Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)
1921-09-19 / nr. 4304
ASIL &Vi le* No. 4301 Bibloteca Universitat?5 jj • v \du_ .«\M 9ADJV uujt VP* roto pco. eoo ZIAR POLITIC COTIDIAN Partidul țărănist basarabean — ROLUL D-LUI C. STERE. — La sfârşitul lunii August, d. Inculeţ a trimis ziarelor o „moţiune“ de încredere, care ar fi fost votată, în * majoritate, de „Congresul partidului ţărănesc basarabean“. Acel „Congres“ s’ar fi manifestat pentru politica de pîndă. Adevărul — cum l-a relatat de-altfel la timp şi ziarul nostru — este cu totul Mitul. La *[,Congresul“ din luna trecută au luat parte numai cîţiva amici ai d-luî Inculeţ, care nu reprezintă nimic în Basarabia, ci foarte puţini delegaţi din provincie—dintre care unii s’au exprimat pentru împăcare ",între curentele Stere Halipa şi „Inculeţ", iar alţii i ‘hotărît pentru cel dintăiu. „Congresul“ a fost— cum se spune—un „fiasco“. De-atunci şi pînă acum, d. Inculeţ n’a mai reportat nici o victorie — în afară doar de cele dobîndite îa anticamerele altor fruntaşi liberali. D -nii Stere şi Halipa însă au fost în Soroca, Bălţi, Orhei şi Bender. D. Stere fa ţinut pretutindeni conferinţe, care au avut un succes imens. La Bender, de pildă, d. Stere a vorbit într’o zi despre situaţia politică, a doua zi urmînd să plece, un grup de cetăţeni s’au prezintat însă la d-sa, rugîndu-i să ţie o conferinţă, şi despre, situaţia financiară. D. Stere a acceptat. ?.Ar fi de cifre. Publicul totuşi a ascultat-o cu atenţie şi cu mult interes. D. Stere a fost rugat să ţie şi alte conferinţe despre problemele la ordinea zilei,— ceia ce arată seriozitatea publicului basarabean, care dă întăetater — nu certelor dintre persoane şi partide— ci problemelor adinei politice, financiare, economice. Pretutindeni d-nii Stere şi Halippa se pun în contact cu organizaţiile ţărăniste şi cu persoane aparte. — Organizaţia de partid din Soroca este pentru fuzionarea partidului ţărănesc basarabean cu cel din Regat. Toţi membrii organizaţiei au şi îndeplinit fuziunea.— Organizaţia de partid din Bâlţi — judeţ considerat ca „fiez“ al d-lui Inculeţ — a ţinut şedinţă săptămâna trecută. Pe lângă comitetul central, au luat parte delegaţi ţărani din judeţ. A luat cuvântul şi d. Stere. Această organizaţie s-a pronunţat, în unanimitate, pentru „înfrăţirea cu ţăranii din Regat“. Acţiunea d-lui Inculeţ a fost desaprobată şi considerată nu numai „ilegală“, dar şi „imorală". Şi trebue să se ştie: judeţele Soroca şi Bălţi sunt citadele ţărăniste. Acolo candidaţii ţărănişti la Cameră şi la Senat au fost aleşi aproape în unanimitate. In celelalte judeţe, duii Stere şi Halippa s’au pus încontact cu aderenţii partidului ţărănesc alcătuind acum organizaţii locale. Conferinţele d-lui Stere creazăpretutindeni o atmosferă în opinia publică, prielnică organizaţiei partidului. D. Stere va vizita în curând. Hotinul, unde — în ultimul timp, apărând la juraţi o revoluţiară evreică — d-sa a aruncat în opinia publică deacolo, în tresături generale, crezul d-sale politico-social. D. Stere va da contur acuma, la Hotin, ideilor d-sale , cărora exilatul de odinioară le-a pregătit atunci, fără să vrea, un teren atât de favorabil. In cele din urmă, d. Stere va face o călătorie politică în sudul Basarabiei- Toţi se aşteaptă, şi acolo, la acelaşi succes. ,,Unii fruntaşi ţărănişti sunt de părere, ca Stere să figureze la viitoarele alegeri în fruntea tuturor listelor partidului ţărănesc din Basarabia. Numele d-lui Stere urmarea o anumită direcţie servind drept simbol. Reuşita d-sale, pretutindeni ar fi sigură■ Acest plebiscit credem că va închide şi ultimele guri care îşi arată încă colţii. Tăria curentului Stere Halippa este concepţia politică şi socială, care serveşte de bază creării partidului ţărănesc unitar, cu expansiunea unei clase sociale, cu interesele şi aspiraţiunile ei determinate, în concordanţă însă cu întreagaviaţă de stat. Pe când „curentul“ Inculeţ are în vedere numai spiritul de căpătuială a unor oameni de nimic, care — luptând pentru „interesul obştesc — s’au deprins atât de bine să-şi facă numai afacerile lor personale. Băncile şi situaţia economică Efe au lipsit de la datorie In capitală a avut loc o consfătuire, a reprezentanţilor marelor bănci, pentru a aviza asupra situaţiei create prin prăbuşirea valutei lenini. Băncile se agită, deşi sunt cele mai puţin în drept s’o facă, întru cât, în mare parte halul în care ne aflăm se datoreşte şi operei lor. + Tom avea ocazie să revenim pe larg şi să dovedim că băncile noastre au lipsit cu totul de la datoria lor şi n’au corespuns rolului lor economic şi social* Marile şi micile noastre instituţiuni’ financiare n’au înţeles că prima lor datorie este să susţie şi să activeze producţia, baza avuţiei naţionale, de la care depinde normalizarea vieţei interne şi menţinerea creditului în afară. Atenţia băncilor a mers spre comercializarea, în forma cea mai puţin isAnpatica. De aci evident câştiguri imense, dar un mare rău pentru economia generală. Astăzi băncile se plăng. Sunt cel mai puțin in drept s’o facă, cum vom dovedi curând. Un congres al primarilor București. Numeroși primar din Ardeal au cerut primarului Capitalei să convoace la București un congres al tuturor primarilor din Romania. aman hühäiul ia I LUNI 19 SEPTEMBRIE 1921 Guvernul hotărât să rămîie — Atitudinea generalului Averescu. — Aprecierile d-lui Argetoianu.— Speranţe.—in orice caz rezistenţă.— Am dat ieri detalii importante în privința acfiuiei de răsturnare, pe care o organizează opoziţia unită. Pentru astăzi vom sublinia cele ce se pun la cale în cercurile guvernamentale, în legătură cu campania opoziţionistă. Detaliile le deţinem de la un membru al guvernului Unele precizări învederează de altfel, ele însăşi, obârşia informaţiilor.* Un fapt este absolut sigur. Generalul Averescu nu are de gând să se retragă, nu se gindeşte la demisie şi nici nu şi-o va da cu una cu două". Primul ministru este convins că mai are un rol de îndeplinit şi că, în orice caz, capitalul câştigat prin restabilirea ordinei şi votarea reformelor îl pune la adăpost de concedieri ala Marghiloman sau Vaida. D. General Averescu se prepară de luptă şi rezistenţa şi tuturora le spune că seziunea de Noembrie va fi deschisă şi că discuţia la mesagiu se va face sub egida actualului guvern.* D. Argetoianu e ceva mai pesimist — sau cel puţin a fost înainte de al revedea pe d. general Averescu. Actualul ministru de interne a vorbit pe şleau unui amic al său, şi după ce a făcut şi d-sa activul actualului ‘guvern, pe care l’a găsit foarte bogat, n’a citat şi pasivul. Aproape In întregime d-sa l’a atribuit nuanţei democrate din guvern. —„Primejdia vine de la situaţia financiară şi economică, a zis Sf. Argetoianu Evident că spiritul public e în contra noastră, mai cu seamă din această cauză. Or, foarte multă vină au în această privinţă d-nii Take Ionescu şi Titulescu. Cel dintâi nu voieşte să Înţeleagă că avem foarte mult de câştigat din reluare de raporturi economice lipsite de vexaţiuni cu Germania. Extremismul d-sale ne constă enorm şi pe fiece zi. Cât despre d. Titniesen, d-sa n’a voit să ţie cont de realitate şi a impus reforma fiscală, care este şi va fi cel mai bun cal de bătaie al opoziţiei. In ambele aceste chestiuni va trebui adoptată o atitudine hotărâtă, care va cere evident acte de curaj, dar care vor folosi şi ţărei şi partidului. Dar mai avem de luptat cu o dificultate, ocultă ce-i dreptul, dar nu mai puţin puternică şi primejdioasă. Este vorba de anumite elemente, ce se pretind cu influenţă în anumite locuri superioare, şi care ne sapă zilnic• Aceste elemente, care se aseamănă mult cu microbi ai aerobi, vor trebui trataţi ca şi aceştia din urmă, prin curente de aler. II vom pomeni in faţa opiniei publice, vom vorbi despre el la întruniri şi prin presă şi atăt va fi de«ajuns pentru ca să dispară sau cel puţin să-şi diminueze efectul nociv“• Guvernul nu este preocupat numai de a pregăti rezistenţa. El mai nutreşte şianume speranţe — care privesc unora, oinioară de el maltratat, dar pe care bucuros ar voi si o vadă astăzi aliat. Speranţă zadarnică — după cele ce ştim noi, dar totul Învederează că guvernul Averescu nu înţelege să plece cu una cu două şi că deci trebuie să ne aşteptăm pentru la toamnă la una din cele mai violente lupte poltice din câte a văzut ţara româneasă. UN LOC DE CRONICĂ. DRAMATICA Despre Repertor Peste câteva zile probabil să se deschidă stagiunea Teatrului Naţional. Spun "probaul, pantru că mă îndoesc dacă turneurile" pânăazi cunoscute, vor îngădui — şi trupei noastre ca să’şi înceapă re** prezentaţile. De celălalt efect — prezentarea la rampă a doua zi după plecarea lui Soreanu — despre aceasta e inutil de vorbit. Desigur că Direcţiunea ştie ce fac şi ce forţe are şi pe ce repertor dispune şi de aceia şi-o ,fi spunând că nu e chiar aşa riscat ca să-ţi începi activitatea.... după Sturza, după Soreanu, după — mai ştiu cine s’o fi anunţat între timp. Dar nu despre acest fapt voim să ne ocupăm astăzi ci de repertoriu. Bineînţăles vorbim de cel jucat anul trecut, căci pe cel din anul care vine nu’l cunoaştem,afară doar de unele afirmaţiuni vage — auzite ici-colea. Direcţiunea fiind — pare-se încântată de epitetul pe care i l’am acordat cu prilejul unei reluări, (daci nu mă înşel „Scapin“) când am spus că este o adevărătă „boiter surprises“. Aiurea, direcţiunile obişnuiesc, să publice la finele stagiunei o mică revistăa activităţii depuse, un fel de bilanţ. Aflăm atunci de greutăţile întâmpinate, de cele înlăturate, de artiştii care rămân, care pleacă, mă rog, multe lucruri care interesează şi publicul, iar nunumai direcţiunea. Pentru acelaş motiv se placard4£ză înaintea deschiderei seziunei, repertorul, (reluări, noutăţi, premiere etc.) orarul, preţurile etc. etc. ; Până acum această comunicare n’a apărut. Aşa că ... până la afişarea ei, noi nu ştim — decât...aşa vag de tot, cam ce s’a studiat, ce premiere o să avem, ce reluări, ce reînscenări, dacă sunt elemente noi, dacă au plecat din acele vechi etc. Posibil ca pe lângă multe alte motive, să mai fie şi unele .... politice, aproape aşi spune politice specific româneşti. Căci la noi, unde chiar academia premiază candidaţii guvernului, de ce ne-am mira dacă şi teatrele oficiale — deci guvernamentale, ar introduce acelaş criteriu. Şi atunci — de pildă cu toată asigurarea formală că n’a răsărit nici-un soare dramatic local, să ne pomenim totuşi că în urma cine ştie cărei noi combinaţiuni politice, să vedem impuse capodopere, despre care până mai eri — nu se spusese lucru mare — cel mult .. .în sens negativ. Dar să revenim la repertor. Privind şirul spectacolelor uşor putem face constatarea că cele mai reuşite au fost în primul rând comediile — unele ca „Prietenii din copilărie“ sau „Scapin“ chiar ca montare. Imediat după acestea ar veni melodramele (Lebonnard, La femme, învierea, etc.) iar pe un plan mai îndepărtat piesele de „somptuositate" (Ghiara, Vijelia etc). Premierele, excepţie făcând cu feeria d-lor Teodoreanu şi Maniu (Rodia de Aur) deşi cu îngrijire montate, s’au prezentat slab. Nici „Rechiziţia“ nici „Păraele" şi nici „Răsare Soarele“ nu sunt lucrări, care pot trece vreodată bariera oraşului în care au văzut pentru prima oară lumina... rampei. Anemic, dar anemic de tot, s’a prezentat teatrul nostru clasic. Afară de Vlaicu Vodă şi Fântâna Blanduziei nu s’a jucat nimic, exceptând „Năpasta“ lui Caragiale. Şi ce minunată colecţie avem şi ce efecte educatoare s’ar obţine cu reprezentarea lor. Dar atunci să nu se ocupe matineele cu lucrărilecare nu mai fac „cassă serală, ci cu repertorul românesc clasic. Să ştim câ e naţional teatrul măcar pentru tinerele generaţiuni, care mai mult ca oricând au nevoe să înveţe o limbă curată, îngrijită şi nu monstruozităţile din notiţele explicative ale cinema-urilor sau.. ale traducerilor. Dacă nu mă î nşel amintisem chestiunea aceasta cu prilejul reprezentării „Fântânei Blanduziei“ şi ecoul «mi-a răspuns atunci cu un afiş enorm, care anunţa pentru Duminica următoare , în Matineu „Ghiara“ şi seara „Vijelia“. Elevii, lucrătorii şi altă lume măruntă şi-au complectat foarte inteligent lipsurile prin nobilele sentimente şi avânturi de care debordează ambele lucrări. Dacă ar fi o instituţie particulară, deci comercială, am mai înţelege, deşi în chiar cazul acesta s’ar putea impune concesionarului un număr de reprezentaţii pentru cultivarea limbii româneşti. Cu atât mai mult se poate pretinde aceasta de la o „societate dramatică“ subvenţionată şi întreţinută de stat cu lefuri, iruri, timbre, taxe, tantieme,mii, burse etc. etc. Cetiţi în pagina :il la ultimele ştiri telefonice şi telegrafice Bratislavlui VIATA POLITICA Funcţionari dezinteresaţi ? — Favorizarea speculei. — Sistemul intervenţionismului de Stat în toate ramurile de activitate, a luat la noi mari proporţii. Scopul urmărit este acela de a înlătura specula particularilor interesaţi şi a se face operă de ocrotire socială. Dar cum se esplică intervenţia Statului? Prin înlocuirea particularilor, cu funcţionari publici care trebue să fie dezinteresaţi, lucrînd în numele societăţii- Dar „dezinteresarea“ funcţionarilor noştri este bine cunoscută. Intervenţionismul de Stat înseamnă pur şi simplu favorizarea speculei, căci blurocraţia speculează mai rău decît particularii speculanţi. Aceste constatări se aplică, bineînţeles, şi la instituţia Oficiilor de închiriere. Dacă unii doresc exemple şi cazuri tipice suntem gata să revenim. “ lA* A NUN C IU R I -ii. Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate v«1 La rr ADMINISTRATIA ZIARUL DI « f Str. Gh. Mârzescu 17. *f* / UN NUMAR VECHIU 2 LEI«-» \ CATEVA NOTE Băncile s’au decis a cere guvernului un moratoriu extern. In ce priveşte însă piaţa internă, preţul mărfurilor să fie socotit cu 8 lei francul francez Am încetat a fi ţara proprietarilor şi am devenit ţara bancherilor * D. Gherassiu s’a stricat cu primarul din cauza serviciului vidanjilor. Va conveni și d-sa că pentru așa ceva nu face să te strici cu un prieten.Toe altfel și d. Pogonat e prea din cale afară de ’rău. Când omului îi place astfel de marfă nu-i refuza cererea.* Emblema luptei pe care d. Gherassim a întreprins’o contra d-lui Pogonat, este : „Tho by or no tho by“. Se pronunţă „Tu bei or nu tu bei“ BLANZY Scăderea cursului mărcei București. — La New- York, marca germană a fost cotată 93, cel mai scăzut curs înregistrat vreodată. Se afirmă că cauzele acestei scăderi sunt de ordin politic. Şi d. Trancu în discuţie.. Bucureşti. — Su o nurile cum că d. Trancu va fi numit guvernator al Băncei Nationale cu asentimentul liberalilor, se dezmint. Guvernul doreşte ca d. Trancu să se devoteze mai departe operei de asistentă socială. INFORMATION! (:) "Problema transporturilor — socotită ca drept cuvânt drept cauza principală a relei noastre stări economice financiare — preocupă foarte mult cercările politice, care se pregătesc să ia succesiunea guvernului Averescu. Ele socot că toată atenția trebuie acordată acestei probleme şi rezolvită cât mai repede chestiunea lipsei de vagoane, maşini şi personal, căci fără o ameliorare la C.F.R. viaţa economică este profund viciată, refacerea şi înlăturarea speculei o imposibilitate. De aceia, în aceleaşi cercuri se afirmă că dacă în viitorul guvern d. Vintilă Brăteanu nu va putea obţine ministerul de interne, aşa cum doreşte, d-sa va primi portofoliul comunicaţilor, cu marea misiune de a rezolvi această importantă problemă. La Chişinău a apărut ziarul „ Viaţa Basarabiei“ sub conducerea dlui Const. Stere. Sub iscălitura personală a directorului său ziarul „Viața Basarabiei“ — căruia îi dorim viaţă lungă — publică o serie de articole care tratează despre programul partidului ţărănist. Intre timp d. Stere, după via propagandă făcută in restul Basarabiei, se ocupă acum de organizarea intelectualităţei de dincolo de Prut intelectualitate care a stat până acum departe de politică. * In privinţa acestui lucru vom publica amănunte interesante în numărul nostru viitor. * Chestia vînzărei ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa", nu e tranşată. D- Rosenthal a oferit 20 milioane, şi, din care 5 milioane imediat şi 15 milioane în rate. Se pare că oferta nu va fi acceptată. In tot cazul, chestia va fi tranşată întrun fel sau altul, după întoarcerea în fără a d-lui Aristide Blanc■ . Membrii corpului didactic, se întrunesc Marţi, la ora 5, la Liceul Naţional pentru a discuta bestia sporului de salariu. Aseară a sosit în localitate d. Bistriţeanu, inspector special al ministerului de agricultură. D. Bistriţeanu, împreună cu d. Gali, consilieragricol, au plecat azi, dimineaţă un judeţ, pentru a inspecta diferitele lucrări de împroprietărire. „ După cum am arătat, oaspeţii Italieni, sosesc joi In localitate. Vor fi primiţi la gară de oficialitate, de colonia italiană şi de diferitele organizaţiuni comercale. In onoarea oaspeţilor, vor avea loc două mari banchete, unul dat de prefectura judeţului şi unul de primărie. Seara oaspeţii vor părăsi localitatea. 3 . Membrii cercului didactic de toate gradele sunt rugaţi a se întruni în Amfiteatrul Liceului Naţional Marţi 26 Sept. ora 6 p. m. spre a discuta şi hotărî in chestia sporului de salar. Vor fi aduse în discuţie şi alte chestiuni. D. G. G. Mârzescu s’a înapoiat azi în localitate, venind din Capitală.