Opinia, iunie 1916 (Anul 13, nr. 2774-2797)

1916-06-11 / nr. 2783

* ■A abonamente Un an ... 20 lei 0 luni ... 10 lei 2 ! A ft COTIDIAN Administrați« * Tijiogri»«» HL Gold­iscr, Iași - Telefon Ro. 36 ANUL xm—No. 3T&L^-~SAMBATA JE UMS * k A­n­i Jitdcgcrf economi« Iacă dela începutul războiului, proble­mele asupra cărora s’au aţintit toate pri­virile, n’au fost numai de acele de ordin politic sau militar. Convingerea celor mai mulţi că războiul a isbucnit din motive cari privesc expansiunea marilor puteri dincolo de hotarele bătrânului continent apoi campania de înfometare a Germa­niei, blocada şi izolarea acesteia, precum şi toata mijloacele da luptă cari tind a lovi în bogăţia, în comerţul şi în consu­maţia interioară a beligeranţilor,—toate acestea dovedesc limpede că animozită­ţile de ordin economic au jucat, dacă nu chiar rolul principal, cel puţin unul din­tre cele mai importante. Acest adevăr pare să fie şi principiul călăuzitor al acordurilor şi înţelegerilor economice pe care România le încheie acum... două doi ani de stare de război. Spre deosebire Americ,—favorizată de singura împrejurare care «neutralizează» cu adevărat: depărtarea,—toate statele europene, fie beligerante,­fie numai spec­tatoare, au avut de suferit’de pe urma în­trerupere! situaţiei normale. In ceea ce priveşte ţările beligerante, lucrul se în­ţelege dela sine; un popor întreg subt arme, şi incă ce are poporul acesta mai tânăr şi mai viguros, nu poate nădăjdui să Îndeplinească aceeaşi, sforţare de muncă şi de producţia- Stagnarea, ori unde In afară de frontul de luptă, e fa­tală. Iar statele neutre, ele înşi­le, nu pot să se nu resimtă de această stare de lucruri atunci când ţărîle beligerante sunt toate marile puteri din toată Europa aproape.­ Printre ţările neutre care au mai mult de suferit de pe urma războiului una din­tre cele mai greu Încercate e, de­sigur, Romînia. Şi cea mai bună dovadă e pe de o parte scumpetea generală a tuturor mărfurilor de «baciută^necesitate, "iar pe de altă parte chiar lipsa foarte amenin­­ţătoare şi extrem de dăunătoare, a unora dintre acestea. A face o înşirare a tuturor acestor su­ferinţe este a nu mai isprăvi niciodată— căci ele cresc pe zi ce trece,—şi este a spune aceea ce toată lumea, din nenoro­cire, ştie din proprie experienţă. Nu tot aceasta era insă situaţia noas­tră la începutul războiului. Departe de a suferi căutam atunci printr’o politică a­­bilă să ne inchidem în ziduri chinezeşti, să nu exportăm nimic, pentru a ajuta şi noi la­­ opera de înfometare cu sorţi de reuşita. N’am exportat nimic... dar am fost în schimb victima contrabandelor. (Şi contrabandele nu se dau în compen­saţie). încetul cu încetul, politica econo­mică pe care am dus-o mai inainte s’a schimbat, am început să şi exportăm şi prin urmare, am început să şi... im­portăm. , In acest stadiu suntem şi astăzi. De azi şi acordurile sau înţelegerile econo­mice pe care România le închee acum... după doi ani de război. Din nefericire trebue să avem astăzi regretat că acest sistem de valorificare ceea ce avem din belşug pentru a lua ceeace a’avem,—de acolo de­­unde ne­cesităţile şi prisosurile sunt deosebite de ale noastre,—a „fost nu rezultatul preve­derilor, ci imperioasa poruncă a Împre­jurărilor. Izolarea in care ne am aşezat la începutul conflagraţiei n’a dat roade­le aşteptate. Prin ofensiva ei, ce o fi dobindit Ru­sia din punctul de vedere strategic ? Prin întrebuinţarea­­grămezilor de muniţiuni adunate in tot timpul iernelor care au provenit­­din Japonia, Statele Unite şi Anglia, ruşii au silit­­trupele audriace să părăsească poziţiunile lor in Wol­­hynia şi Bucovina. Dar aceste câştigări de teren le-au costat un preţ extraordi­nar de mare şi precum multă din chiar buletinele lor, pierderile ruşilor îu oa­meni au fost considerabile; numeroase unităţi ruseşti au fost complect nimicite şi câteva au pierdut toţi ofiţerii lor. Ruşii au împins înaintea lor cit de de­parte posibil unde asaltul lor a reuşit. Din această cauză, ei au cucerit, după nişte lupte extrem de singeroase oraşele Lutzk, Dubno şi Cernăuţi. Dar în acelaşi timp ei au încenat să străpungă poziţiunile intermediare, adică liniile pe râul Strupa, ocupate de trupele contelui Bothmer şi frontul dintre apele Stockod şi Styr, ocupat de armata generalului Lissingen. Cu toate asalturile lor vijelioase şi nişte pierderi de necrezut, sforţările ruşilor au fost zadarnice. Cu începerea acestei clipe o­­fensiva lor era Infrnită. Trupele aliate au trecut la contra­ofensivă şi încep să culeagă succese pe cari comunicatul rusesc le admite. Tabloul situaţiei strategia s’a schim­bat cu desăvtrşire in cele trei zile din urmă. Acum germanii sunt cei cari a­­tacă , ruşii se apără, se dau înapoi pă­răsind prizonieri şi tunuri. Bucuria­­liaţilor Rusiei va fi de scurtă durată. Ofensiva rusească nu va avea ca re­zultat să modereze acţiunile ofensivei germane de pe teatrul apusen şi nici pe cele austro-ungare pe frontul italian11. -----— . ii «iiriti--T'ti,TfifiliriBI» Situaţia pe frontul oriental Ultimele telegrame oficiale din Berlin anunţă că ofensiva rusă In Volnila a fost total oprită. Ptnă la confirmarea faptelor, care vor rezulta in mod evident, din nouile comunicate indicind schimba­rea aceasta, nu credem fără Interes să redăm textul telegramei de mai jos din Berlin, care­­arată rezultatele obţinute ptnă acum de marea ofensivă rusă: , Comunicatele ruseşti din ultimile zile au fost publicate integral In presa ger­mană ca toate exageraţiunile lor. In ce priveşte cifrele de prizonieri arătate de buletinele ruseşti, e suficient de a rea­minti exageraţiunile precedente ale sta­tului major rusesc în timpul războiului actual spre a fi convins de caracterul lor fantastic şi in timpul acestei ofen­sive. Guvernul rus are intens să mărească intr’în mod exagerat cifrele de prizo­nieri in scop de a ridica moralul popu­­laţiunei ruse şi, pe de altă parte, de a­­ obţine un mare împrumut din partea a­­1­maţilor. I KITI ULEI Statistici. Nu putem şti—informatorul nostru e foarte discret—care e oraşul nostru de frontieră unde s’au „tăiat“ atît de multe vite, incit ar ieşi la socoteală cam 40 de kilograme pe zi de fie­care locuitor. Se crede c’ar fi un judeţ de munte. In localităţile de munte se consumă, pe semne, multă carne, multă de tot. Ni s’a povestit dăunăzi despre un ju­deţ de şes, la frontiera Prutului că a­­colo statistica e şi mai ciudată. Circiu­­marii au cumpărat atîta spirt de la fabri­canţi, incit s’ar crede că bea fiece locu­itor vr’o 40... de litri pe zi. Cine mînincă prisosul de carne ? Cine bea prisosul de spirtoase ? Sst! Discreţie şi diplomaţie ! Actualităţi Lucruri mici... S’ar părea că lucrurile şi preocupările mici—în aparenţă mici—sunt la ordinea zilei cel puţin tot cu atita temeiu ca multe lucruri „mari“, contrabande, vagoane, permisuri, export, şi celelalte. De exemplu ziarul s’a preocupat de biroul de servitori. E o chestiune care din timp în timp revine pe tapet cu o persistenţă şi activitate care denotă că este aci o chestiune însemnată, iar nu superficială şi lesne de rezolvit. Se va scrie încă mult şi des asupra aşa zisei probleme a servitorilor—căci, de fapt, aceasta e denumirea ce se cu­vine chestiunii, iar nu o simplă polemică trecătoare pe tema biroului—care nu are ca aşezămînt, nici autoritatea, nici chiar chemarea de a dezlega problema cea complicată a relaţiunilor dintre stăpîn şi servitori. ^E o iluzie,—ba nu o utopie să ne aş­teptăm la o dispoziţie a nemulţumirilor legate de această chestiune, — tot aşa după cum nu ne putem aştepta la o cu­­rîndă dispariţie a chestiunii însăşi, adecă a existenţei conflictelor necurmate între acele două categorii sociale: stăpîn şi slugă. Se pare că intre altele chestiunea are şi un aspect aşa zidind de sezon. Bună­oară acum, anotimpul căldurilor şi al lucrului de cîmp, al sezonului bal­near şi agricol simultan, criza redevine acută. Chiar într’un centru mic, ca laşul cauzeie lipsurilor sunt simţitoare şi au o influenţă remarcabilă asupra stării de lu­cruri în general. Numai în cursul marei invaziuni de bucovinence—şi poate de bucovineni—de după primele ocupaţii ru­seşti, s’a uşurat întrucîtva criza cea mare. Dar cu încetul, tot Bucureştiul a sfirşit prin a trage la el, cu preţurile lui mari şi cu celelalte multe avantagii, marele nu- l măr de servitoare, iar lucrul în fabrici, redeschiderea staţiunilor balneare pe de o parte scumpirea lucrului­ agricol pe de alta parte, au pricinuit o rănire simţită a personalului de serviciu disponibil, redes­­chizînd eternul conflict şi nenumăratele nemulţumiri. Stă în mina cuiva de a re­media toate relele aceste ? Intr’un judeţ muntos s’au tăiat enorm de multe vite : cam 40 kgr. carne pe zi. Ca pedeapsă, s’ar cădea să postească acum de carne măcar 40 de săptâmtni. Se pare că am intrat in cei 7 ani de lipsă, foamete, sărăcie. Nu prea ne aş­teptăm la 7 ani graşi...­ ­­ Cel mai varitabil aviz acelor cari pleacă la băi, mănăstiri etc. să facă asigurări in contra foametei... * Acum in toiul căldurilor colecţia „Scrii­torii Romani“ tipăreşte «Inzăpăciţii» de D. Patraşcanu. — Va fi un volum foarte căutat. Cea mai puţin francofilă dintre ma­rile noastre publicaţii— «Viaţa Romi­­nească»—abuzează de cuvlntul perfect inutil: „de/au. In special la Miscelanee. De ce? * La un cinematograf local se anunţă o mare victorie italiană pe Isonzo. Toate... cinematografele şi teatrele sunt pline de victorii, italiene 1 ■% Un avocat a deschis proces biroului de servitori. Cine o să-i fee apar­area dintre atlţia avocaţi pt care l-a servit ? Refugiaţii bucovineni sunt intimpinaţi de căpitanul Topor. Din fericire, nu cu toporul... OAMENI ŞI LUCRURI Graiul frumosului Vorbeam aice, acum de curând de po­ezia munţilor, de greutatea­­ în care se găseşte adeseaori graiul, ritmul, culoarea, de a reda toată frumuseţea neţărmurită a înălţimilor muntoase bogate la feerice vederi şi privelişti. Este oare mai puţin abundentă frumu­seţea celuilalt element,—Marea ?. Aci numai câteva rânduri din schiţa lui Gala Galaction : „La ţărmul mării“ apărută în colecţia nouă a „Căminului“ sub titlul bucăţii însăşi. De la casa mea, prin iarbă rară, duc spre mare multe cărărui. Această iarbă este un fel de fiu sbârcit,­­în care se a­­mestecă destule flori, dar "flori uscate la pipăit şi ţepoase, garofiţe de câmp, traista ciobanului şi alte buruieni deprinse cu seceta. Cărăruia care duce spre Cacin e largă şi colbuită; celelalte sunt cărărui particulare, pentru iiele de pe ţărm. După două sute de paşi o bară albastră, ca de oţel, apare între acoperişul de olane a bazinului şi micul promontoriu de ală­turi. E marea. Bara de oţel se face mii de bare; barele se întind ca fulgerul şi de­odată, între ţărmul desvălit şi orizon­tul care era o simplă lamă albastră, scli­peşte imensitatea, palpită nesfârşirea. Cu ce ai putea să asemeni acel noian fluid când verde, când albastru,­­când argintos, când plumburiu, când amestecat din toate aceste tonuri şi mereu fără tihnă, mereu încercat şi Înfiorat de schimbările cerului ale cărui faze luminoase le resfrânge cli­pă cu clipă, mereu strâns de stavila ţăr­mului, în ale cărui mii de băi murmură sau suspină, se vaetă sau bubie ! Cu ce măsură verbală convenită ai putea să redai impresia covârşitoare care îneacă sufletul, în faţa fluidităţe, atâtui argint, atâtor peruzele şi smaralde! Uluit de sbuciumare uriaşă pe care o ştii mai largă decât zarea şi alunecând departe de subt zare, simţi nevoia să-ţi întorci privirea spre ţărmul mărginit şi nemişcat. Dinţă­­tura lui capricioasă şi inegală, în contrast cu vasta uniformitate, odihneşte ochiul şi-l desmiardă.“ In adevăr „măsura verbală“ după plas­tica expresie a scriitorului face anevoi­ oasă şi saracă arătarea frumuseţei in de­săvârşirea ei neştirbită. Suntem recunos­cători poeţilor că încearcă să lărgească tot mai mult­­ hotarul acelui graiu chemat să traducă impresiile şi emoţiunele lor, resimţite în mijlocul naturei. Rodion o, Comitetul sindicatului mor­arilor a decis să ceară comisiunei de export ca să vindă morarilor toată cota de­­grâu exportabil, din recolta 1916, cu preţul de 4.200 lei vagonul. Ei mai cer ca în orice caz, la preţuri egale să fie prrfe­­ra­ţi, pe baza calităţei lor de industriaşi români.­ Pe ziua de astăzi au fost convocaţi toţi membrii sindicatului morarilor pen­tru a ratifica această deciziune a co­mitetului. E5 In urma ordinului ministerului de război, corpurile de trupă din localitate vor acorda cu începere de astăzi, 10 iunie, concedii in serii de câte 25 zile. Se vor acorda de asemenea concedii şl ofiţerilor de trupă. S3 C. inspector şcolar laga a vizitat astăzi şcoala comercială superioară din localitate anchetând in chestiunea unui conflict profesoral. S3 Ultima şedinţă a comisiunei de a­­provizionare comunală, a fost mai agi­tată. Unii dintre membrii comisiunei au cerut ca administraţia comunală să lese liber comerţul cu carne, căci s’a dovedit, tn urma orarului din urmă, că ar da mai bune rezultate. Administraţia co­munală Insă a refuzat să accepte pro­punerea, considered mai bun sistemul actual. a4 Comandantul brigăzei a XV-a infanterie ne transmite următoarele, cu rugăminte de a da publicităței: Comtatîndu-se că mulţi vizitatori ai Băilor Slănic Moldova prezintă numai bilete de identitate fără a fa­ce şi dovadă că sunt supuşi romîni şi cum prin ordinele Ministeriale nu­mai supuşii romîni pot vizita această staţiune, aflată în zona militară se pune în vedere tuturor celor cari doresc a merge la Slănic sau Tg. Ocna, că pe lingă biletul de identi­tate care trebue neaparat să conţie semnalmentele purtătorilor, ei trebue să faca şi dovadă că sunt supuşi romîni, fără de care autorităţile mi­litare nu pot îngădui trie­rea în lo­calităţile sus arătate. SS Expoziţia Şcoalei de Sericicultură, „Vit­imescu Mironeanu“ din Iaşi, str. Lascar Catargi, No. 14, se deschide pe ziua de Duminică 12 Iunie a. c. de mătăsuri, ţesături cusuturi şi Broderii româneşti, şi va dura ptnă la 20 Iunie a. c. Vizitarea de la 10—12 şi de la 2—8. Intrarea liberă. SS Autorul fortului de la Etchen­­kata. Circulă zvonul adus de şeful gărei Muncel că autorul furtului de la Etchen­­katz a fost descoperit. El este un oarecare Dăscălescu fost funcţionar la C. F. R. Iată in ce împrejurări s’a făcut aceaz­stă descoperire ! Dăscălescu ale cărui fapte din trecut justificau supraveghlerea autorităţilor, a fost văzut, in ultimele trei săptămini, făctnd cheltueli extra­ordinare, chefuri monstre,­ cumatrii, etc., in comuna Mun­cel, jud. Roman. Jandarmii urmărin­du-l au constatat că acum ctteva zile a schimbat la Bacău două?hârtii de cite una mie lei. Luat la cercetare el n’a putut justifica suma de 12.000 lei ce s’a găsit, la prima percheziţie făcută. A recunoscut insă că a fost in Iaşi in ajunul cindi a avut loc furtul de la so­ţii EUhenkatz şi că a avut relaţiuni cu servitoarea de la Eichenk­atz,­astăzi de­ţinută in stare de arestare.­­ Aceste sunt Indiciile ce ptnă acum au fost­­culese şi care indrituesc afirma­rea că Dăscâlescu ie autorul furtului de la soţii EUhenkatz. Cercetările continuă In gara Muncel. S3 Lipsa chibriturilor se resimte tot mai mult in oraşul nostru. Toate debitele din centrul oraşului au isprăvit complect stocul cei aveau. Si Afacerea Edelstein.—Camera de punere sub acuzare a cercetat ieri opo­ziţia lui Iancu şi Mix Edelstein ia con­­sentinţei tribunalului secţia I-a prin care s’a confirmat mandatul de arestare emis de judecătorul de instrucţie. Camera a constatat în primul loc că judecătorul de instrucţie din Iaşi era competinţe, intru­cit unele fapte s’au pe­trecut exclusiv la Iaşi. Sau domiciliul lui Edelstein tatăl şi fiul aci în Iaşi este.­in aceieş timp însă camera de punere sub acuzare a constatat că este litispen­­denţie, întru­cit pentru aceleaşi fapte a mai fost sesizat şi judecătorul de instruc­ţie de pe lingă tribunalul de Ilfov. In consecinţă a găsit că este loc de cone­xare în favoarea instanţei­­de urmărire, care a fost cea dintâi sesizată şi deci a trimis afacerea in cercetarea instanţelor de urmărire din Capitală. Camera chemată apoi a judeca ches­tiunea dacă pe loc de a fi menţinuţi în stare de arestare a găsit că da şi i-a menţinut arestaţi pe deliguenţi. Iancu şi Max Edelstein împreună cu toate lucrările de urmărire efectuate au fost deci trimise la Bucureşti. SS Expoziţia şcoalei de bele arte a fost închisă. Conferinţa expozanţilor con­­statînd aseară că a rămas suma de 500 lei din ajutorul acordat de ministerul in­strucţiunii publice pentru organizarea ex­poziţiei oficiale, a decis a distribui in mod egal acea sumă printre elevii ex­pozanţi. Simbătă seara va avea loc o agapă a tuturor expozanţilor. SS Orele de cancelarie la Primărie au fost fixate, pe tot timpul verii, de la 8—12 a. m. 8£ La Brigada de siguranţă a fost a­­restat ţiganul Ioan Cas, lăutar, pungaş reputat. Asupra lui s’a găsit un ceas de aur bărbătesc, cu lanţ, da valoare. Pun­gaşul refuză a indica locul de unde a furat ceasul. Se publică aceasta spre cunoştinţa pă­gubaşului. SS Lipsa de ghiaţă azi mare, amenin­ţă să se creeze mari neajunsuri pentru luna iulie. Propunerea făcută de administraţia co­munală, de a se aduce la Iaşi aparatele din Burdujeni şi a se fabrica ghiaţă în ab­torul comunal, în unire cu ministerul de războiu, acceptată la început, a fost acum respinsă, după intervenţia statului major. SS D-na Ghizela Fichman din strada Armeană 10 reclamînd siguranţd, că prin spargere i s’a furat dintr’un saltar sum­a de 1000 Iei. Făcîndu-se cercetări, s’a stabilit că autorul furtului este bucovi­neanul Gavril Cimpoescu, servitor, care fusese in serviciul d-nei Fichman. Buco­vineanul fiind arestat, s’a găsit asipra lui, suma de 880 lei, restul îl cheltui­se. Gavril Cimporscu a fost depus la pen­tentar. — Recensămtntul vehiculelor.—Minis­terul de război anunţă următoarele: Urmînd a se proceda la recensămîntu­ri la clasarea vehiculelor automobile (mo­tociclete, automobile, autocamioane, au­totractoare) precum şi a motoarelor de automobile, aparţinînd fie particularilor sau autogarajelor, fie autorităţilor, se a­­duce la cunoştinţa celor în drept că în conformitate cu prevederile legii asupra rechiziţiunilor (art. 112) sunt obligaţi a face la primăria respectivă—în comunele rurale — sau la Circumscripţia poliţie­nească căreia aparţine—în comunele ur­bane — declaraţiuni arătînd numărul şi felul vehiculelor ce posedă şi locul unde se găsesc şi pot fi văzute. Aceste declaraţiuni se vor trimite au­torităților indicate mai sus pînă la 12 Iunie 1916. Proprietarilor de motoare, motociclete, automobile, autocamioane și autotractoare, cari nu vor declara [la recensămînt ve­­chiculele ce au, sau cari se găsesc la ei sub orice titlu, împreună cu accesoriile, piese de rezervă şi cauciucuri, li se vor aplica penalităţile prevăzute de legea a­­supra rechiziţiilor. In urma declaraţiunilor ce vor primi, comisiunile de recesămînt se vor tran­sporta la domiciliul proprietarilor pentru a face înscrierea maşinelor, urmînd ca la termenele ce se vor anunţa la timp pro­prietarii să prezinte la reşidinţa jude­ţului, comisiunelor de clasare, vehicu­lele automobile ce posedă. SS D. Prof. dr. Bejan se stabileşte pe tot sezonul de vară, ca medic curant la Bălţăteşti.

Next