Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)

1921-09-19 / nr. 4304

ASIL &Vi­ le* No. 4301 Bibl­­­oteca Un­iversitat?5 jj • v \d­u_ .«\M 9ADJV uujt VP* roto pc­o. eoo ZIAR POLITIC COTIDIAN Partidul țărănist basarabean — ROLUL D-LUI C. STERE. — La sfârşitul lunii August, d. Inculeţ a trimis ziarelor o „mo­­ţiune“ de încredere, care ar fi fost votată, în * ma­joritate, de „Congresul partidului ţărănesc basarabean“. Acel „Congres“ s’ar fi manifestat pentru po­litica de pîndă. Adevărul — cum l-a relatat de-altfel la timp şi ziarul nos­tru — este cu totul Mitul. La *[,Congresul“ din luna trecută au luat parte numai cîţiva a­­mici ai d-luî Inculeţ, care nu reprezintă nimic în Basarabia, ci foarte puţini delegaţi din provincie—dintre­ care unii s’au exprimat pentru împăcare ",în­tre curentele Stere­ Halipa şi „Inculeţ", iar alţii i ‘hotărît pen­tru cel dintăiu. „Congresul“ a fost­— cum se spu­ne—un „fiasco“. De-atunci şi pînă acum, d. Inculeţ n’a mai reportat nici o victorie — în afară doar de cele dobîndite îa anticamerele altor fruntaşi liberali. D -nii Stere şi Halipa însă­ au fost în Soroca, Bălţi, Orhei şi Bender. D. Stere fa ţinut pre­tutindeni conferinţe, care au avut un succes imens. La Ben­der, de pildă, d. Stere a vorbit într’o zi despre situaţia poli­tică, a doua zi urm­înd să plece, un gr­up de cetăţeni s’au pre­­zintat însă la d-sa, rugîndu-i să ţie o conferinţă, şi despre, situaţia financiară. D. Stere a­­ acceptat. ?.Ar fi de cifre. Publicul totuşi a as­cultat-o cu atenţie şi cu mult interes. D. Stere a fost rugat să ţie şi alte conferinţe des­pre problemele la ordinea zi­lei,— ceia ce arată seriozitatea publicului basarabean, care dă întăetater —­ nu certelor dintre persoane şi partide— ci proble­­melor adinei politice, finan­ciare,­ economice. Pretutindeni d-nii Stere şi Halippa se pun în contact cu organizaţiile ţărăniste şi cu persoane aparte. — Organizaţia de partid din Soroca este pen­­­­tru fuzionarea partidului ţă­rănesc basarabean cu cel din Regat. Toţi membrii organiza­ţiei au şi îndeplinit fuziunea.— Organizaţia de partid din Bâlţi — judeţ considerat ca „fiez“ al d-lui Inculeţ — a ţinut şe­dinţă săptămâna trecută. Pe lângă comitetul central, au luat parte delegaţi ţărani din judeţ. A luat cuvântul şi d. Stere. Această organizaţie s-a pronunţat, în unanimitate, pen­tru „înfrăţirea cu ţăranii din Regat“. Acţiunea d-lui Inculeţ a fost desaprobată şi consi­derată nu numai „ilegală“, dar şi „imorală". Şi trebue să se ştie: judeţele Soroca şi Bălţi sunt citadele ţărăniste. Acolo candidaţii ţă­rănişti la Cameră şi la Senat au fost aleşi aproape în una­nimitate. In celelalte judeţe, d­uii Stere şi Halippa s’au pus în­­contact cu aderenţii partidului ţărănesc alcătuind acum organizaţii lo­cale. Conferinţele d-lui Stere crează­­pretutindeni o atmos­feră în opinia publică, priel­nică organizaţiei partidului. D. Stere va vizita în curând. Hotinul, unde — în ultimul timp, apărând la juraţi o re­­voluţiară evreică — d-sa a a­­runcat în opinia publică de­­acolo, în tresături generale, crezul d-sale politico-social. D. Stere va da contur acuma, la Hotin, ideilor d-sale , cărora exilatul de odinioară le-a pre­gătit atunci, fără să vrea, un teren atât de favorabil. In cele din urmă, d. Stere va face o călătorie politică în sudul Basarabiei- Toţi se aş­teaptă, şi acolo, la acelaşi su­cces. ,,­­Unii fruntaşi ţărănişti sunt de părere, ca­­ Stere să figureze la viitoarele alegeri în fruntea tuturor listelor partidului ţără­nesc din Basarabia. Numele d-lui Stere urmarea o anumită direcţie servind drept simbol. Reuşita d-sale, pretutindeni ar fi sigură■ Acest plebiscit credem că va închide şi ultimele guri care îşi arată încă colţii. Tăria curentului Stere­ Hali­ppa este concepţia politică şi socială, care serveşte de bază creării partidului ţărănesc u­­nitar, cu expansiunea unei clase sociale, cu interesele şi aspira­ţiunile ei determinate, în concordanţă însă cu întreaga­­viaţă de stat. Pe când „curen­tul“ Inculeţ are în vedere nu­­mai spiritul de căpătuială a unor oameni de nimic, care — luptând pentru „interesul ob­ştesc — s’au deprins atât de bine să-şi facă numai afacerile lor personale. Băncile şi situaţia economică Efe au lipsit de la datorie In capitală a avut loc o consfătuire, a reprezentanţilor marelor bănci, pentru a aviza asupra situaţiei create prin pră­buşirea valutei lenini. Băncile se agită, deşi sunt cele mai puţin în drept s’o facă, întru cât, în mare parte halul în care ne aflăm se da­­toreşte şi operei lor.­­ + Tom avea ocazie să revenim pe larg şi să dovedim că băn­cile noastre au lipsit cu totul de la datoria lor şi n’au co­respuns rolului lor economic şi social* Marile şi micile noastre in­­stituţiuni’ financiare n’au în­ţeles că prima lor datorie este să susţie şi să activeze produc­ţia, baza avuţiei naţionale, de la care depinde normalizarea vieţei interne şi menţinerea creditului în afară. Atenţia băncilor a mers spre comercializarea, în forma cea mai puţin isAnpatica. De aci evident câştiguri imense, dar un mare rău pentru economia generală. Astă­zi băncile se plăng. Sunt cel mai puțin in drept s’o facă, cum vom dovedi curând. Un congres al primarilor București.­­ Numeroși prima­r din Ardeal au ce­rut­ primarului Capitalei să convoace la București un congres al tuturor prima­rilor din Romania. a­man hühäiul ia I LUNI 19 SEPTEMBRIE 1921 Guvernul hotărât să rămîie — Atitudinea generalului Averescu. — Aprecie­rile d-lui Argetoianu.— Speranţe.—­in orice caz rezistenţă.— Am dat ieri detalii impor­tante în privința acfiuiei de răsturnare, pe care o organi­zează opoziţia unită. Pentru as­tăzi vom sublinia cele ce se pun la cale în cercurile guverna­mentale, în legătură cu campa­­nia opoziţionistă. Detaliile le deţinem­ de la un membru al guvernului­ Unele precizări învederează de altfel, ele însăşi, obârşia informaţii­lor.* Un fapt este absolut sigur. Generalul Averescu nu are de gând să se retragă, nu se gin­­deşte la demisie şi nici­ nu şi-o va da cu una cu două". Primul ministru este con­vins că mai are un rol de în­deplinit şi că, în orice caz, capitalul câştigat prin resta­bilirea ordinei şi votarea re­formelor îl pune la adăpost de concedieri ala Marghiloman sau Vaida. D. General Averescu se pre­pară de luptă şi rezistenţa şi tuturora le spune că seziunea de Noembrie va fi deschisă şi că discuţia la mesagiu se va face sub egida actualului gu­vern.* D. Argetoianu e ceva mai pe­simist — sau cel puţin a fost înainte de al revedea pe d. ge­neral Averescu. Actualul ministru de interne a vorbit pe şleau unui amic al său, şi după ce a făcut şi d-sa activul actualului ‘guvern, pe care l’a găsit foarte bogat, n’a citat şi pasivul. Aproape In în­tregime d-sa l’a atribuit nuan­­ţei democrate din guvern.­­ —„Primejdia vine de la situaţia financiară şi econo­mică, a zis Sf. Argetoianu Evi­dent că spiritul public e în contra noastră, mai cu seamă din această cauză. Or, foarte multă vină au în această privinţă d-nii Take Ionescu şi Titulescu. Cel din­tâi nu voieşte să Înţeleagă că avem foarte mult de câştigat din reluare de raporturi­ econo­­mice lipsite de vexaţiuni cu Germania. Extremismul d-sale ne constă enorm şi pe fie­ce zi. Cât despre d. Tit­niesen, d-sa n’a voit să ţie cont de reali­tate şi a impus reforma fis­cală, care este şi va fi cel mai bun cal de bătaie al opoziţiei. In ambele aceste chestiuni va trebui adoptată o atitudine hotărâtă, care va cere evident acte de curaj, dar care vor fo­losi şi ţărei şi partidului. Dar mai avem de luptat cu o dificultate, ocultă ce-i drep­tul, dar nu mai puţin puternică şi primejdioasă. Este vorba de anumite elemente­, ce se pretind cu influenţă în anumite locuri superioare, şi care ne sapă zil­nic• Aceste elemente, care se aseamănă mult cu mi­crobi a­i aerobi, vor tre­bui trataţi ca şi aceştia din urmă, prin curente de aler. II vom pomeni in faţa opiniei publice, vom vorbi despre el la întru­niri şi prin presă şi atăt va fi de«ajuns pentru ca să dispară sau cel puţin să-şi diminueze efectul nociv“• Guvernul nu este preocupat numai de a pregăti rezistenţa. El mai nutreşte şi­­anume spe­ranţe — care privesc un­ora, o­inioară de el maltratat, dar pe care bucuros ar voi si o vadă astăzi aliat. Speranţă zadarnică — după cele ce ştim noi, dar totul Înve­derează că guvernul Averescu nu înţelege să plece cu una cu două şi că deci trebuie să ne aşteptăm pentru la toamnă la una din cele mai violente lupte pol­tice din câte a văzut ţara româneasă. UN LOC DE­ CRONICĂ. DRAMATICA Despre Repertor Peste câte­va zile probabil să se deschidă stagiunea Tea­trului Naţional. Spun "proba­ul, pantru­ că mă îndoesc dacă turneu­rile" până­­azi cunos­cute, vor îngădui — şi trupei noastre ca să’şi înceapă re** prezentaţile. De celălalt e­­fect — prezentarea la rampă a doua zi după plecarea lui Soreanu — despre aceasta e inutil de vorbit. Desigur că Direcţiunea ştie ce fac şi ce forţe are şi pe ce repertor dis­pune şi de aceia şi-o ,fi spu­nând că nu e chiar aşa riscat ca să-ţi începi activitatea.... după Sturza, după Soreanu, după — mai ştiu cine s’o fi anunţat între timp. Dar nu despre acest fapt voim să ne ocupăm astă­zi ci de repertoriu. Bine­înţăles vorbim de cel jucat anul tre­cut, căci pe cel din anul care vine nu’l cunoaştem,­­afară doar de unele afirmaţiuni vage — auzite ici-colea.­ Di­recţiunea fiind — pare-se în­cântată de epitetul pe care i l’am acordat cu prilejul unei reluări, (daci nu mă înşel „Scapin“) când am spus că este o adevărătă „boite­r sur­prises“. Aiurea, direcţiunile obişnu­iesc, să publice la finele sta­­giunei o mică revistă­­a acti­vităţii depuse, un fel de bi­lanţ. Aflăm atunci de greută­ţile întâmpinate, de cele înlă­turate, de artiştii care rămân, care pleacă, mă rog, multe lucruri care interesează şi pu­blicul, iar nu­­numai direcţiu­nea. Pentru acelaş motiv se placard4£ză înaintea deschide­­rei seziunei, repertorul, (relu­ări, noutăţi, premiere etc.) o­­rarul, preţurile etc. etc. ; Până­ acum această comu­nicare n’a apărut. Aşa că ... până la afişarea ei, noi nu ştim — decât...aşa vag de tot, cam ce s’a studiat, ce premi­ere o să avem, ce reluări, ce reînscenări, dacă sunt elemente noi, dacă au plecat din acele vechi etc. Posibil ca pe lângă multe alte motive, să mai fie şi u­­nele .... politice, aproape aşi spune politice specific româ­neşti. Căci la noi, unde chiar academia premiază candidaţii guvernului, de ce ne-am mira dacă şi teatrele oficiale — deci guvernamentale, ar in­troduce acelaş criteriu. Şi a­­tunci — de pildă cu toată a­­sigurarea formală că n’a ră­sărit nici-un soare dramatic local, să ne pomenim totuşi că în urma cine ştie cărei noi combinaţiuni politice, să vedem impuse capo­dopere, despre care până mai eri — nu se spusese lucru mare — cel mult .. .în sens negativ. Dar să revenim la repertor. Privind şirul spectacolelor u­­şor putem face constatarea că cele mai reuşite au fost în primul rând comediile — unele ca „Prietenii din copilărie“ sau „Scapin“ chiar ca montare. Imediat după acestea ar veni melodramele (Lebonnard, La femme­­, învierea, etc.) iar pe un plan mai îndepărtat piesele de „somptuositate" (Ghi­­ara, Vijelia etc). Premierele, excepţie făcând cu feeria d-lor Teodoreanu şi Maniu (Rodia de Aur) deşi cu îngrijire montate, s’au prezen­tat slab. Nici „Rechiziţia“ nici „Păraele" şi nici „Răsare Soarele“ nu sunt lucrări, care pot trece vreodată bariera o­­raşului în care au văzut pen­tru prima oară lumina... ram­pei. Anemic, dar anemic de tot, s’a prezentat teatrul nostru clasic. Afară de Vlaicu Vodă şi Fântâna Blanduziei nu s’a jucat nimic, exceptând „Nă­pasta“ lui Caragiale. Şi ce minunată colecţie a­­vem şi ce efecte educatoare s’ar obţine cu reprezentarea lor. Dar atunci să nu se ocupe ma­­tineele cu lucrările­­care nu mai fac „cassă serală, ci cu repertorul românesc clasic. Să ştim câ e naţional teatrul măcar pentru tinerele genera­­ţiuni, care mai mult ca ori­când au nevoe să înveţe o limbă curată, îngrijită şi nu monstruozităţile din notiţele explicative ale cinema-urilor sau.. ale traducerilor. Dacă nu mă î nşel amintisem chestiunea aceasta cu prilejul reprezentării „Fântânei Blan­duziei“ şi ecoul «mi-a răspuns atunci cu un afiş enorm, care anunţa pentru Duminica ur­mătoare , în Matineu „Ghiara“ şi seara „Vijelia“. Elevii, lu­crătorii şi altă lume măruntă şi-au complectat foarte inte­ligent lipsurile prin nobilele sentimente şi avânturi de care debordează ambele lucrări. Dacă ar fi o instituţie parti­culară, deci comercială, am mai înţelege, deşi în chiar cazul acesta s’ar putea im­pune concesionarului un număr de reprezentaţii pentru culti­varea limbii româneşti. Cu a­­tât mai mult se poate pretin­de aceasta de la o „societate dramatică“ subvenţionată şi întreţinută de stat cu lefuri, iruri, timbre, taxe, tantieme,­­mii, burse etc. etc. Cetiţi în pagina :il la ul­timele ştiri telefonice şi telegrafice Bratislavlui VIATA POLITICA Funcţionari dezinteresaţi ? — Favorizarea speculei. — Sistemul intervenţionismului de Stat în toate ramurile de acti­vitate, a luat la noi mari pro­porţii.­­ Scopul urmărit este acela de a înlătura specula particularilor interesaţi şi a se face operă de ocrotire socială. Dar cum se es­plică interven­­ţia Statului? Prin înlocuirea par­ticularilor, cu funcţionari publici care trebue să fie dezinteresaţi, lucrînd în numele societăţii- Dar „dezinteresarea“ funcţio­narilor noştri este bine cunos­cută. Intervenţionismul­ de Stat înseamnă pur şi simplu favori­zarea speculei, căci blurocraţia speculează mai rău decît parti­cularii speculanţi. Aceste constatări se aplică, bine­înţeles, şi la instituţia Oficiilor de închiriere. Dacă unii doresc exemple şi cazuri tipice suntem gata să revenim. “ lA* A N­U­N C IU R I -ii. Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate v­­«1 La rr ADMINISTRATIA ZIAR­UL DI « f Str. Gh. Mârzescu 17. *f* / UN NUMAR VECHIU 2 LEI«-» \ CATE­VA NOTE Băncile s’au decis a cere guver­nului un moratoriu extern. In ce priveşte însă piaţa internă, preţul mărfurilor să fie socotit cu 8 lei francul francez Am încetat a fi ţara proprietari­lor şi am devenit ţara bancherilor * D. Gherassiu s’a stricat cu pri­marul din cauza serviciului vidan­­jilor. Va conveni și d-sa că pentr­u așa ceva nu face să te strici cu un prieten.­­Toe alt­fel și d. Pogonat e prea din cale afară de ’rău. Când omu­lui îi place ast­fel de marfă nu-i refuza cererea.* Emblema luptei pe care d. Ghera­­ssim a întreprins’o contra d-lui Po­gonat, este : „Tho by or no tho by“. Se pronunţă „Tu bei or nu tu bei“ BLANZY Scăderea cursului mărcei București. — La New- York, marca germană a fost cotată 93, cel mai scă­zut curs înregistrat vre­o­­dată. Se afirmă că cauzele a­­cestei scăderi sunt de ordin politic. Şi d. Trancu în discuţie.. Bucureşti. — Su o nu­rile cum că d. Trancu va fi numit gu­vernator al Băncei Nation­ale cu asentimentul liberalilor, se dez­mint. Guvernul doreşte ca d. Trancu să se devoteze mai departe o­perei de asistentă socială. INFORMATION! (:) "Problema transporturilor — socotită ca drept cu­vânt drept cauza principală a relei noastre stări­­ economice financiare — preocupă foarte mult cercările politice, care se pregătesc să ia succesiunea guvernului Averescu. Ele socot că toată atenția trebuie acordată acestei pro­bleme şi rezolvită cât mai repede chestiunea lipsei de va­goane, maşini şi personal, căci fără o ameliorare la C.F.R. viaţa economică este profund viciată, refacerea şi înlă­turarea speculei o imposibilitate. De aceia, în aceleaşi cercuri se afirmă că dacă în vii­torul guvern d. Vintilă Brăteanu nu va putea obţine minis­terul de interne, aşa cum doreşte, d-sa va primi portofoliul comunicaţilor, cu marea misiune de a rezolvi această im­portantă problemă.­­ La Chişinău a apărut zia­rul „ Viaţa Basarabiei“ sub con­ducerea d­lui Const. Stere. Sub iscălitura personală a directorului său ziarul „Viața Basarabiei“ — căruia îi dorim viaţă lungă — publică o serie de articole care tratează despre programul partidului ţărănist. Intre timp d. Stere, după via propagandă făcută in restul Ba­sarabiei, se ocupă acum de or­ganizarea intelectualităţei de din­colo de Prut intelectualitate care a stat până acum departe de politică. * In privinţa acestui lucru vom publica amănunte interesante în numărul nostru viitor. * Chestia vînzărei ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa", nu e tranşată. D- Rosenthal a oferit 20 mi­lioane, şi, din care 5 milioane imediat şi 15 milioane în rate. Se pare că oferta nu va fi acceptată. In tot cazul, chestia va fi tranşată întrun fel sau altul, după întoarcerea în fără a d-lui Aristide Blanc■ . Membrii corpul­ui didac­tic, se întrunesc Marţi, la ora 5, la Liceul Naţional pentru a discuta bestia sporului de salariu.­­ Aseară a sosit în loca­litate d. Bistr­iţean­u, inspec­tor special al ministerului de agricultură. D. Bistriţeanu, împreună cu d. Gali, consilier­­agricol, au plecat azi, dimineaţă un judeţ, pentru a inspecta diferitele lucrări de împroprietărire. „ După cum am arătat, oaspeţii Italieni, sosesc joi In localitate. Vor fi primiţi la gară de o­­ficialitate, de colonia italiană şi de diferitele organizaţiuni comer­cale. In onoarea oaspeţilor, vor a­­vea loc două mari banchete, unul dat de prefectura jude­ţului şi unul de primărie. Seara oaspeţii vor părăsi localitatea. 3 . Membrii cercului didactic de toate gradele sunt rugaţi a se întruni în Amfiteatrul Liceului Naţional Marţi 26 Sept. ora 6 p. m. spre­­ a dis­cuta şi hotărî in chestia spo­rului de salar. Vor fi aduse în discuţie şi alte chestiuni.­­ D. G. G. Mârzescu s’a în­apoiat azi în localitate, venind din Capitală.

Next