pisive (încete) din con­tra, măresc şi favorizează absorbţiunea vănoasă. E de remarcat însă că ae­ miş­cări în unele cazuri excită nervii cutanei şi pot astfel să reguleze activitatea fizio­­logică a unui organ intern oarecare. După Ling un adevărat educator fizic are nevoe pe lingă cultură şi de simţ ar­tistic. Exerciţiile corporala bine ordonate fac echilibru între sentimentele fizice şi morale ale executantului şi fac să se nască in el curajul şi puterea, ii fac mai liniş­tit, mai sociabil. „Teorie fără practică este ca şi spiri­tul fără corp; practica fără teorie este ca un corp fără spirit, un corp de ani­mal. „Orice mişcare a căre direcţiune şi du­rată sunt determinate, este o mişcare gimnastică. „Pentru ca să se facă fiecare mişcare exact, trebue să determinăm clar şi rigu­ros poziţia de plecare, mişcarea însăşi şi poziţia finală. Sistema suedeză voeşte ca fiecare miş­care să aibă raţiunea de a fi şi ca pro­fesorul însărcinat să predea elevilor să cunoasca valoarea şi influenţa mişcărei pe care o recomandă. Această sistemă e bazată pe principiul că­ nu trebue să privim gimnastica ca un scop, ci ca un mijloc pentru a atinge a­ceat scop. Una din ramurile gimnasticei suedeze e numită pedagogică, a cărei scop­­ de a menţine «inutatea prin dezvoltarea ar­monică a corpului şi de a păstra o fru­moasă ţinută totodată. Gimnastica suedeză dezvoltă deopo­trivă spiritul combativ aşa de indispen­sabil cînd e vorba de a forma indivizi care trebue să fie gata să lupte pentru viaţă. I MNu a nevoe ea să aven musculatura prea desvoltată, car# atrag# după sin# şi Ingraşarea co rpu lui daci IngreaerM lui. Din contra să se păstrez# proporţia, avînd astfel corpul totdeauna svelt, o« va putea suporta la nevo# marşurile chiar forţate, săriturile diverse, alergării# etc. Daci se caută prin ac. sistemă să păstrăm poziţia corectă a corpului, să diveaim agili, pro­porţia in toat# părţii# corpului (mă refer la muşchi) şi evitarea şi chiar îndreptarea micilor defect*. O calitate mare a ae. sisteme e ei poate fi aplicaţi la etice vârsti şi con­stituţie. Mai mult incă ea Unde să atenţie pe toţi indivizii ce iau parte la exerciţii in nsod regulat, la stare perfeci de să­nătate, fortificini po­t fi slăbiţi Incit eu timpul dispare lipsa de agilitate a celor ce erau slăbiţi, se antrenează cu toţii şi se formează un corp vieții, puternic şi re­zistent. Ling insă expune naratele care ur­mărite cu mare bagat­ de seamă şi pri­cepere, ne dau posibilitatea de a ajunge la maltate satisfăcătoare. Mi­le : 1) Scopul gimnasticei * de a desvolta corect corpul omensec prin mijlocul miş­cărilor bine coordonate, ţintndu-se seama de condiţiunile naturale şi legile fiziologice. 2) Se chismă mişcări bine coordonate, acele care se conformează aptitudinilor naturale ale corpului. 3) Desvoltarea precisă şi corectă a cor­pului nu există decit atunci, cînd toate părţile sunt în armonie attt de complectă pe cit e posibil, urmînd dispoziţiile indi­viduale proprii fiecărei persoane. 4) Corpul omenesc nu poate să pro­greseze în dezvoltarea sa decit atît cit ît permit limitele dispoziţiunilor sale înnăs­cute. 5) Prin lipsa de exerciţii, dispoziţiunile înnăscute la om ar putea să fie întirziate s’au oprite, însă nu nimicite. 6) Printr’un exerciţiu ordonat în mod neregulat aceste dispoziţii înnăscute pot încă să se afirme mai puţin. Un exerciţiu necorect devine mai mult vătămător decit folositor in dezvoltarea armonică a corpului. 7) Orice desvoltare exclusivă şi parţială a corpului face ca răul să se resimtă, pe cînd o dezvoltare generală din toate păr­ţile face ca mişcările să fie mai simple, uşoare şi cu efect binefăcător. 11) Rigiditatea sau defectele flexibilită­­ţei unei părţi a corpului la unele per­soane nu-i decit un exces parţial al for­ţei, care este totdeauna întovărăşită de o slăbire corespunzătoare în alte părţi. 8) Prin o dreaptă repartiţie a sforţări­lor, excesul forţei unei părţi a corpului va putea fi micşurate şi să permită mă­rirea forţei părţilor slăbite. 10) Nu-i volumul mai mult s­au mai­­ puţin considerabil a ori­căror părţi a­­ corpului, care determină forţa sau slăbă­­ciunea individuală, ci mai curînd propor­ţiile între toate părţile corpului. 11) Orice forţă reală sau dezvoltată, înnăscută sau cîştigată, este o concentrare simultană produsă prin acţiunea sau reac­­ţiunea în diferitele părţi ale corpului. A­­ceastă concentrare trebue să se mani­­feste în acelaş moment, clnd forţa atinge maximum său de putere. (Va urma) . • - , , I. DOLIJAN Profesor şi Avocat Iaşi, 15 Mai 1915 Serviciul telegrafic şi telefonic al „Opiniei Căderea Lembertului — Relaţiune oficială— . VîenQ.—Terî 1$ amează, a doua armată a cuce­rit L^ffîbergul, după grel^ lupte. A doua arrrtată este sub comanda generalului Bohem-Ermoll. f\mănunte lîps^sQ. America şi pacea europeană Berlini — Se telegrafiezd din Am sUrd*m că d. Eduard Fdemcc, rt­­preeentantul Camerei de­­fum'erț din Fn­adei fa, a declarat că Siutek-U-­mite au posibilitatea ca­, peste tîtcva săptămîni, să întervie pentru pase. Președintele Wilson este și el da această părtre. Primele alegeri in China München. —­ «Neue Züricher Zei­tung» află că, comisiunea însărcinată cu elaborarea proectului de lege e- Iectorală In China, și-a terminat lu­crările și se va procede la alegeri In­­ceplnd de la 1 August. Acestea sunt primele alegeri d­in China. Asasinul luiJaurăs Luxemburg.—«Luxemburger Zeitung» afli din Paris că Raoul Villair, asa­sinul lui Jaurés, a fost declarat nebun de comisiunea medicală. El a fost inter­nat într’un sanatoriu. Transporturi de zahar Bicurești. — In Cîineni a sosit, pe adresa Coisei S. V. Hofmann, un transport de 107 vagoane, conținind 1.260.000 kgr. zahar Marfa a fost predată inspectorului vamal Ştefă­­nescu şi vagoanele au fost duse la Piatra-Olt de unde se va face repar­tiţia în ţară. Au plecat din Fiume spre Cîineni 355 vagoane zahăr, iar din Bohemia vor sosi la Ploaşti alte 250 vagoane care au şi pornit. Chestia exportului Bucureşti. — In cur fad exportul va fi reluat pe ioeU liniile. lutru ett Ger­­mania « renunţul de e mul pretinde eu transportul si se fueâ la vegeute ro­­minesti pini in interiorul Germaniei, exportul se re­feue eu pini acum, cu descărcerea in frontiert si transborda­­rea in vagoane tir­ans. Intru­ctt, graţie nndei neolit stockul de grău­ie asigurat se pare ci guvernul va permite, drept compensaţie pentru zahar şi cărbune, export de grău, re­colta din anul trecut, Bucureşti.­*--Azi dimineaţă s’a ţinut un consiliu d® miniştri, acasă la d. Bratianu. La consiliu au participat şi preşedinţii Corpurilor legiui­toare. Convocarea parlamentarilor Bucureşti.—Convocarea par­lamentarilor conservatori-de­­mocraţi şi conservatori, pentru zilele de Vineri şi Sîmbătă, nu este in legătură cu fuziunea cum s’a pretins. Zişii parlamentari sunt con­vocaţi pentru a semna o decla­raţie prin care se cere imedia­ta Intrare in acţiune a Româ­­niei. Călătoria d-lui Maiorescu Berlin.—P&n’ la finel# lunei Mai, împrumutul german de războiu, a fost acoperit cu 9 miliarde şi 790 milioime — adecă 80 la sută din to­talul subscripţiunei. Un efect curios Bucureşti.—Cumpărăturile de muniţii făcute de Rusia şi Italia au avut de efect ca să urce cursul lirei Sterlinge, pe cînd cursul lirei italiene şi a rublei ruseşti să scadă. Acest efect cu­rios produce mirare In cercurile competente.^ Bucureştii —In cercurile în măsură de a şti se asigură că mersul d-lui Maiorescu la Viena este în legătură cu o anumită însărcinare diploma­tică. Vierna.—Ziarul „La Patrie“ din Paris scrie că Italia are rolul ca pe de-o parte să ţină în şah armatele aus­­triace, iar pe de altă parte să atace Bavaria şi să lovească în inima Ger­­ maniei.* Schewdingen. — Se a­fă că o con­sfătuire a avut loc între statele ma­jore italian şi francez. Italia va tri­mite 6 corpuri de armată în Alsacia, pentru a lovi în inima Germaniei şi a tăia retragerea lor. Consiliul de miniştri împrumutul Rolul militar a german al Italiei Întrevederea Brătianu-Busche Bucureşti —D. vin Busche, ministrul Germaniei la Bucu­reşti, a avut ieri o lungă con­vorbire cu preşedintele con­siliului. D. von Bu­scha a vorbit d-lui Brăteanui despre chipul de a lega prietenia din trecut cu cea din viitor­ LOTERIA București. — Azi a avut Ioc tragerea cl. Vl-a a loteriei Regatului Român. Au cîștigat: 15.000 lei No. 28,597. 5.000 lei No. 11,313. 2.000 lei No. 19122, 26750, 31479 39967, 47108, 53672, 13700,20098, 27419 37820, 39423, 58842, 1.000 lei No. 8044, 46725, 11502 15801, 26740, 48874, 51660, 56270, 59064. — In colectura „Providența“ din lași str. Ștefan cel blare a căzut la tragerea de azi Lei 2000 pe No. 53842 și Lei 1000 pe no- 11234. —La tragerea da azi a căzut In colectura SS­ M. Frankel str. Ghica-Voda 61, Lei 5000 pe No. 11313 si Lei 2000 pe No. 20098. înştiinţare Subsemnatul N. Constantinescu, co­merciant din comuna Buciumi jud. Iaşi, aduc din nou la cunoştinţa publică că fiul meu Dimitrie Constantinescu nu este autorizat de mine pentru a face împru­muturi de bani sau cumpărări de măr­furi pe credit şi dec­lar că nu voia răs­punde la nici un fel de operații făcute de el. . . . Această ca­să se știe. N. Constantinescu. Loviţi de trosnet Ploeşti.—Locuitorul N. Ionel din Măr­gineni, pe cînd se afla la munca cîm­pu­­lui cu soţia şi un copil, adăpostiţi sub un arbore, trăsnetul a căzut peste copac. Femeia şi copilul au fost ucişi pe joc. Bărbatul a fost dus în nesimţire la spital. Comunicat rus Petrograd.—"Comunicat oficial". Lingă Si­rie nici o schimbare importantă. Intre 19 și 20, lupte crîncene au avut loc pe apa Ri­gava unde ruşii au progresat uşor. Pe frontul Narewului forţele ger­mane au luat o ofensivă zadarnică între Omulov şi Orzice. La stingă Vis­­tulei, inamicul a trecut la ofensivă pe frontul de la sud de Pilița. După o luptă scurtă, a fost respins. In sactorul Tanow artileria ina­mică și-a oprit f®eu). La Ravdr Ruska inamicul continuă ofensiva. Trupele rusești s’au retras din regiunea la­curilor Gr®dek, spre întăririle din Lemberg. Inamicul a atacat intre Micolaieff şi Jidaceff, dar a fost respins. Pe restul frontului, cu toate că se dau lupte îndîrjite, inamicul nu a putut înainta. Consulatul General Imp. şi Reg. al Austro-Ungariei In Iaşi Publicaţhune In urma unei dispoziţii­­ a Mi­nisterului «le Războiu Imp. şi Reg* Austro-Dugar, au Ioc noile recru­tări de f­lotaşi a supuşilor austro­­ungari născuţi in anii 1878 pînă, inclusiv 1800, şi 1892 pînă inclu­şi­v 480­5. Toţi^ supuşii austro-ungari năs­cuţi în susmenţionaţii ani, cari s’au supus deja, sau încă nu, re­crutărilor de glotaşi, domiciliaţi îra Judeţele Iaşi, Boton­oiu, Boto­­şani, Suceava, Roman, Făleau, Vaslui, Bacău şi Neamţ sunt in­vitaţi de a se prezenta neapărat în zilele de lucru a lunii Iulie st. nou 4915 oarele 8 dimineaţă îna­intea acestui oficiu consular Imp. şi Regal spre a fi examinaţi din nou asupra destoiniciei lor pen­tru serviciul de glotaşi, aducând cu sine paşapoartele şi biletele de legitimaţie primite la ultimele re­crutări de glotaşi. Acei cari nu se vor supune a­­cestui ordin, vor fi urmăriţi şi pedepsiţi conform legilor. Iaşi, 17 Iunie st. n. 1915 Consulul-General Imp. şi Reg. _______ GOTZ. _____ Grădina „TÄMSäGMF«“ Trupa Aschkenazy debutul celebrei artiste americane CLARA YOUNG Va juca pentru a treia oară in Iaşi Mercuri 10 Iunie Pentru a patra oară­ frumoasa operetă M-zelle Hoplea In caz de timp nefavorabil reprezen­taţia va avea loc In sala „Caragiale“.

Next