Opinia, iunie 1919 (Anul 15, nr. 3637-3660)
1919-06-11 / nr. 3644
A SWOL XT-lei No. 3644 ABONAMENTE: CN AB . . . . .80 LEI * ȘEASE LUNI . . . . 40 . TREI LUNI . . . .80. : : : : ADMINISTRAȚIA : : : : IAȘI — str. Gh. Harrison 28. - TSäLäroar m». so® - - m BANI NUMĂRUL Mercuri 11 IUNIE 191* ANGNC1DR1: ăia primesc la: AGENTIA DE PUBLICITATE BRANISTEANU — Str. Gh. Mârzescu 28-----Cojîiasinîiara âxelxiairH a pabiisilul!. ■■ immmmmmmmulm......— ■——■ \L'tn aainiw vocteirt i jfwu ------- ZIAR POLITIC COTIDIAN Conferinţa dela Versailles şi problema Orientului După ce 89 va încheia pacea cu Austria, va veni la rând problema Orientului. După lichidarea monarhiei habsburgice, acea a omului bolnav. Soarta Turciei Asiat ce, cel puţi în liniile generale, pare hotărâtă. Cele două popoare creştine, asuprite de atîtea secole şi deseori sângerată prin cumplite măcelari îşi vor vedea la sfârşit visul realizat. Armenii vor forma un stat liber sub protectoratul Americei. Grecii din Smirna şi de pe coastele Asiei minora se vor alipi la patria lor de orgonie. Evreii din Palestina vor forma şi ei um stat liber sub protectoratul ligei Naţiunelor. Turcia va fi redusă la un stat de 7 sau 8 milioane, populaţie musulmană cuprinzând partea nordică şi centrală a Anatoliei. Restul rămâne la dispoziţi aliaţilor , fiecare din ei va avea zona lui de influenţă. Partea Angoei, cum era de aşteptat, va fi acea a leului. Ea obţine mandat asupra Mesopotamei şi protectoratul asupra Arabiei, devenit stat independent, asigurindu şi astfel nu numai stăpănirea Egiptului de surpriza unei incursiuni asiatce, dar şî acea a faimosului drum Cairo-Calcutta, după ce în Africa lina Cairo Cap cel puţin virtual a intrat uri măimrie sale. Franţa capătă mult râvnitul proteatorat asupra Siriei, deşi ocuparea unor oraşe ca Damascul şi Alepul e încă in discuţie. Italia va obţinea şi ea o fâşie pe coastele de sud ale Anatoliei şi cel puţin o perie din Dodecanez. Asupra chipului cum puterile aliata înţeleg sa aplice Turciei asiatice principiile lui Wilson sa pot face desigur reflexii ironice, dar nimeni nu va regreta că acolo unde un popor incapabil de orice muncă disciplinară, lîncezia in tru cdăvie şi ignoranţă, capitalismul european va pune în valoare bogăţiile naturale ale unor regiuni cari rămaseră încă neexploatate deşi au fost odinioară leagănul civilizaţiei omeneşt. In privinţa soartei Turciei europene nu pare a fi încă stabilită o deplină înţelegere între aliaţi. Pretenţiile Greciei asupra Conatantinopolului sunt cunoscute. Ele au în favoarea lor numărul Gracilor dn capitala musulmană şi amiatrile istorice, dar Grecia e o putere mică şi Constantinopolul un punct politic, strategic şi economic prea important. S’a vorbt dispre Lga Naţiunelor care înlăturând cu totul pa Turci din Europa ar da asupra CoDBtaBtlnopoIubii un mandat America! sau celor 3 mari puteri; Anglia, America, Franţa,? In Anglia pare ÎBea a cfştiga tot mai mult teren şi Lloyd George şi’ar fi exprimat însensulj acesta părerea după care şi acum Turcia europeană ar trebui cruţată şi Constantinopolul lăsat tot în stăpinirea sultanului. La izgonirea lui din Europa s’ar opune unele colonii engleze cari au în sînul lor atîtea populaţii musulmane. Şi tulburările recente din Egipt şi India au impresionat probabil guvernul englez. Germania fiind Înlăturată cu totul din Orient şi Anglia fiind stăpînă în Mesopotamia şi Arabia, stăpînirea turcească în Europa poate fi conservată fără primejdie, desigur sub tutela britanică. Strîmtorile fiind puse sub un regim internaţional, fie că Constantinopolul va răminea turcesc sau va trece sub mandatul celor 3 mari puteri comerciale, această soluţia nu poate decât să mulţumească statei« balcanice atît de interesate în această privinţă la primul rînd România. Ea nu poate conveni însă la nici un caz Rusiei. Accesul la mare, libera comunicaţia cu Mediterana, e pentru ea o necesitate vitala. In timpuri normale, trei pătrimi din export, cea mai mare parte din grâul şi petrolul rus, sa scurgeru prin Dardanele şi închiderea lor înseamnă pentru Rus a asfixia şi stagnarea vieţii economice. Numai ’ stăpînind Constantinopolul, Rusia ar avia în mâna ei cheia Mediteranei și nu ar mai depinde de bunul plac al puterii care ar fi instalată acolo. Panslavismul in numele căruia Rusia a intervenit de atîtea ori in afacerile balcanice n’a fost decât o haină ideală sub care ea și’a ascuns totdeauna dorinţa ei de cucerire, dorinţă care avea la bază adinei necesităţi economice. Şi ea nu a devenit patiră Germaniei decât atunci eîul aceasta, câpătând în Turcia o influenţă din ce în ce mai mare, ea a pus în calea sepiraţiilor ei asupra Constantinopolului Ca şi la 1853 şi 1677, Riaia a,ântrat îa răsboi la 1914 pentru realizarea acestor aspiraţii şi azi nu mai încape îndoială că la începutul lui 1916 ameninţând aliaţii cari treceau printr’un momant critic cu om ce separata cu puterile centrale ea a recut sa smulgă dela Anglia şi Franţa făgăduinţa solemnă că va "obţine Constantinopolul ca preţ al victoriei. Şi dacă această eventualitate s’ar fi realizat, cine şi mai poate face astăzi iluzii asupra soartei popoarelor balcanice, a vasalităţii economice şi politice în care ar fi căzut ele faţade colosul rus. Revoluţia din primavara lui 1917 a înlăturat această eventualitate, micşorând, sau mai bine spus amânînd, primajdia rusească. Regimul bolşevic absorbit de greutăţile interne in care se zbate fostul Imperiu, se dezinteresează de soarta Constantinopolului şi a strâmtorilor. Dar motive lesne de înţeles îndeamnă pe aliaţi, Franţa în primai rend, Anglia în al doilea, cu concursul camadoelnic al Americei să aprone un guvern de ordine care să refacă cel puţin parţial Rusia unitară. La ideia unei Ukraine independente aliaţii par a fi renunţat cu totul. Şi clasa ei vor recunoaşte guvernul Kolceak a cărui cauză e cu atâta căldura pledată de prinţul Lwow şi Sasonov, în mod logic Rusia va trebui să ia parte la conferinţa de la Versailles ca unul din principalii interesaţi in chestia Orientului. Acest guvern care împotriva bolcavismuui „se va rezema mai ales pe ţărănime şi burghezie, ca moştenitor al vechiului regim, nu va afirma poate azi in faţa aliaţilor toate pretenţiile acestuia, din cauza unor necestăţi inexorabile, va fi însă desigur Însufleţit mâni de aceleaşi aspiraţii*. Ş dacă instalarea unei mari puteri apusene la Constantinopol ar zădărnici vremelnic încercările Romei în această parte e probabil că presiunea slavă îşi va schimba direcţia. . . spre Adriantica. Din fericire o stare de drept nu se transformă totdeauna intr’una de fapt. De la Omsk la Moscova e o mare distanţă, victoria lui Kolceak e departe de a fi s gură, greutăţile pe care le va întâmpina sunt enorme ... Regiul bolşevic trăieşte încă şi chaosul rus va dura încă ani şi poate de 1cenii. Vor putea oare statele noul caris au ridicat pa ruinele monarhiei habburgice în acest timp de răgaz cu care le dăruieşte istoria, să creeze o viaţă femei,că datat şi înţelegându se între ele să organizeze împotriva primejdiei care le ameninţă, apararea comună? Iată întrebarea care, oricare ar fi soluţia zilei de azi, va domina mâni întreaga problemă a Orientului. OCTAV BOTEZ potriva reacţionarismului claselor dominante, şi ca un slab ajutor moral pentru voi să viu fraţeşi« in mijlocul vostru». Aceste triste constatări au un înţeles cu totul special. Spiritul vremei în care trăim şi impulsul irezistibil al democraţiei condamn«» cu severitate autocrat!» «le guvernământ «Ie Ia Ki«»i. « dăinuirea regimului de astai va determina în mod fir«isc «lei»gregare» vechilor ca«ti- politic«i şi întărirea partidului socialist, cel mai vehement luptător pentru «treptate şi libertate, destul «Uni »,upu conţine o mare învăţătură pent««« determinarea unei acțiuni viitoare p»lj tîeu-sociale. Cei cu răspundere să ia aminte. Oi*. POLITICA. Impulsul democraţiei Acţiune» d« întărire a rr&? ttunui socialist român, prin odcreiune •» personalităţilor politice din celelalte partide, este in curs. I Iutimul act în acest sens este acel al dinilor IV. Lupu care a adresat comitetului executiv socialist o interesantă scrisoare din care spicuim : , «Când o reacţîune neagra mai odioasa decât cea ţaristă se întronează în ţarii şi în provinciile româneşti ocupate ; când libertatea de gândire şi de acţiune e sugrumată , când Parlamentul şi Constituţia sunt desfiinţate, tinzându-se către un regim autocratic militarist permanent ; când partidul vostru este in perioada acuti a celor mai stupi de prigoniri, am socotit de a mea datorie ca acum și tocmai acum ca o protestare vehementă îm Un fapt nou în politica internă : redeschiderea clubului socialist din Capitală Altul în politica externă : eliberarea d lor Sfere, Pătrăşcanu, Preniţeacu, etc. Oare pleacă guvernul ?. * 1). Basonul a fost numit repreeintant la Londra al guvernului Colceak de curând inventat. Dacă n’am fi în 1919, am crede că suntem în 1914.* A propos de guvernul Colceak. Un mahmur spunea de curând la revărsatul zorilor : , ,Foarte bine ca aliații recunosc pe Colceak. Lenin recunoscut de toată Rusia, n’are nevoe să mai fie recunoscut de altcineva“. BristisS' 85TO« IN LOG DE ÎNSEMNĂRI tatifi Femenisfi i fendii la articolu! „Fampiem şi privilegiu“ un foarte docuraentat articol prin care se critică uşurinţa ca cara s'a rezolvit o chestiune de o importanţă socială uriaşă şi mai cu seamă privilegiul de a se da drepturi numai uneicategorii de femei, fără a se ţine seama da valoarea personală, se spună că : „Asociaţîa femenistă n’a dezaprobat incă acest alineat.“ Asociaţia feministă a deasprobat decretul lege, care acordă numai atât famlor, prin hotărârea ce a luat înainte char de a fi apărut acel decret, că nici una din membrele ei ea va primi să facă parte dîntr’un consiliu comunal, deoarece Asociaţia luptă pentru căpătarea de drepturi integrale. Apoi magistralul discurs al Pnacipesei Olga Sturza, ce a fost decit o protestare contra unor jumătăţi de drepturi, cari creiază situaţii comice , consilierilor femei ? »După codul civil, zice - sa, femeile sunt considerate minore, interzise sau nebune. Iată un decret-lege care dă comicul spectacol al unui consiliu comunal format din două feluri de consilieri, unii cetăţeni majori cu toate drepturile iar alţi minori, interzişi sau nebuni.“ Cu drept cuvînt o femee consilier se poate mereu întreba : „Sunt sau nu cetăţeană?“ Eî ştia ca pentru a fi consilier comuna!, se cere să fi cetăţean român. E* e consilier dar... nu e cetăţean Iar in şedinţa de la 31 Mai cînd s’a dat citire decretului, D-na Ella Ssvopol In nemeie tuturor femeilor conștiente de ceea ce tot și de ceea ce li se cuvine, a protestat în chip inergie si argumentat, neconsiderînd acordarea aceatui privilegiu ca o rezolvire macar in parte a chestiei femeiesti. Îmi inchpui că toate astea constitue o protestare destul de energică d*t tind că in programul Asociaţiei temeniste, nu figurează mişcările de stradă sau orice alt mijloc vehement ce luptă, pentru căpătarea drepturilor ? fe meilor, in virtutea capabilitatei lor de care au făcut probă cu atîta prisosinţă. 4 Paula N. Petrea ■Oft“-«» a«st frumos Sit col pttm lua caaoî un(a de părerea autoarei »supra mă»u ei rani.f t"Jf e,l0' i0011« în consiliul cofSKBsI, ssa cnift s’a acordat Afcît. Cit nrÎTeite Asocuțis-Femenistă U o Ditima V ei !dtî 5 cr t cat m*sura guvemului, dar totodată a’i A«ociaU*P«m sa“ ‘ peMoaneior autorizate, că Asociaţi» aprobă intrarea d-nei Gmrilescu în irealabil a dat Menumentul prealabil. Cu alte cimnici, p’j A.', d •» SVi*p.S. Renovaţii« ta 9 S’a dat dispoziţia ca Uţcu condamnaţi de către Curţile Marţiale şi cari au fâcut recurs să fie puşi îa libertate provizorie pănă la judecarea recursului. Ede verbs de met multe mil de perscane. După cum anunţă „Epoca“, d. D. O. Pătrăşcanu si a manifestat dorinţa a se înscrie în partidul socia list. \ g« M Războiul afgano englez de eui, _ — după cum comunică „Le Temps* ddealungul întregei frontiere de la norai vestul Indiei. Amasurah, noul emir Afganistanului are proectul ambiţios da a năvăli în India. Zorele engleze stabilesc o corelaţiune între acţiunea afganistană şi agitaţia bolşevistă in Turkestanul rusesc. ţK Răscoala lui Gregorief. —Confratele „Sfntul Ţării“ din Chişinău dă amănunte asupra modului cum generalul Gregorief s’a folosit de încrederea bolsevicilor pentru a pregăti lovitura contra republicei sovietelor. Ziarul sus pomenit arată apoi cum Griegoriel pentru a-şi atrage soldaţi îi îmbată şi le dă voe să jefuiască, organizează pogromuri şi fac execuţii sumare. După cum remarcă „Sfatul Ţării“ răscoala anti-bolşevistă a lui Gregoriet are un caracter de banditism şi nu este o uşurare pentru populaţia Ucrainei. In ziarul parizian „Le Temps“ găsim următoarea comunicare teleografică din Bucureşti • „Un nou decret a modificat statutul evreilor din Romănia ; de acum încolo, pentru a căpăta naţionalitatea română, va fi suficientă exprimarea dorinţei după o formulă stabilită de lege. Chestia evreească primeşte astfel o soluţie complectă şi definitivă. Romînia va număra în viitor cam 800.000 evrei cetăţeni români. Ziarele israelite sunt xinanime în a-şi manifesta satisfacţia“. Nota aceasta ne lămureşte asupra faptului că modul de informare publică astăzi este aproximativ, poate tendenţios şi poate fantastic. Dispoziţia ministerială de anulare a câtorva dintre numirile făcute în învăţământul secundar de către d-l Mehedinţi, a fost combătută ca neîntemeiată de către d 1 D Cădere în şedinţa ultimă a Asociaţiunii profesorilor La şedinţa de Mercuri 11 Iunie discuţia va continua in localul liceului naţional. Profesorii cari pot contribui cu ceva la luminarea colegilor în această chestiune, sunt rugaţi să asiste şi să iee cuvântul. $ Ziarele din Cernăuţi anunţă câ în curînd va avea loc in capitala Bucovinei un concert dat de profesorul ieşan, maestrul Ilie Sibianu. Cu acest prilej, presa cernăuţiană aduce meritate elogii distinsului pianist. D-nii profesori Paul, Severin şi Bogrea, au plecat la Cluj pentru a ţine cursuri de preparare a corpului didactic din Transilvania. $$ D. ministru Ciugureanu a sosit aseară în localitate, venind din Chişinău. Membrii asociaţiei corpului didactic din Chişinău se întrunesc mâne pentru a lua unele hotărâri in vederea congresului general ce se va ţine la Iaşi. VT Ziarul „Bucovina^ organul d’îuî I. Flondor, înregistrând ştirea amânări alegerilor, dă ca motiv al acestei noui amânări impopularitateaguvernului agravată de însuc * caşul la Conferinţa păcii» Ziarul in chestiune adaogă: „Pentru a şi restabili popularitatea adânc compromisă, guvernul a crezut că un termen de amânare de cel puţin 4 luni este indispensabil. In acest scop se desfăşoară de catre agenţii liberali o întinsă acţiune de corupţie în Ardeal şi Bucovina. întreaga acţiune este condusă de d. Al. Constantinescu" . Eri am avut ocazia că aristam la primul spectacol al grandiosului film „Tigresse Royale“. A face critca acestui film şi însemna să umplem coloane. Desj ans credem numai a arăta că intrăim ansemblu mumoare, un fals desăvârşit şi peisagii ce încântă ocini, celebra Pa na Mealchui da viaţă eroinei im Verga. La ora 1 da noapte, Ecaterina Neculu, din stradela Vantu 23 a incercat să sa sinucidă, băâd o soluție da apă tare. A fost transportată la spital. . . Cauza acestei încercări de siucidere, e dragostea. 1U Prima Societate de Economie din Iași a ţinut Duminică la ora de 3 pm, la sediul său din str. Palat No. 1, a treia adunare generală din anul acesta. B’a ascultat raportul Comitetului da administraţie şi cel al Condsuaet de control gi îa urma lămuririi date la câteva iatrebări formulate da amcisţi sa dat descărcare Comitetului pentru gestiunea sa pa lantie, ÎMmr, Februarie, Matie, şi Aprilie 1919. S’a procedat apoi la «lagerea «net roui Comisiul de Control şi au fost reslaşi Dan Savai Grose, I. Bâdăreu şi Al. Veliiu. rc De mîine incep examenele particulare. Comisiunea de extinare la liceul naţional pentru clasele 5 şi 6 se compune din d-nii profesori D. Ciolan, P. Fântânara, Nec Sava, Oct. Botez, Gh. Setlacec, Al. Bârleanu, I. Constantinescu, C. Neculau, Gh. Finţescu, V. Popescu, M. Agapescu, Gh. Scorpan şi D. Dobreanu. Programul examenelor va fi afişat în astă seară. Contenire® ploilor. — Eri, cu prilejul sărbătoarei, serviciul religios la Mitropolie a fost oficiat de P. S. S. Archiereul Gurie, inconjurat de clerul catedralei. Raspunsurile au fost date de corul mitropolian, sub excelenta conducere a d lui Dimitriu. La sfirşitul slujbei, ps. S. Archiereul Gurie a înălţat rugăciuni pentru încetarea ploilor. Kjf Siguranţa locală a înaintat parchetului pe servitoarea Elena Popovici zisă Lenţa A. Petroaei, autoare de furturi la. inginer Rudolf Gesner şi la sub şeful siguranţei , Grigore Botez. Hoaţa a fost condamnată la 6 luni închisoare. il ? O agapă. — Sâtbătă seara toţi membrii cercului de avocaţi s’au adunat la o agapă. D. Leatris, preşedintele cercului, a închinat un toast sincer şi călduros pentru d. Eugen Herovanu, decanul baroului ieşan. A răspuns d. Herovanu inchinînd pentru d. Leatris, vechiul său prieten. Agapa a avut loc in cea mai perfectă cordialitate şi într’o animaţie deosebită. M. D. Dimitrie I. Bâdărău a fost numit impiegat auxiliar la administraţia financiară din localitate. I INFORMATIUNI