Opinia, iunie 1917 (Anul 13, nr. 3069-3094)
1917-06-25 / nr. 3090
* Asi Chestiuiîea aimpistrutlfl le mai «raite tri în cursul .fiiâeuț,urnei asupra reformelor, a fost atinsă chestiuaea afiruinistralivă. -■ Administrația noastră ? !... Dar telie n’are rihaic de zis son ha ? .'#®i’â;'ce e și mai' mult încă,chiar ..-cei fii* * administrație nu sunt laemai. mu ii.iun iii de ea. De la tribuna parlamentului jaostru, Senat şi Camera, s’au j|0;tut aijZî voci .cari reflectau »tarea de .nemulţumire a. populiţiuoii fonlfa acestei forţe pu- HijCe Ii P. S. S. -Mitropteîitul -Princ* al .Mo^qvtei,'spiraea In disCursili s.u,. că 'ştie. multe dedate administraţiei,că săteanul nu prea găseşte dreptate la ea, şichiar când o găseşte foame cu greu • m§t. De aceea săteanul nostiu nare inicredere în administraţie. Alţii’ au .mers mai departe şi au susţinut că mai presus fis -reformele in discuţi vine sta ches.- tili*ea administrativă. Bs încă; : anoge&a 'eiptlsca administrația ar fi cum trebue a»ăi că n’*r fi «ftvoe de reforme. " t)ăr. daeâ sa cere acum .reforma administrativă, de sigur sev*r găsi' mulfi, cari si spună el ne prea grăbim. S’o lăsăm mai domol, să mai așteptăm, zic ei. Și aceasta mă aduce să fac disservafien următoare. Se pare că suntem prea aproape de tembelii'orientali şi ete a«da tare ne .plac şi nonă a«*â nările. Băgaţi de samă,... că ori de catpuri se convoacă un număr fi« Persoane pentru a discuta, *a importa' asupra cărei dies* t'tuiVi,: se găseşte totd’auna unul 'care .sa ceara amânarea. Şi \va s:țlp,.c.u.Dine face, dar repede el capătă aderenţi şi cele mai de ^iili«. niU adunarea se amână pentru altă dată!? / ■’ 'Iar ori unde vă întoarceţi , veţi da de JiVbitjijri. ai amânări. Ier; Cwă nu le cere nimc&i. ceea ce nu prea ce întâmplă ele ■ se,.4au--iiin-,.o.nci.u- . -Este prin unpare ceva aeiă•ttot.«-Dar ce? Ce s’ar putea fate ^entru ‘Moment ? O reformă administrativa, e necesară câc fiaeă - e vorba de oameni,.. pixla cerea acestora-cere timp și vre simade a la fel, că nu pre p? tem aștepta. ' In.oe .privește "chesliuaea de cari aci vorbim numai de fapt-JUiI că ea n’a fost în ' deajans a Minată, nu ne vom putea plînge . ..Chestiunea stă. pe. tapet de da f ci'teeroă. c ouLI tit:c i aci.ua* e, d.cc. fiii îS86. Că atunci se prevede fi-îsce.airalizare-« ad. mini sir stivă D?i se I are deci că ea nu e .tocmai.noua,.fiericit am fidea mici'ăiămînărillr, în chestîunes aceasta ne am fir.ut în deajuns fiâtoria plna, acum. Dar dacă'sinvțlra și cerem cu toții, o reformă administrativă mi e mai poțin adevarat %% mea n’am ajuns, după atllea interminabile discuțiunii, să oepreciiam ,la ce ar corsista ea. Criticam "cu mai mult'sail mai puţin talent ".starea actuală a lucrurior, facem teorii despre centralizare şi descentralizare ,dar’ua .proect de lege hotărîtor in materie nu cunoaştem. Cu toate acestea se poate că or fi existînd mai multe proeete mai vechi, dar mărturisim efi nu le știm. Ne- aduceai aminte, numai de cel din «rină . ..căpitanakile adui p. /■». Carp-'. E cunoscut cît de sever au fost ele criticate şi cu ce pempâ îitraomnntale ! De altfel e bine să recunoaştem ca 0 reformă generală aadministraţiei, mu c lsc.ru u* ișor. ; Frece darea de pina astăzi a fost de a reorganiza şi reforma cite o parte din Administraţie. Acum cîţiva ani In urmă V. Lascar a reorganizat poliţia, mai pe urma ' Va reorganizat administraţia plăşilor/ ! De data asta însă are vorba ' de o reformă totală și măi fotrivi* tâ atît cu starea de lucrim existentă, cît și cu celelalte mari ■reformece iari se v#tără de Parlament. Se aşteptai* a avea mai intai oamenii?... Dar acest lucru nu se poate face cât ai bale fii* pame. şi in mare parte nici *u stă i» puterea noastră. Şi ‘apoi se pfale că pe cale indirectă, adică reformând instituţia, se ajungem şi la reformarea oamenilor, curăţirea moravurilor!! S’au Văzut şi de acestea. mm i&GNAMENTE . . . 55l®i 2$ .nk m 6 5 mii I Ita&J Administrația : Tip. If. fiteldaer, Iași—Tekisa No. ss t& /» \v^ \ „c£, 1K2t paglsia *"• & **, 5$ b, iv . 5© te BAH „ Ma număr în Rusia lO'Coperci Sub direcțiunea unui comitet Illț li ||| Iu Sunt câţiva ani de când s*• cm despărţit de. slujbaşii cei mici. mâruuţi şi fără proiecţie. De--acei ca.ra mmicesc miit şi cinstit în. toate direcţiunile şi sunt plătiţi cu © mjita le*.fă care nu înfcec® suma. fie lif iu. lunar.Şi de câte ori, mă întâlnesc ca dânşii cu acei bani şi credincioşi prieteni, îmi reamintesc zilela trate aproape de dânşii de ivmtie şi da durerile lor. Şi nu: odată împărtăşesc cu dânşii— celigii de odipiOiBrâ — ziele cumplit ,de grile de astăzi, dar ,gloifo&s® peivira viitorai ţârei noastre. I Dinvorba ieri vezi chinui, ce-ifrământă zi cu zi. Unii se plâng , contra m.jioacdo.r de ..aprov/zipm.re, * alți .spun că leafă nu 4 'ajunge 1 ..pici pentru pâins.a d&.toate. adele. I Și. mai ales când ai 7—£ suflete I îa casă,cari așteaptă hrana.!? • I Mgi zdele trecute, unu! m’a în- I tâmpinat cu următoareîntrebare : ] Aud ca D-l Ministru Victor Antonescu, a depus la Cameră un proiect. de lege ,pda care re preţ |; vede sporirea ,salariului funeţiona\ iilor' mai miqi.de/30p iqi. Ce'zici \ se Mf|jpWşte acest pi p. cf. Da i a n [răspuns. A venit şi lâacul vodra. I Bine că --ala. gândit şi la noi,' dar I nu înţeleg „daca măsura priveşte f toate categoriile de funcţionari. I — Cu, toată .siguranţa. I .— întreb, insa fiind câ' boi suntem , pe la administraţiile Comunele şi I judeţene.. . v [ ba Întrebarea făcută ds dânsul I nu Cum putut lamuri, dar despir- I ţii du- mâ am als . _ I N”ar fi râu, dacă D l. Aihiistru. I 'Victor: Antonescu.ar, da o lairmrre ţapi această piivioță ca să se bucui ! Pe și colegii ,de odinioară... St. Vlâdescu.. II' Teatrale,—Prima reprezentaţie a revistei „A fost odatâ* va avea ţoc. Marti 27 Iunie ora 5 p. m. la sala Teatrului Naţiona!. D na Marioara Cineki va ţine rolulprincipal. Şi e de ajuns atâta pentru a şti ca se va petrece bine şi fru in Hirte ei fapta Pentru eei cz au asistat In primire* ee Parlamentul rothi a făcut ,mieiu~mi Americane, vor rimânettiiu,date multe din cele «se'tffwtipp»*-‘-afonei. O !i Ceia ce cu deosebire ,a impresionat lumea acolo aguncdlă a fost predaiimea şi tonul plin da siguranţa ce, generalul Mugi Scott, şeful acelai misiuni o pun in Cuvântarea sa. Tot ce el vorbea se învârtea in junii neestei’idei : »Fapt? nu., vorbe?. , Atmricanii pamidH trttpidai. Ei nu înpiey, nţei amânările, nici tregiversările, cu cei mai repede vor st ajungă la ţintă. Fu degeaba dela dânșii «, pornit și zicătearsa : impui e im {Thu««. is, met ,(i!/.-;;■) .7 iui fiaiMipoloi I ' fie frames suna, când generalul ffugh Scott ne s'puniea in ' eimvinis îi»4 pidare : „avem o ■ ar'mdiă ăe 10 naii«an* »animi, Meni, 49 mii ofițeri, mu vetett -49.niiiiaede lei, pentru râslod. Iar neu£ cari am .suferit atât de mult, cât n-a meri la_ mimă sjurieli mvnune cet Americei «« bitnoafte, știe despre nenorocirile noastre, cace este conMmmat in memoriul in care se arată nevoile ^noastre, se va aduce la îndeplinire, că ei Americanii vin .sd se iată «rămXrtăjitioi și că ni‘ne sef '' părăsi până când dreptul și dreptatea nu va triumfa. . .. . ■ JBopoare, miei șiptari aveți imr.tdare în cuvântul Anigricii. Această fică a stropii, deși trăsște piste Ocean, cunoaște necazurile m ceri ■ sa «lat cele pentru 'c&r&-'ea, este sângele ei carne din 'curma :ai fiingene , apă nu se face zice un proverb românesc. Anglo-Saxonii şi Latinii de pesta , a etan nu vor lăsa ca .durerile sa copieşs&scă pe părinţii lor fli» Haropă ! Generalul Isoit ne a redat speraţii«, ne * înălţat mimeit prin puţinele cuvinte...aduse înaifit«a Mamtrn şi Senatul Român . .. SI011SÎ- " Muștele ,Nl«i • data, BK. •son -s.vnt aiîta btls*g dp,.-... -nțițsț»,, -ea 'I* vara: aeeasta. Toanai. a^tttas, câcd. sttatcM Muțuiți ce âtâte’i' oeli,' mdside, auébt' 'élemeult de eonUginoe umple ca Milioanele Casele |i v&zduidi. .fmBțiljgirea. caiosslă a -acsaior insecta pârâsite din ‘ist ao. 'ajssjr didor’l prdb&fiil: Hpsiti' de' hârtie psiaiătcar», care sită dMâ fie gătefi-fi pi'StufiisdeBea pe alt preț foarte - liâi&im. -Lipăi *ee»* dor eq-;tiffil de. mii. de coli de..hârtie CM-& dimîee&a m!lisaa.e do aiuițiv, im■pedicâud îa 'a.f’cîss UxE-p înmulţirea ' acestei' odioase insecte, â,făcut 'credeaa ea nââtăipî fbr «â'îie rfităsî' atâtde ingfoz-.ter, .'S'a dálaurat-cá .o....»iögGrá ,»,uică dă -BZfkre bd.j/ia vgîă b S.cöO.de tailiard« de asemenea 'ființa piîsiicioâae.și'pericolo&se, și astăzi Sfpsife'dâ-ne láfjlaatels de a le nimici, .ele ne copleșesc din că în mai mult. DIUVEOwl Qa . toate acestea îasâ, ar trsbui să retufgera ia orice mijloc pentru a r.st putea debarasa pe cât poâbil de aceati -£gînț! pwpagâțoii si multor hdiiv'-Oțef ,t»i îțtmdât |pi iarfprîe- -și. expus unde I* stîîng sasi jsmlț, le MiDik'estela mare. parte.’ Apa dp -sppan, puși ;îâ âî/elâM exod șl' ''[țhtfis; indulcili*, pc-ati fi feasi latr'éhfefájatá'.eé'«&&&..'■ Trebuess laute toate, niaeuriie ca aîimentele pe care Ie consumăm să fie păate de muști. Tot ce mîncăm treime să fie acoperit în tot timpul zilei şi înainte de a ne pune la masă trebue să alungămdin cameră, pe aceşti mosafiri nepoftiţi şi atit de periculoşi. Să nu se uite că punctul pe care o depune musca pe alimentul iatrebuinţat de noi, poate cuprinde cel mai ucigător venin, punctul acesta poate pune şi punct... vieţii omeneşti. AL Măsuri cănim presei' gemi-tuie Londra 3 -Iulie.— InGermania se:iát!ii&ilrrünífitítee impottiva uBör: amiMlre/ziarev Astfel Frankfurtei ZeiteHg publică urmatoarea notiţa gfentnîficativă-î: VPentru motive pe care nu le putem divttîga acum publicului suntem siliţi «căaparem de acum încolo fără opinia noastră politica asupra citesti-: f,unelor în discuțiune. , A.T. E. it. Ilii ifur ii iiii ilM Se pot ampira mmMe bunuri, de la tas» BMis şi Bf eâltate iiâ laşi. Ssîiil im se (§p iporesii ifijj$iîo, Ba IsîSisl titiii ag Ursilt sfiieft lupii ie Tezaur. te pregetaţi a-ls snirspSra. Fasiti opera iaţieiâii şi vă' aioiiistrats banul, emni cere ertinea sl «wnâlsi. Gaaipfirafi &AA de Tezaur ale ipirarii S3 91. Ftefeser Dr. Sastasuzia», 9i‘reatorul gemâiulsii iâăâfcățfii Publi«« va pleca săptămâna aceasta i* iaipto •tiamba Spitalelor din ţară. g§ Direcţiunea gerviciului sanitar generaî, a luat dispoxiţiunea, eă medieii comunali să înainteze rapoartele lor zilnice cu privirea la epidemiei constatele -te..Ghetm&erip$iile respective. • SI 'la comiliusea p.vhtf« ex«;a«nia-l de .caparitati, au'felt nuiuțl prese- Mg D răî * i. Prassa te Liceul Ib,Iernai Or, Bâc-' ;»B-' Liceul Nețiocai, f.. M/tstcu Gimnaz-l&l -âhx.' Qsl puef 'Gh.I^'adejde Gim■BRaiai Ște-I;m -cei Msre. Cursul Pederi or vs RV6a o singură comhiunc sub, presldeație D-tei Acioaeicu. Toate exfisi.Bffe.;Spor.-ț!ae.îa ihl'versffâie. SI: Bl.. 9«pu.tgt ?»iaatand|r.|ioM FartiâuMÎ MîltîVei car« soană surori*d ' do mai invite zii® s’a restabilit. M Arestarea unei bande de spălgătoare-miaore-autoare aaproape 23 furturi prin efracţie. .Sigurante locală a descoperit şi,-ateitet jat fetele minore Eugenia Gavidescu, originară din Bucovina, foastă coindământ din trei rânduri pentru furt, Olga Ghioc din acest oraş condamnate în două rânduri pentru furt în efracţie, Maria Iomşeu şi Alma Popescu de asemeni recidiviste cai® constituite în bandă comiteau ziua şi mai cu seamă dimineaţa furturi prin efracţie. Cele două dintăi operau iar cele din urmă, tăinuiau şi găzduiau. In urma cercetărilorscrupuloase făcute de D-nii Comisari Alex. Rameţianu, Gh. Rodrig da la Siguranţa locală s’a stabilit că ele au comis peste 20 furturi cu spargeri din care cele mai principale . La Dl. Colonel G. Vrabia din str. Ralet No. 7 la care locueşte şi Prinţul Basarab Brâncoveanu unde s a furat juvaere în valoare de vre-o 10.000 Iei. La D-ra Margareta Manu str. N. Gane No. 22 bijuterii și obiecte de îmbrăcăminte. La D na Maria St. Buicliu idem la D-ra Regina Zercaria str. Stefan cel Mare bijuterii, la Dl. Sub director General al Poştelor Minescu bijuterii și haine, la D-na Meatering Stângaci* str. Garei No.. 9 îmbrăcăminte şi rufe etc. individele asupra căror s’a găsit cea mare parte din obiectele furate au fost trimiseparchetului. Atragem atenţiunea direcţiunei generale a salubrităţei publice asupra faptului ca la oraş sunt peste 2000 de latrine care debordează împrăştiind o infecţie îngrozitoare-- , proprietarii lor au plătit la timp taxele pentru deşertatul latrinelor dar până azi serviciul barometric care a fost rechiziţionat de Primărie nu ia nici o măsură pentru a începe curăţirea. Cum suntem în plin sezon de febră tifoidă şi disentsrie, ar fi o greşeală ireparabilă dacă a’ar aplica şi acum sistemul temhelic atât de en vogue la SoilY-filS -- -«ílül o BlDUOm |niail?. ne rpagîț j£ a-/ tervíní pa lilgă di.'Dr/ '''tetrán.'.MltílitruTindáiíflé!.'. și 'Csfe^ífhlsí ca sâ dispu&; precizrea’ stotttrilor de cliți 'fitsmtfí® ea-sa afiá -fu elégsz,?;ffie.|j;pf.țfi la librării spre a is ateii pufadsuteî sUL Anm thitn ■'»'>v ‘trmrui íáfriadavar. an-«óéit pi adţcsa llbfs- ille? Ste-sec, Akalay, Sfelea, cărți îa sto cari însemnate din. edituri*«'fr^a©î.z« oa ».oscUe, Machette.'Caljai^a Levy.,.sic. ș sare ateu îa depozite, .la. fimp c*. pab^iqpV'.-șstitofii-na .-glfeâfi I« paș nic.i-o .csrfs.da.-eștit, fi hifie ea depozitând aceste c&rți !a„ IJhrasiiie mai prfosipaia din oraș cu facturi îo|regală și cu na câștig! anumit pentru cei ta- «omptsl ■ cărora a v-fiait. să sa ofe raîn acelaș timp o aserare puhilaalai' cetitor şi dbrftorî de culturii, / - Modal fiv.sâszzre no ioipdrtâ. Ministerulde Comerţ va hotSră, important a cărţii®: -sa i* dai» puhiiealai «ctitor si sâ na dâassse»sâ .-ta,« feaslarile Poştei..'. . : Afiăaa ca,plăcere că Dl. Alixandru Calichi, funcţionar îa iasp£eîma*ai Vi-a dl.SHSCAre ș C,. F,,R..- secţia.. Tî^cţiaae’i, care *e aba, botopv .de tifos exaEthnaiîa s’a resisbiiit complect naaltcmiiăAagiiilrllor .d^te dă eă fiă D-nii rjei. D-rî Colonel/ /Caataeaaluo, D. Ioneica da ii ipiitîtr 8f. Spjiîden; elf or la exprimi toată - r«oBaos.fi»ți 'ea. gg Admîaîrirfeți* Comaaată -coimpărând din Kuala. 4 • vsgoame cu net,, ele vor fi puse îa consumație publicâ prin serviciai de aprovizionară Luai când se- v® d* k -fiepOBtei« -^ -Se »duce iă-..cBttosUata.onor. public' că bsmMc 21 iunie o?#•.)«•(§ d«p. amf,«.?£), arc lut Ma.wk gepaîâW' n SeferSftIs «Reoniunea Femaiicr Rosiâne», fa i«.. .aici scoaişi „E*sîîâ.. Giî;. Mârzisa«4* Hefitoţi laşi. O ti eins doreşte sâ cunoascâ mersul şi ftctivitatea aceitei societăţi şi a scoakit In anul acestea, precum şi situaţia financiară a socistăţei po««te iac parte la această ădaaare. „ Fete şi femei care vor să ta angajeze ca infiiini«a îa serviciul sanitar ai oraşului Iaşi, găsesciaaedit angajament. Vor primi casă, masă şi ofi. Iei salar lunar. Doritoareie să sa adreseze d-lui Dr. P. Fior medicul şef al oraşului Iaşi. II Serviciul pa timpul vacanţei mari din anul curent la cartea da apel din Iaşi se va iaca da d aii consilieri M. lonescu-Ghinea, P. M. Pîrnaru şi C. M. Climescu. □ Mtaistoral ladusiffei şi Comerţarii & prinat din paştef dautPa/xl Ministru d® .3-& Athgnâ' FliodaV, IISniițarea că mărfurile cumpărate ia Anglia -do- comerciant?!.asai jos sofați.aa «o* rSit k Pireu po .vapoarele «nie.ykin®re« și RMaieaaa și cura aceste mărfuri sânt ssp'ttse daterjofăs;d ji la orjce cas. uu«i dsfsi edei'i; treih doresc: a le vinde. nrmesză a -se- fifireka-'Smidnlaî Maritim Român-ds i« Firea, peatru cs i^f'QÎÎÎUsti!. Äp®|ti.. .doaibi comerciacii supt: la«. cofa Fi rafiâ B.ofp|’ani Etijg Piu/goimăn și Mantei bs/ GfUabxrg, Kehsatn A-cikgkiozia». jah gain- Kiilaer Qslfiti, .Leiser Kiafeaa Bârisi. ^ D. C. St. Basle j aducător da ședintâ-ki -tribanalul Bacău a fost înaintat preşedinte ia tribunalul Dorohoi in locul -d-lui -p. Danca- paa la retragere din bleia. Ministeri cşifeiilor şi iaftacţia*neî pubiice, a delegat pe d-nii revizori şcolari -AJexftadrass» şi Dodoa să asiste la examenele de fine de an la ssoakia. primur® rurale din. Județ. Exuifierile *e reeep. la ’ ziua de 24 fapte.