Opinia, iunie 1915 (Anul 12, nr. 2484-2506)

1915-06-11 / nr. 2492

Refracția » ©1«8*8isí ©©»SH*rvatas*-®ampera*«— TsJefe» Ho. Kft Administrația s TijiOgrafli» B. ©®l«*wor» Bafk — Teiefoa Ko. 8« Amil X­I—N*. 2493 ~ ,îoî 11 iunie 1815 tSi®^«^WWWirr»Vi»^«a®»i«9ara­ B5afrr Simbolul Păcii — Nouile opere ale pictorului Octav Băncilă — Pictorul Octav Băncilă a expus de cîteva zile, în vitrina unui magasin din casa nouă — Braum­stein — in fața libră­riei Socec, un tablou intitulat „Pac*!*, iar azi vizai expus tot acolo și un al doilea tablou întitulat ,Plugarii“ în timp de războiu. Impresia ce mi-au produs aceste două producţii noue ale pictorului mi-au suge­rat reflecţiile de mai jos: Ambele aceste două tablouri ne arată întreaga simţire şi întreaga gîndire a pictorului în aceste momente de îngrijo­rare, cînd la hotarele ţării noastre locul războiului consumă mii de vieţi omeneşti. In viitoarea nebuniei războinice de azi, pictorul Băncilă, prin măestria penelului şi-a spus cuvlntul, şi-a exprimat dorinţa pentru pace. Desigur, dorinţa e sentimentul cel mai firesc şi mai puternic a tot ce trăeşte pe pămînt. Şi cînd acest sentiment are, la om, ca­vinte înfăptuirea unui act real, el duce atunci la atingerea idealului. Dar, pănă la atingerea acestui ideal, dorinţa ne frămîntă toată simţirea şi toată cuge­tarea ; iar această frămîntare lăuntrică izbucneşte la firile artistice, manifestîn­­du-se sub o formă sau alta, după cum permite felul şi puterea talentului, sau geniul artistului. Aşa s-au născut poezia, muzica, pictura, ştiinţa, etc. Artiştii, prin manifestarea lor, sînt dar făuritori de idealuri, iar opera lor e cu atît mai superioară cu cît găsim în ea o părticică mai mult de adevăr şi de fru­mos obiectiv, care se îmbină cu simţirea şi cu concepţia ce fie­care din noi îşi face de adevăr şi de frumos. Ce dorinţă şi ce strigăt mai frumos şi mai adevărat ome­nesc decît dorinţa şi strigătul de pace care, desigur, va fră­­mînta simţirea şi gîndire* artistului, attta vrema cit oamenii se vor sfîşii încă la­tre »i. Ce ideal mai frumos decît alinarea du­­rerei omeneşti prin dezrobirea muncii şi aducerea păcii între oameni ! Pictorul BIncilă e însufleţit ds acest ideal. Şi cel care cunosşte mai de-aproape opera lui, zărite în ea o părticică care-i măreşte mult puterea talentului. In simţi­rea şi conştiinţa lui sunt închegate năzuin­ţele de dezrobire a celor mulţi şi oblj­­duiţi, năzuinţele de pace între oameni— aşa­dar realităţi—iar închipuirea, adică manifestarea acestor realităţi in­forme fru­moase şi în armonii de culori îl consa­cră ca pe marele artist, ca pe artistul a­­devărat. In tabloul întitulat „Pact!‘ pictorul Băncilă reprezintă năzuinţa cătră un i­­deal—idealul păcii, năzuinţă care fră­mîntă suflatu maselor mari populara cari muncesc din greu. Această năzuinţă e reprezentată, in mod admirabil, prin lucrătorul fierar care, prin încordarea puternică a muşchilor, frîngi în două, sub talpa piciorului, sabia, sim­bolul războiului şi al măcelului intre oa­meni. Musculatura puternică a pieptului şi a braţelor goale, strins legată de munca fierarului, arată în acelaş timp puterea uriaşă a maselor mari de muncitori. Prin contracţia puternică a muşchilor, pictorul a voit, desigur, să ne arăte ce sforţări puternice va trebui să facă încă omul de azi pentru atingerea idealului păcii, iar prin liniştea încrezătoare şi în­tunecată în acelaş timp a feţii, prin a­­ceastă linişte cu care lucrătorul fringe sabia, pictorul a voit să ne arăte puterea de convingere şi gradul de conştiinţă cu care muncitorul din ateliere, în special, luptă pentru atingerea acestui ideal. O dungă luminoasă ce sclipeşte la frîntura săbiei pare ca o rază de speranţă în a­­tingerea idealului de pace. Cellalt tablou expus: „Plugarii“ în timp de restrişte sau de războiu, luat din viaţa muncitorului de cîmp — din viaţa ţăranului nostru—complectează sau mai bine zis, întăreşte ideia reprezentată­­în tabloul întitulat „Pace!“ şi luat din viaţa muncitorului din atelier. Pictorul, în dragostea lui nemărginită pentru ţăranul nostru producător de bo­găţie, reuşeşte să deştepte în noi aceiaşi plăcere mare, biciuind, în acest tablou, urmările triste ale războiului. Un senti­ment de adîncă întristare ne cuprinde cînd contemplăm plugul condus de bă­­trînul gîrbovit şi sleit de putere şi de copilul plăpînd, neajuns incă­ în putere , pentru că tot ce a fost puternic şi bun de muncă a părăsit ogorul pentru răsboiu şi măcel. In amîndouă aceste pînze, pictorul a reuşit să nu deştept* plăcerea de ordin sentiment*!, emoţional şi Intelectual. N«-a dat, prin urmare, oper* de artă. Acest* două lucrări vor contribui, de­sigur şi mii puternic, la mărirea operei pictorului Băncilă, operă care constituie deja un ciclu artistic framo* al muncii în ţara noastră. Cu mare bucurie văd crescînd din ce în ce mai mult opera artistică a pictoru­lui Băncilă, însufleţită din ce în ce mai mult de farmecul adevărului şi al frumo­sului. Am dat convingerea că opera pictoru­lui Băncilă va ocupa un joc de frunte în mişcarea artistică a timpurilor noastre, alături de operele marilor maiştri ai pic­­turei moderne. Iar lașul nostru se va mîn­­dri cu opera lui. Iași, 10 Iunie 1911, Paul Bujor. Mici Polemici Se întrevede an conflict de arme In Albania Intre Italieni şi Strbi. — Aliaţii sunt destul de numeroşi şl tşi pot permite luxul unor războaie pa?­­fiale... Marghilomaniştii locali s’au tntllnit eri la , Viaţi Lungă*. — CgoiftU /... Nu le ajunge că sunt antirăzboinici ; tşi aleg ca deviză „viaţă lungă*...v Aşteptăm In viitorul număr al *Unirea o drastică eşire a d-lui Caza în contra Halld pe tema uleiului da rifinâ. • Ptnă acum na sefştia că şi uleiul ie ritină poate fi... oprit.­­ v Cei mai mulţumiţi trebna să fie acum elevii cari depun examene la simpaticul nostru prieten, institutorul Zahar... ia. * La Quebec, in Canada, au ars arse­nalele de muniţiuni. ...Să fi fost ruşi din Moscova pe acolo ? * Ca fericit om medical Şef al oraşului Iaşi! Alţii trebue să meargă la K&L D-sale­­-ajunge o shignră baie. *­ Ruşii au făcut la Moscova stricăciuni, de 350 milioane ruble. ...Mai bine veniau nemţii acolo ! Crezu! făuritorilor României Cunoştinţa lucrărilor predecesorilor, cetirea* operelor*lor, în care s'au aşternut gindul despre ţară, crezul lor despre politica ţarei, a fost pururea de un real folos. Aceasta ie cu atlt mai adevărat astă­zi clnd se pune conducătorilor României cea mai gravă problemă externă, pro­blemă care a muncit mult pe toţi făuri­torii României moderne. Recitind lucrurile ier nu poţi si nu admiri viziunea clari, puterea lor de pătrundere a viitorului, carii, în unele privinţe, este aidoma realizat astă­zi. Ne propunem ca la această rubrică, cu titlul de documente, să publicăm unele extrase, cele mai importante. începem cu broșura d-lui Dim. A. Sturdza, intitulată , Europa, Rusia și Rominia*. Analizind pe larg toate raporturile pe care le are Rusia cu România Di­­mitrie A. Sturdza spune:­­"Astfel, toate interesele, toate aspiraţiu­­nile, precum şi toate temerile conduc pe Regatul român a se feri de Rusia şi a răminea strins legat cu Occidentul Eu­ropei ; iar criteriul cel mai sigur al unei politici naţionale este, ca Romînii să nu servească nici direct, nici indirect planu­rile cotropitoare ale imperiului rusesc, pentru că realizarea acestora ar fi desfiin­ţarea şi nimicirea Statului român. Insă nu numai istoria şi instictul de conservare spun Romîniior acestea, nu numai Ruşii le-o strigă necontenit cu o voce puternică, care răsună pînă în mari­­ depărtări, şi bărbaţii de stat cei mai în- 1 semnaţi şi scriitorii politici cei mai cu renume ai Europei necurmat vorbesc şi scriu în acest sens. Barthélemy Saint-Hilaire, investiga­tor însemnat al timpurilor vechi şi noui, fost Ministru al afacerilor străine ale fran­­ței în timpuri de grea încercare, amicul­ui Thiers,—expuind nu de mult, în 1887, importanţa intreprinderii Englezilor în In­dia din punctul de vedere general al u­­manităţii şi al civilizaţiunii, arată că pe­ricolul Indiei despre Rusia e numai o chestiune engleză, pe cînd luarea Cons­­tantinopolului de către Ruşi ar fi o lovi­tură cumplită dată tuturor puterilor occi­dentale, cu Anglia la un foc, o lovitură din care nici una nu s’ar mai putea ri­dică. El constată tot­odată că Ruşii, căutînd a-şi fas’mila civilizaţiunea occiden­tală rămîintt lănţuiţi de barbaria şi cor­up­­ţiunea asiatică, au devenit o putere colo­sală cu tendinţa natu­rală de a se scoborî de la Nord spre Sud, şi înaintează în co­tropirile lor în mod sistematic, sprijinidu­­se în acest mers pe un guvern or­ganizat. Barthélemy Saint-Hilaira întreabă dacă Eur­op­a nu tr®b«â să se uite cu mai multă grijă şi Spahrtîă la progresul imperiului rusesc în Europa, d*cît Anglia la acela ce el face îa Asia, căci Rusia se uită spr* Constantinopol de o mie d* ori cu un dor mai aprins decît spre India. El arată cum Rusia, începînd de la Petru cel Mar«, nu şi-a ascuns niciodată pUîiurite lai* şi cum azijeaâl* ascund» îtcâ mai puţin,—cum Rusia de do­ se.coli nu a încetat de a fi un războiu cu Turcia,—cum Rusia smul­gea Turciei Crimeea în 1774 pentru a şi-o anexa, zece ani mai tirziu, şi a cîştiga astfel dominaţiunea excluzivă a Mării Ne­gre,—cum ţelul de ajuns a fost de mult scris cu litere mari p* arcul de triumf ridicat de Potemkim împărătesei Ecateri-* na II la Cherson , ,Aci * calea apr® Bi­zanț*—cum Rusia n’a sjtins încă a po­seda Constantinopolul, dar cum s’a a­­propiat de Bosfor, ocupînd tot ţărmul nordic şi răsăritean al Mării Negre, cu cetatea Batumului, sucursala Sevastopo­­luluî şi portul militar ’al însemnatei po­­ziţiuni a Caucazului,—cum Rusia nu a putut conserva Moldova şi Valahii, iar a recuperat part*a Basarabiei pierdută în 1850, malul sting al Dunărei, .‘prin Car* dom­inează gura Kin­ei, Bulgaria c* Rum*­­lia orientală, pe care 1« tratează ca şi cum ar fi supus* dominaţiunii sale ab­solute. Mai­­departe învăţatul academician fran­cez expune că nici o putere europeană nu poate privi cu indiferenţă perspectiva luării Constantinopolului de către Ruşi, căci­ aceasta ar fi ruina întregei Europe, şi că de aceea toţi bărbaţii de stat ar trebui să zică cu Napoleon I: „Constan­­tinopolul ! Constantinopolul! Niciodată. Constantinopolul e Imperiul lumii­­ (Thiers, in­stoire du Consulat et de l’Empire, li­vre 27)». El aduce aminte cum Thiers încă din anii 1842 şi 1851 indica «mon­strul ambiţiunii moscovite, ca înfricoşînd lumea şi ameninţînd ţările cu car« se în­vecinează“. In numărul viitor vom continua ex­trasele, care vor învedera ce credea Cavour in aceiaşi chestie. £S Celor ce ştiu să cit­easeă printre linduri, le recomandăm numărul de astăzi al ziarului «L’Independence Roumaine». Gîndul guvernului apare lămurit — se prea poate chiar ca ceî cari l’au scris să nu-şi fi dat într’adins oboseala de a-şi masca ghidul. In ori­ce caz cetitorii vor fi lămu­riţi retină articolul editorial „1815— 1915“ şi „Situaţia“. Sg Marele scriitor rus Vladimir Koro­lenko se află in Iaşi, in trecere spre Rusia D. Korolenko, care se afla stabilit la Paris cu şase luni înainte de izbucnirea războiului—unde edita o revistă, care a şi încetat de a apărea imediat ce au iz­bucnit ostilităţile—a stat tot timpul in Paris, iar acuma se reîntoarce In pa­trie. S3 Medicul primar al judeţului a primit o circulară a direcţiei serviciului sanitar ca să atragă atenţia medicilor de fron­tieră ca să supravegheze cît mai riguros pe călătorii veniţi din localităţi contami­nate şi să-i sfătuiască să se prezinte la vizita medicală. S. D. inginer Th. C.­lecea, cu domi­ciliul in strada Tom­a Cozma 11, adre­sează un călduros apel de raliare cătră toţi rominii iubitori de adevăr şi drep­tate prin care propune înfiinţarea unei ligi pentru luminarea poporului român despre calomniile nspindite împotriva poporului german. D. inginer Lecea sere tuturor acelora care au studiat in Germania s£ vie să puie umărul pentru desăvtrşirea unei opere de real folos pentru Romtnia. D. Leeea nu propune ligi cu stopuri politice ti o ligi pentru a învedera că Romtnia a avut pururea un mere prie­ten in imperiul germen si ci Germania are interesul existenţei unti Românii mari. Şi Ministerul de interne a luat dis­poziţia ca străinii cari vin la staţiunele balneare, cu familia şi servitori, arataţi în paşapoarte, să fie scutiţi de biletele de liberă petrecere, şi streinii cari vin pentru a face comerţ, sau a se angaja chelneri, servitori etc. să fie obligaţi a-şi scoate acest* bilet*. Q D-nii doctori A. Brumă,­­medicul secundar al secţiei dermato-sifb­itici şi I. Popa Radu, medic secundar al ospiciului Socola, au fost înaintaţi maiori în rezervă. 33 D na Ioseflha ifăsa a îm­b­înat Prin­cipe*»­ Mohilai, preşedinta societăţei ;Crucea roşi*« suma de lei 88, bani pro­veniţi din vînzarea valsului «Carnaval», compoziţi­ a d-nei Zfass. ŞI Duminică 14 Iunie a* va face o mică solemnitate la şcoala Normală »Vasile Lupu* pentru a le remite fraţilor Smirnov răsplata muncii clasa I pentru biserică. Fraţii Smirnov au făcut donaţiuni­ de o­­biecte în argint şi aur Capelei zidite la ijcea­ la normală­. Casa bisericii după raportul directoru­lui şcoalei normale, Ioan Mitru, a binevoit a se acorda această medalie, care li se va remite prin direcţia şcoalei. Vor asista toţi profesorii şcoalei. 13 Luni 3 c. d. decan al facultăţii de Teologie dr. Badea Cireşeanu, a distribuit de la sine şi*detiţitor teologi, ca şi în anii trecuţi, 3 premii pentru cele mai bune predice ale acestui an şcolar. Premiul I, 50 Iei studentului I, Scră­­deanu, Premiul II, 30 lei studentului Deliu Cristofor, Premiul III, 20 lei absolventu­lui Vuza Cezar. SS Studenţii anului al II-lea de medi­cină au trecut examenul de Histologie cu d. Prof. Dr.­­E. Puşcariu. Lucrările prac­tice s’au­ dat cu d. Dr. Bazgan. Iată şi numele studenţilor reuşiţi: Acherman S, Arghiropol Linica, Arieni I., Axintescu I, Btraan I., Bogos Vladimir, Borcea Nico­lai, Bujoreanu Justina, Colliver Herman, Creţeacu Z., Danilă T., Florescu Savei, Glanzstein José, Grigorovici T., Ionescu I. , Keller A., Marcovici Is., Marcş Vasi­­lică, Panăcoadă, Petrescu Ghiţă, Popescu Jean, Serghie Marie, Ştefanovici I., Sere­­brino Lucia, Tomida E, Toporăscu Eleo­nora, Vasiliu Ilie, Weizer I., Weisselberg Lazăr şi Zaharieva Claudia.­­* in grădina Cinema­ Modern se vor reprezenta în zilele de Mercuri 10 Iunie, și Joi 11 Iunie filmei*: Amor şi Crimă Max Linder student, Ororurile minciunei, cum şi unei* bucăţi de actualitate. 5« De ori se află­ în localitate, d. Man­­dragiu, căpitanul jandarmeriei de la Un­­gheni-Ruşi. D. Mandragiu, profită de cei dintăi prilej, spre a veni in Iaşi să se reculeagă. M Coloneii! Zobert şi Sarmni­, de la statul major rus, au sosit aseară în loca­litate, venind din Petrograd şi cu acce­leratul de 9 au plecat la Bucureşti. E3 Azi dimineaţă a sosit în localitate căpitanul Pichon, de la legaţia Franţei din Bucureşti. Cu trenul de 12, d. Pichon a plecat spre Petrograd. SS UNIVERSITARE. — Examenele de logică, la d. profesor Petrovici pentru studenţii facultăţii juridice se vor ţinea la 15 iunie, ora 5 p. m. odată cu ale a­­nului I de la litere. — Examenele de limba şi literatura latină, de la facultatea de litere se vor ţinea la 14 şi 15 iunie. — D. Constantin Vuza licenţiat în teo­logie îşi va trece la 22 iunie examenul de licenţă în filosofie şi litere. — Mâne Mercuri­e ultima zi de exa­mene de pedagogie, cu d. profesor loan Găvănescul pentru studenţii în litere şi seminarişti. — Examenele la Geologie şi Paleon­tologie se vor ţine cu seria­­l­a la 11 şi 13­­. — Examenul de algebră se va ţine la II, iar cel de geometrie analitică la 16. S3 Cercurile politice şi ziaristice din Capitală vorbesc mult despre un fabulos comision primit de vreo patru favoriţi, cu ocazia semnărei unor contracte dintre statul român şi guvernul german. Se vorbeşte că unul din aceşti favoriţi — despre care s’a vorbit mult timp acum in urmă — a încasat drept comision rotunda sumă de 400.000. if Examenele elevilor de curs primar pregătiţi în particular, vor începe îa 14 iunie. lg La inspecţiunea căilor ferate a sosit disposîţiunea după care membrii sindi­catului agricol, înscrişi pentru a încărca cereale spre export, pot face acum această încărcare pentru staţia Burdujeni. N’a sosit încă nici o dispoziţiune1. cu privire la arendaşii şi agricultorii cari nu fac parte din sindicat. gg D. Riga inspectorul şcoalelor Nor­male a anunţat direcţia Şcoalei Normale „Vasila Lupu“ că se va ţinea în localul sus zisei­ şcoli un congres al directorilor de şcoli Normele în zilele de 20 şi 21 iunie a. c. Programul şedinţelor se va fixa de minister. Se vor discuta pro­gramele şi regulamentele şcolilor Normale, mai ales cu existenţa celor categorii de şcoli Normale. £5 Cu privire la nenorocitul avocat Patriciu despre al cărui tragic sfîrşit s’a vorbit in ziare aflăm încă următoarele. Acum vr’o : 3—4 săptămini s’a pre­zentat comisiei a 513, cu o cerere ca să fie internat în ospiciul Socola. Ne­putîn­­du-se face lucrul acesta fără o cerere a unui membru al familiei s’a intervenit, în acest sens­, după care ,s’au făcut demer­surile necesare la parchet. In interval însă nenorocitul alcoolic dispăru din oraş şi n’a mai fost regăsit de cît mort şi sfâşiat. SS Arta faşănă la Capitală.—Despre examenul clasei de pian a d-rei War­­iam ni se scrie. Pe ziua de 5 iunie a avut loc la Con­servatorul de muzică din Capitală, exa­menul clasei de pian a domnişoarei Aspura Warlam o­iginară din Iaşi şi as­tăzi una dintre profesoarele cele mai de frunte ale Conservatorului din Bucureşti. Că în toţi anii şi de astă dată muncă domnişoarei Varlam a fost încoronată de un deosebit succes şi comisiunea exami­natoare compusă din d. Sihleanu, preşe­dinte, d. Sibianu — distinsul profesor de la Conservatorul din Iaşi — d-ra Theo­­doru, delegata Ministerului, şi d-na Stamb a felicitat pe profesoară şi eleve. Din lipsă de spaţiu ne vom mărgini a da numai cîte­va note despre elevele domnişoarei Warlsm. Domnişoara Irina Zotovicesnu din anul al 6-lea va fi, fără îndoială, unul din cele dintăi elemente ale Conservatorului nos­tru, căruia îi va face fală. Pentru modul cum a executat Etude de Liszt, Prelude de Mendelsohn şi Fan­tazia chromatică, a fost felicitată de co­­misiune. D-ra Li­via Severeanu a dat o dovadă de multă expresie şi simţ, prin modul cum a executat bucăţi de Bach şi Sonata de Beethoven. D-ra Victoria Bunescu care a executat toate bucăţile în mod perfect, şi în spe­cial a plăcut mult în Sonata de Schu­mann. Remarcabilă prin talentu-i desăvârşit, tehnica perfectă, osebită agilitate şi foarte multă expresie a fost domnişoara Paula Rawitzky, care a executat întreg progra­mul de examen, al anului al doilea din care menţionăm, în mod special, Suitele franceze de Bach şi Sonata în fa minor de Humnel. Ceva mai multă siguranţă s’ar putea recomanda d-rei Dora Munteanu, care a executat cu multă pricepere, dar şi cu puţină emoţie, bucăţi de Bach şi Jensen. In mod conştiincios, pentru etatea ei, a interpretat d ra Elia Goldstein, sonata de Beethoven. Un talent care promite, dînd dovadă de multă silinţă şi căruia îi urăm succes în viitor este d-ra Ana Stătescu care a fost foarte bine, pentru anul întâi. Foarte bine preparată s’a prezentat domnişoara Rosy Zimmond, din anul I care credem că ar fi putut executa, cu uşurinţă, bucăţi din at­ul al doilea şi cu această elevă s’a încheiat seria elevelor d-rei Warlam. După cum am spus vrednica profe­soară ce e d-ra Warlam, se poate feli­cita cu rezultatele obţinute în anul a­­cesta şi elevele îi pot fi cu adevărat recunoscătoare. S. Y. R. L, Şampania «Capşa» care riva­lizează cu şampaniile străine, se găseşte «le vînzare la magazinele Fraţii Smirnov fi 1. Griacov.

Next