Opinia, ianuarie 1916 (Anul 13, nr. 2658-2679)

1916-01-24 / nr. 2673

­s­ i CRONICI­ ­ „Irlanda Mare“ Noua lege de recrutare a Angliei scu­teşte de serviciul militar obligatoriu pe toţi locuitorii Irlandei şi pe tinerii însuraţi din restul regatului britanic Nu înţelegem ce rezultate va da a­­ceastă lege şi nu vedem vre-o deosebire între sistemul actual de recrutare și în­tre cel viitor, care se va pune în aplicare la 1 April. " Englejii, cu patriotizmul lor rece, ca și singi­le lor, cari au dus războiu crîncen contra serviciului obligatoriu, mai crîncen decît luptele pe front, vor găsi mijloace pentru a se eschiva de obligativitatea legei noue. Primia luptă pe care ei vor interprinde contra acestei legi, va fi însurătoarea. Micile certe, inerente căminului conjugal, vor fi preferate de engleji, înaintea lup­telor sîngeroase cu nemţii­ militarişti, şi vor râmînea acasă la dînşii. Cuvintele marelui lor dramaturg Sha­­kespeare Toţi bărbaţii însuraţi vor trăi vor fi puse în practică. * * * Numai sufragetele ar putea remedia anti­patriotizmul englejilor. Şi au acuma prilejul de a arata Albionului şi lumei întregi că în sîngele lor curge adevăratul patriotizm. Ele ar trebui să renunţe la măn­tiş. Şi vor forma astfel pe engleji să populeze căzărmile. Nu prin vorbe şi prin palide manifes­tări, ele au prilejul acuma de a arata prin fapte că au un adevarat ideal naţional. * * * Un ideal naţional, fără vărsări de sînge, fără ghedenele, fără fedele (la noi sunt numai iniţiale, fără iniţiative) va fi atins de Irlanda. Ea va creşte escesiv în popu­ ABC»AMBmv­B Un an ... 20 lei 6 luni . . . 1O lei msmsaasamza^isaBKemsesmmmmmmBaBmmmmm^eamm Administrația­­ Tipografii» H. Goldner, laff. ■.aBMgBBSiBBB«8; iea imui Comitet jmst mmfim Vo­rftnd pag. ^U, SO tv . IV,40.­­ Telefon No. 86.— Attui XIlI—Wo. 2673 ~ Dunak&rea 24 laBuarf© fiSf6 - - 'f, '** »“tTH1*r*‘ •».'*»„£­ X l’JiMMMtfVkMMW r~~SSgn" • —3SSS———-—ura-»iiinB3jBBB588SBfiB3B8SB3BBB1B­ TIU CON­TELOS! Aşa este. Şi cea mai strălucită dovadă a acestui adevăr îl con­stituie vremurile prin care tre­cem. Suntem unanimi în a recunoaş­te seriozitatea momentului. In mod direct şi indirect cei autori­zaţi confirmă că factori, alţii de­cît voinţa noastră politică pro­prie, s’au pus în mişcare, pentru a determina şi mai cu seamă a clarifica politica noastră. Şi cu toate aceste calmul este desăvîr­­şit, nu se observă nici îngrijora­re, nici mişcare. Se pare chiar că marele public a devenit cu totul apatic şi incredul. Dan nu numai marele public dă dovadă de o atare stare de spirit ei şi acea pătură restrînsă, aşa numită pătura dirigentă, nu ma­nifestă nici ea altceva de cît a­­patie. Cum se explică acest contrast ? Prin ce s’ar putea justifica a­­ceastă stare «ie lucruri ? Unii ar fi dispuşi să creadă că întrucît­ s’a stabilit acordul din­tre federaţia şi guvern, întru cît, cu alte cuvinte, s’a stabilit înţe­legerea între cei care preconizea­­u anumită politica, motivul agi­taţiei a dispărut. Eroare! Mai întăi, pentru că acordul nu are în el nimica po­zitiv ei numai negativ, pentru că el nu însamnă asigurarea unei politici ci o înţelegere pentru a împiedica o anumită politică. In al doilea joc, pentru că eveni­mentele sunt departe de a jus­­t­i­f­i­c­a posibilitatea realizarea celor urmărite prin acest acord. Alţii susţin că întru­cît federa­­liştii nu văn­ posibil acum politica lor preferă tăcerea. Acest lucru ar putea explica întru cît­va faptul calmului de astă­zi. Rămîne însă atunci în picioare întreaga problemă : dacă împrejurările împiedică o po­litică, ie patriotic lucru să îm­piedici tu o altă politică, care singura ar putea fi folositoare Rom­niei ? Dar în ţara contrastelor totul ie posibil, pînă şi liniştea de­­săvîrşită în clipele hotărîtoare. So­luţie, pentru că legea scuteşte pe locui-­­ torii acestei regiuni. Va creşte în populaţie, va fi o „Îriaîîdă mare“ — dar nu şi In teritoriu, de­oarece — pentru dînsa o extensiune teritorială ar fi un pericol. După cum Germania a strigat că are absolută nevoe de extenziune teritorială, contrar se înădușă, se îneacă, — irlanda s’ar înecă tocmai dacă ar alergă după extenziune, pentru că... ar intră în marș. «i * * Din toate aceste lupte interne contra militarizmului din Anglia, sa degajează un antipatriotism vădit. Unde sunt poeţii voştri să vă vadă astăzi. Unde eşti tu Osian, Unde-i suspinul eroic Al sufletului tău Întristat Unde-s vitejii tăi, unde-s Fingalii, Os­­carii, Şalgarii, Armării şi atîţia şi atîţia ? Dacă ai trăi acuma Osian, n’ai „de­­plînge pe eroii căluţi In lupte*, ci ai deplînge pe toţi englejii tăi-poltroni. Unde eşti tu Thomas Moore poet, spadasin, cu ale tale „Nationaî­ Melodies“ ca să cînţi bravura poporului tău irlandez, curajosul tău popor, care se ascunde sub paragraful unei legi. Totuşi ţi-ai cunoscut vulgul, de aceea ai încheiat ciclul operelor sale cu „Epicurianul“. *4* * La 1 April noua lege intră în fiinţă. Cît de bine se potriveşte această dată, pentru că ea va aduce o mare decepţie va fi un «poisson d’Avril» pregătit poate de Asquith, şi un peşte mare de tot — un chit. * * Ceriul Angliei e mai­­ încărcat astă­zi de nouri negri, e mai posomorit decît englejii Însăşi.” Cu legi putrede de la început, nu se va zdrobi militarizmul ger­man. Pentru ca să fie împrăştiaţi aceşti nouri apăsători, trebue probabil conducă­tori mai grei. Sir Grey are cuvîntul, Alonzo. NPTA ZILEI Vindecarea d-lui Costinescu. Au bătut apă farmaciştii adunaţi în congres. Sfioşi, şovăelnici, făcînd pe pu­dicii, au spus că „unele autorităţi“ n’au fost destul de vigilente şi au scăpat din vedere că s’au trimis medicamente de contrabandă în Rusia. Acele „autorităţi“ au vrut să facă pe placul d-lui Costinescu. N’au dreptul s’o facă? Dar să le spune aci o vorbă la ureche domnilor farmacişti ? Vreţi medicamente de la nemţi. Tran­şaţi afacerea cu... Ruşii. Să intervină ei la d. Costinescu—atins de rusofilie cro­nică, deşi acută şi recentă—asigurîndu-i că medicamentele vor fi Împărţite drept­ a zecea parte nouă şi... restul peste Prut. Atunci veţi vedea cu cită grabă ministrul da finanţe va da compensaţiile şi va a­­duce din Berlin medicamente pentru... Petrograd ! Agitaţia profesorilor i chestia gradaţiilor Declarăm din capul locului, şi fără înconjur, că ea este pe deplin justificată şi că a proceda cum procedează guver­nul în această chestie însemnează a face o faptă rea. De altfel, din cele petrecute în publi­citatea oficioasă, se poate deduce că gu­vernul are conştiinţa impovorată şi că îşi dă perfect de bine seamă de nedrep­tatea ce ie pe cale de a comite. Astfel, acum o lună — cînc­, pentru prima oră, s’a zvonit de suprimarea gra­daţilor—Viitorul a publicat o categorică şi drastică dezminţire. Pe ziua de ieri, Insă, acelaş Viitor anunţă că gradaţiile vor fi redus, după cum se fac reduceri şi la alte ministere, pentru motive bud­getare, datorite împrejurărilor excepţio­nale prin care trecem. Oficiosul guvernului îşi dedea seama acum o lună de inichitatea măsurei. Astăzi, silit să o confirme, recurge la fraze cu succes ieftin şi care ascund un neadevăr. Căci neadevăr este că la toate minis­terele se fac reduceri. Cele ce se petrec la ministerele de lucrări publice şi do­menii fac dovada despre dreptatea sas­ finirilor noastre. La lucrări publice se fac înaintări şi parainaintări de inspec­tori şi parainspectori, pentru oameni cu leji de o mie şi peste tina de lei. De ce se suprimă gradaţiile profesorilor, când se ştie că aceste gradaţii constitue de fapt singura Avansare posibilă pentru profe­sai■, din moment ce este loc pentru a­­vansarea unor anumite categorii ai func­ţionarii ? La ministerul et domenii există un serviciu al pădurilor. Organizarea lui a fost schimbată. S’au creat vr­o 5—6 direcţii, în care au fost numiţi a­­ceiiŞi funcţionari dar cu alt titlu, pen­tru a li se putea da lefuri de 8—9 sute şi chiar o mie lei pe lună. Atunci, de ce suprimarea gradaţiilor, cind sunt mij­loace de a face astfel de răsipă ? Măsura guvernului a alarmat corpul profesoral şi cu drept cuvînt. In ade­văr, nu e puţin lucru să vezi că pretu­tindeni salariile deosebitelor categorii de muncitori şi funcţionari se măresc, pentru că e cert că nu se mai poate trăi cU aceleaşi sume, cu cari se putea duce viaţa acum 5 ori 6 ani, şi numai corpul didactic să fie desbrăcat de un drept al său ! In alte ţări, chiar din acelea cari duc greul unui războiu de aproape^ doui ani, nimeni nu s’a gindit încă să mai re­ducă din puţinul, ce se plăteşte funcţi­onarilor. In Ungaria se dă acestora o primă de scumpete acum, iar noi ne gîndim cum am lua şi din ceia ce constituie un drept consfinţit prin legi a unei cate­gorii de funcţionari. Cită diferenţă intre barbarii de acolo şi civilizaţii de la noi ! Gradaţia este un drept al profesoru­lui, care tiare perspective de înaintare, drept recunoscut şi aprobat prin lista lui Gheorghe Chiţu, de la 1883, şi în­tărit prin aceia că Intr un interval de 33 ani nimeni nu a îndrăznit să l atingă ori să-l pună în discuţiune. Apoi cit priveşte pe institutori, aceştia după ce sunt aşa de puţin plătiţi­ faţă de munca istovitoare, ce depune sa li se mai tipească şi gradaţia ? Ce nedrep­tate ! Înţelegem dar şi justificam agra­­ţia corpului didactic. N’ar fi nimic de reprobat, dacă pe toate căile posibile, pe căi legale, dînşii îşi vor revendica drepturile. 0p _* OAMENI Şl LUCRURI____ In templele speranţei de lucru cert: nici blîndeţa vorbitoru­lui în numele ortodoxiei, nici asprimea celui ce reprezinta cultul catolic nu sunt In stare să stîrpească, aci în satele as­cunse şî înstrăinate de orice atmosferă culturală, viţiul învechit al băuturii, ce înlocuieşte toate distracţiile, toate plă­cerile cunoscute orăşanului. Femeile îşi însoţesc bărbaţii şi le ţin hangul. In serile de Duminecă ele se în­torc tot aşa de vesele, tot aşa de zgo­motoase şi de impudice ca şi tovarăşii lor. O tînără şi extrem de simpatică moaşă a unui sat vecin, o doamnă ce pare a se bucura de o reală popularitate, graţie ser­viciilor zilnice şi mari ce aduce popula­­ţiunii, ne spunea că nici copiii cei mai nevrîstnici,­­ copiii sugari, nu sunt cru­ţaţi. Cu o senină inconştienţă mamele îl liniştesc" adeseori cu cîte o sorbitură de alcool şi cheful poate urma neîntre­r. Am auzit vorbindu-se de cifre fabu­loase în ce priveşte starea materială a vânzătorilor de băuturi. Alegători, oameni influenţi, negustori cu vază,—cine se in­­cumetează să-i supere, să-i controleze, să-i înfruneze ? Naţionalizarea crişmelor a fost un flagel naţional, din moment ce nici autoritatea religioasă, nici acea ci­­vilă nu are puteri de disciplinare. Sin­gură puterea militară, în Împrejurări grave ,s-a văzut exemplul Rusiei şi nu mai puţin eloquent al Franţei şî Angliei — poate" întrebuinţa severitatea cuvenită. Dar nu jandarmeria, bine­înţeles, care „face“ alegerile... Nu e clară nici o speranţă ? Socotim că da. Este şcoala ! Am jertfit cu multă plăcere cîte­va oare pentru a le petrece între zidurile cîtorva şcoli rurale. Ici, n­u simpatica doamnă, neprofesionistă, ci suplinind pe soţul concentrat şi ajutată de o soră, se găsia printre cele două serii de şco­­lari — toate clasele intr’o cameră! — şi mărturisia că n’a fost niciodată mai mulţumită. Colo, un tînăr şi priceput în­văţător — normalist bărlădean — intro Şcoală, modernă, higienică, populată, făcea o minunată lecţiune de memorizare şi una — în ajutorul unei tinere surori, suplinitoare — o lecţiune de intuiţie. Ad­mirabile aspecte de disciplină şi instruc­ţiune, cu sfinţenie ascultată, vorbite de clasele pîine, amestec la­olaltă, ortodocşi şî catolici, aproape nedistinşi nici prin graiu. Dincolo, în sfirşit, o doamnă con­ducătoare a unei grădini de copii, — un tablou pitoresc al unei vrîste atit de ne­coapte şi totuşi dedată la carte şi la «lucru » în mijlocul unui sat, departe de oraş, — de oraşe. Aci, în şcoli, se infiltrează povaţa bună întrezindu-se opera socială a corpului medical. Aci se ucide microbul conrup­­ţiunii şi excesului de otrăvuri vîndute dincolo, subt ochii binevoitori ai Statului care are încă trebuinţă să-şi fabrice re­prezentanţii cu ajutorul alcoolului şi al vînzătorilor lui... « Radio». Mici Polemici Am făcut observaţia curioasă că de cite ori vre-o gazetă vrea să... răcorească zelul generalului de la „Universul“, îi zice „generalul­ Sobă“. * — Cauza, şi efectul cum se potrivesc? * O ştire franceză spune că Ţarul s’a declarat mai hotărit ca ori-cînd să se mai opună,, barbarilor. Francezii tot zeflemiști, cum ii știm ! * Essad Paşa dezminte că ar fi decla­rat războiu Austro-Germanilor. ...Un al doilea Nikita se va găsi anevoie in Europa.* Franța are pe Clémenceau , Germania pe Maximilian Harden, Anglia pe Bernard Shaw. Cite un „enfant terrible“ în haina unui bătrîn... * Ministrul Morţun prepară o lege pentru oprirea căişorilor. Nu e mai simplu să-i... rechiziţioneze ? ¥­­ Grecii ar fi declarat Regelui lor că nu vor tolera oştirea turcă la ei. — Şi cu toate aceste In 1897, la Domokos...« Regele Nikita a sosit tn Franţa avînd cite­va cutii legate cu sfoară. S’. .Sfoara a fost simbolul politicei şi diplomaţiei muntenegrene. * S’au introdus in oraşul nostru cursuri zise de repetiţie pentru elevii slabi. Cu alte cuvinte elevii slabi să repete ceea ce... n’au învăţat la şcoală? * Intern animal permanent se oferă de vânzare „poamă coarnă“. Se zice că unele doamne au făcut cadou bărbaţilor din această poamă... cu adjectivul la plural? Săi SENSUL NEUTRALITĂŢEL— Zia­rul „L’Indépendance Roumaine“ polemi­zând cu federaţia unionistă* publică u­r­­matoarele r­hdurî, care, cu tot cabatismu­l lor, tratează starea sufletească a guver­nului : „Este indiscutabil astă­zi că con­ştiinţa naţională dă cuvîntului „neu­tralitate,11 un sens net şi concret şi care trebue să remină degajată de orice influenţă străină de ori unde ar emana şi să nu se subordoneze decit intereselor superioare ale ţarei. Şi cu toate că în manifestul Fede­raţiei s’a ţinut a nu se despartă de obişnuitele ameninţări zadarnice — inseparabile manifestaţiilor acestui grup şi destinate a speria pe naivi — noi nu vedem de loc însemnătatea acestui ultim paragraf.“ SS Se afirmă că d-na Müller va candida la catedra Universitară, ramasă vacantă de pe urma morţei defunctului Rab­et. S3 MINISTER DIVIZAT. — Sub acest titlu „Le Journal“ reproduce din „Daily Mail“ care e opiniunea miniştrilor englezi cu privire la serviciul militar obligator. Sunt pentru voluntariat: Sir E. Grey, M. Balfour, Sir Crewe, lord Buckmaster, M. Mac Kenna, Sir John Simon, M. Run* ciman, M. Birrell, M. Thos-Kinon Wood, M. Harcourt şi M. Hendersen. Sunt partizani ai serviciului obligator: M. Lloyd George, Lord Landsdowne, lord Curzon, Sir F. E. Smith, M. Austen Chamberlain, M. Walter Long şi lord Selborne. Lord Kitchener şi M. Bonar Law nu s-au spus încă părerea definitivă. M. Asquith se ţine la ceia ce a pro­mis : serviciul obligator pentru celibatari. Astăzi situaţia e aceiaşi, măcar că cele aratate aici de „Le Journal“ datează de o lună în urmă. SS Ziarul «World» anunţă căsătoria lordului Kitchener cu contesa de Minto, văduva fostului vice-rege al Indin­er şi vara ministrului englez Sir Grey. S3 Pensionarele şi pensionarii Statului şi celorlalte instituţiuni sunt rugaţi a se întruni Duminică 24 curent orele 10 di­mineaţa în sala cinematografului «Mo­dern» din piaţa Unirei spre a se consfătui asupra înfiinţărei „Societăţei pensiona­rilor“. SS Administraţia comunală, printr-o ordonanţă, impune o serie de măsuri, pentru menţinerea în bună stare sanitară a vagoanelor de tramvai. St In comuna Glodeni, locuitorul Ion Condurache a încetat subit din vieaţă. Nefiind bănueli, parchetul a permis în­­mormlntarea. S8 D-nii Fintînaru, prefect de judeţ şi Velciu, preşedintele consiliului judeţian au vizitat ori mănăstirea de la Bîrnova, unde se proectează a se instala un azil pentru sărăci. SS In strada Bacîu 25 s’au constatat azi 4 cazuri de scarlatină. Copii bolnavi au fost izolaţi. SS Copeici de hârtie in Rusia. — Ziarul „Birjewia Wiedomosti“ din 29 Decembrie 1915 scrie: Nouile bonuri ale Băncii Statului Rus de cîte 5 copeici şi 50 copeici se bucură de favoarea gene­rală. Casieriile băncei sunt asediate de public, in cursul celor 10 zile s’au emis: 143.000 ruble în bonuri a 5 copeici, 343.000 ruble în bonuri a 50 copeici, 6.000 ruble în bonuri a 1 copeică. Bonuri de 1 copeică nu se eliberează de­cît maximum pentru o rublă la una şi aceeaşi persoană. In cuvînt se va emite bonuri de cîte 2 şi 3 copeici. 53 Agenţii poliţiei au arestat astă noapte pe individul Neculai Curalorice şi fetele Frosa şi Tinea Pavel, învinuiţi de diferite furturi. 1. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, care se află în Capitală, soseşte în lo­calitate la 29 Ianuarie, iar la­ 30 ianua­rie va oficia serviciul religios la biserica Trei Erarchi, a căreia hram se serbează în acea zi. SS La 30 Ianuarie se va serba cu deosabită solemnitate patronul seminarul lui Veniamin. La solemnitate va asista şi Mitropolitul Pimen. SS La Farmacia Rotbard Pipța Sf. Spiridon au sosit: Neosalvarsan, Gudron Guyet, Cărbune Bolloc, lodure Robin. jf INFORMAŢII Şi Un articol senzaţional a­l „ Na­ţionalului“ cu privire la Banca Na­ţională— Ziarul citat, ca şi toată lu­mea au rămas straşnic de impresionaţi, ctnd au văzut in bilanţul acelei Bănci, că beneficiile din anul acesta se ridică la aproape 12 milioane lei. In adevăr, pe etnd vremea această cri­tică şi de criză toate instituţiunile de credit se resimt, singura Banca Naţio­nală, a putut realiza aceste enorme be­neficii. In adevăr e enorm ca la 12 mi­lioane lei, cît e capitalul Băncii Naţio­nale, să se obţină un beneficiu de 12 milioane. «Naţionalul» să ridică împotriva ad­ministraţiei Băncii, cari nu dă lămuriri suficiente in rapoartele ce prezintă A­­dunării Generale. Ceea ce e mai mult, citatul ziar ar voi ca din acest enorm ciştig să se dea ceva mai mult acţionarilor. S’ar putea adăoga că tot din acest mare ciştig să ia şi Statul o parte mai mare, se aplică in alte cuvinte Băncii, aceleaşi regule ce se aplică în alte ţări pentru beneficiile provenite din războiu. Şi dacă astfel s’ar proceda, n’ar mai fi poate nevoie a se suprima gradaţiile corpului profesoral­­?

Next